2,342 matches
-
aurie (puternic filtrată) și în zgomotul elicopterelor, într-o prezentare în care Vietnamul este văzut ca un misterios loc exotic. Personajul principal și tovarășii săi văd mai multe cadavre în saci speciali de plastic și apoi sînt imediat transportați în junglă, în misiune de luptă, aruncîndu-l astfel pe spectator direct în realitatea dură a luptei fără vreo pregătire prealabilă sau informație preliminară. Este evident că și Chris însuși a aterizat în Vietnam fără să dețină o cunoaștere reală a ceea ce se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a luptei fără vreo pregătire prealabilă sau informație preliminară. Este evident că și Chris însuși a aterizat în Vietnam fără să dețină o cunoaștere reală a ceea ce se petrece acolo și a ceea ce urmează să facă. În prima călătorie prin junglă, căldura, insectele, terenul străin și teama îl fac să vomite, așa că un ofițer plin de înțelegere consimte să-l ajute să-și care cantitatea excesivă de bagaje pe care a adus-o cu el. Chris încearcă să-și explice motivațiile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
masacrul final demonstrează victimizarea soldaților americani, folosiți ca momeală pentru a atrage inamicul într-un asalt ce le-ar permite forțelor armate americane să-și folosească forța de foc superioară, armele lor convenționale și strategiile lor, ineficiente în condițiile din junglă. Căpitanul american ordonă, în cele din urmă, un atac aerian asupra regiunii unde vietnamezii decimează, fără discernămînt, trupe americane, dar și vietnameze. Orizontul social din Platoon era chiar acela al războiului din Vietnam, al experiențelor soldaților americani și al dezbaterilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distrage atenția de la iraționalitatea intervenției Statelor Unite în Vietnam, transformînd acțiunea într-o poveste simbolică, cu morală. O mare parte a filmului se concentrează asupra senzației de teamă, de nesiguranță și de abrutizare care îi cuprinde pe tinerii americani aruncați în jungla din Nam. Deși se fac cîteva referiri la "binecuvîntarea" oferită de droguri, care te pot face să uiți o clipă de tot iadul războiului, există, în acest film, foarte puține replici-clișeu, ori obligatoriile accente puse pe teme ca cea a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmelor inspirate din viața de colegiu a adolescenților. Următorul său film, Do the Right Thing (1989), a fost recunoscut imediat drept o mărturie cinematografică a situației negrilor din Statele Unite de astăzi, iar filmele care i-au urmat (Mo' Better Blues, Jungle Fever, Malcolm X și Crooklyn) au dus la recunoașterea lui Lee drept unul dintre cei mai importanți cineaști din Statele Unite. Mai mult, succesul filmelor lui Lee a ajutat în deschiderea unor căi de finanțare a unei serii de alte filme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzică cu inflexiuni spaniole. Scena în care Radio Raheem și portoricanii se duelează prin muzica dată la maximum ilustrează ruptura și divizarea culturală din cadrul comunității ghetoului. Mai mult, Sal îl provoacă pe Radio Raheem ordonîndu-i "să înceteze cu muzica de junglă. Nu sîntem în Africa", în timp ce Buggin Out replică: "Ce legătură are asta cu muzica de junglă și Africa?" În acest mod, culturi diferite folosesc muzica populară în scopul stabilirii propriei lor identități culturale și stilurile diferite de muzică divizează comunitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la maximum ilustrează ruptura și divizarea culturală din cadrul comunității ghetoului. Mai mult, Sal îl provoacă pe Radio Raheem ordonîndu-i "să înceteze cu muzica de junglă. Nu sîntem în Africa", în timp ce Buggin Out replică: "Ce legătură are asta cu muzica de junglă și Africa?" În acest mod, culturi diferite folosesc muzica populară în scopul stabilirii propriei lor identități culturale și stilurile diferite de muzică divizează comunitatea. Însă epitetele rasiale sînt cele care articulează în modul cel mai caustic conflictele și tensiunile sociale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cum că o existență bazată pe crime duce la închisoare. Mesajul cu privire la bărbații negri care au legături cu femei albe este mai puțin clar, deși Lee tinde să prezinte relațiile interrasiale în mod negativ în X și alte filme precum Jungle Fever 23. Secvența din închisoare ni-l arată pe Malcolm Little refuzînd să cedeze umilințelor vieții din închisoare pentru a fi mai apoi zdrobit de încarcerarea solitară. Dar el ne este prezentat și în momentul în care ajunge să accepte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
restaurant fastfood, în care studenții se confundă cu clasa muncitoare a negrilor, sugerează ostilitatea și diferența între aceste categorii ale afro-americanilor contemporani, însă aceste diferențe nu sînt explorate în mod adecvat în filmele lui Lee. Mo' Better Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri și dacă cel de-al doilea film prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării clasei de jos
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comportament al sexelor și de interacțiune între acestea, dar realizează acest lucru adesea într-o manieră stereotipică. El pune, de asemenea, un accent puternic pe culoarea pielii, împărțindu-i pe negrii din School Daze după culoarea pielii lor. Și în Jungle Fever există contraste constante între negrii cu pielea deschisă și cei cu pielea închisă la culoare și soțiile a două personaje principale negre au pielea extrem de deschisă la culoare. Atît Jungle Fever cît și X fetișizează pielea albă a femeilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din School Daze după culoarea pielii lor. Și în Jungle Fever există contraste constante între negrii cu pielea deschisă și cei cu pielea închisă la culoare și soțiile a două personaje principale negre au pielea extrem de deschisă la culoare. Atît Jungle Fever cît și X fetișizează pielea albă a femeilor, prezentîndu-le pe acestea atît ca pe niște obiecte ale dorinței bărbaților negri, cît și ca o cale a pierzaniei acestora. Una dintre prietenele cîntărețului de jazz din Mo' Better Blues are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Lee există puține imagini pozitive ale femeilor ori ale relațiilor egalitariste dintre bărbați și femei 26. Malcolm este descris ca un patriarh aspru care pare să-și dorească o soție în primul rînd pentru a putea procrea. Flipper din Jungle Fever își abandonează soția negresă pentru o femeie albă, relația cu aceasta din urmă eșuînd ulterior. Hola Darling în She's Gotta Have It întărîtă trei negri unul împotriva celuilalt, tensiunea care rezultă distrugîndu-i toate relațiile. Cîntărețul de jazz din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în rap care pune accent pe importanța pe care o are simpla supraviețuire, ca în hitul din 1982 al lui Grandmaster Flash, "The Message": Nu mă provoca, sînt la marginea răbdării, Încerc să nu-mi pierd mințile. Este ca-n junglă uneori, mă face să mă-ntreb Cum de nu mă duc și eu la fund... Sticlă spartă pretutindeni, oameni urinînd e scări. Știi că pur și simplu nu le pasă. Nu pot suporta duhoarea, nu pot suporta zgomotul. N-am
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
putem decît să ghicim sensul replicii sale. 20 Exact de acest tip de nihilism îi avertizează Cornell West pe negri să se ferească. 21 A fost, de obicei, trecut cu vederea de către comentatori faptul că o mare parte a filmului Jungle Fever era axată pe atacul împotriva vînzării drogurilor, descriind-o ca pe o puternică forță de distrugere a comunității negrilor. Lee a evitat, oricum, problema drogurilor în filmele sale anterioare, fapt pentru care a fost criticat. 22 Și Brecht avea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de femeia albă, Sophia, atracție produsă de nevoia lui de a-și exercita puterea sexuală și de a se răzbuna pe rasa albă, a oprimatorilor, relația pare să aibă atît aspecte negative cît și pozitive (ceea ce nu este cazul în Jungle Fever), în ciuda faptului că însuși Malcolm X a ajuns să-i condamne cu vehemență pe tinerii negri care au relații cu femei albe; voi analiza politica sexuală a lui Lee în cele ce urmează. 24 Națiunea Islamului, de exemplu, propovăduia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
evocînd sadism și damnare sau ca sod-dom, evocînd sodomia. Implicînd atît retorica rasistă cît și cea sexuală, Bush a susținut că Statele Unite au pornit la război împotriva haosului și a întunericului creat de un "dictator brutal" care a urmat "legea junglei" și care în mod sistematic a hărțuit "un vecin liniștit" (citat de Joel Bleifuss, "The First Stone", In These Times, martie 20-6, 1991: 4). Ministrul adjunct al Apărării, Paul Wolfowitz, a fost citat în același articol, punînd retorica întrebare dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
An American in Birmingham", Strategies, 22. (1992), We Gotta Get Out ofthis Place, New York and Londra, Routledge. Grossberg, Lawrence, Cary Nelson and Paula Treichler (1992), Cultural Studies, New York, Routledge. Guerrero, Ed. (1993a), "Spike Lee and the Fever in the Racial Jungle", in Collins et al., Film Theory Goes to the Movies, New York, Londra, Routledge. (1993b), Framing Blackness: The African American Image in Film, Philadelphia, Temple University Press. Habermas, Jurgen (1 975), Legitimation Crisis, Boston, Beacon Press. (1987), The Philosophical Discourse of
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Attack African Jive to New York Hip-Hop, Boston, South End Press. Turner, Graeme (1990), British Cultural Studies: An Introduction, New York, Unwin Hyman. Venturi, Robert (1972), Learning from Las Vegas, Cambridge, Mass., MIT Press. Wallace, Michelle (1992), "Boyz 'N' the Hood and Jungle Fever", in Gina Dent (ed.) Black Popular Culture, Seattle, Bay Press. Warner, William (1992), "Spectator Aesthetics", in Grossberg et al., Cultural Studies, New York, Routledge. Warshow, Robert (1962), The Immediate Experience, New York, Garden City. Waxman, Chaim (1968), The End of Ideology
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
slabe, ne împingeam unii într-alții, transmițând, ca printr-un releu, energiile tuturor, într-un flux unic și puternic spre obiectivul principal din linia întâi de apărare: ușa. Lupta, însă, era inegală: noi eram mulți, dar mici și slabi. Reprezentantul junglei amazoniene era singur, dar net superior ca forță fizică. Nu scotea nimeni niciun cuvânt: noi, pentru a ne conserva energia de luptători kamikaze, el, pentru a nu fi pus în postura ridicolă de învățător dat afară de proprii săi elevi. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din când în când pentru a obține o compoziție omogenă, dar destul de moale, aptă a fi introdusă în forme. Călcam lutul în ritm de dans, ca într-un ritual primitiv al unor triburi minuscule și sălbatice, încă nedescoperite, din imensa junglă amazoniană. Avântam rapid brațele unite spre cer, coborându-le brusc și iar ridicându-le, într-o alternanță succesivă, ca aripile obosite ale unui flamingo, oprite într-un picaj fatal. Mergeam înainte și înapoi în linie dreaptă, împreunam capetele liniei sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mână, asemenea unor saltimbanci în fața totemurilor noi, cei patru frați, călcam sistematic și apăsat pământul de sub picioare, presărând paiele. Călcam lutul în ritm de dans, ca într-un ritual primitiv al unor triburi minuscule și sălbatice, încă nedescoperite, din imensa junglă amazoniană. Avântam rapid brațele unite spre cer, coborându-le brusc și iar ridicându-le, într-o alternanță succesivă, ca aripile obosite ale unui flamingo, oprite într-un picaj fatal. Mergeam înainte și înapoi în linie dreaptă, împreunam capetele liniei sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Terapont reazem al/ poeților români din Terra-pont-euxină/ pari a fi unica sanctitate ce știe că poezia/ este zona de tropice a acestor suflete care/ rând pe rând nu cred să învețe a muri vreodată/ zona abundențelor de tot felul cu/ jungle de semnificații cu/ îndoieli luxuriante/ uneori dadaiste și/ lianele desperărilor din care maimuțe clinice/ covrigesc ștreanguri/ arătându-ni-le cu subînțelesuri. Dar/ poeții rezistă tentațiilor macabre/ unii dintre ei o știi prea bine/ Bunule Sfinte Terapont chiar/ din unealta supliciului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ei mai au un privilegiu: acela că o mulțime de oameni inteligenți, instruiți și talentați contribuie zi de zi la bucuria lor, scriind pentru ei. (februarie 2015) Șerban Codrin Trebuie să recunosc, amintirile mele literare sunt abundente, încărcate, ca o junglă amazoniană, unde lianele se confundă cu șerpii, iar aceștia, cu alte imagini fantastice, malefice. Să ne gândim la anul 1912. Bacovia nu-și tipărise prima carte, Arghezi debutase. Abia mai târziu s-au detașat din mulțime Blaga, Pillat, Barbu, Voiculescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B. Vorbim despre oameni și întâmplări, cu siguranță aveți atât de multe lucruri de povestit despre prieteni. Puteți să ne povestiți câteva din aceste amintiri (din adolescență, facultate, evenimente). Trebuie să recunosc, amintirile mele literare sunt abundente, încărcate, ca o junglă amazoniană, unde lianele se confundă cu șerpii, iar aceștia, cu alte imagini fantastice, malefice. Iată niște vechi întâmplări. Copil, locuiam în comuna Ceahlău, sub munte, tata, inginerul silvic Gheorghe Denk, suporta rigorile revoluției mondiale importate din nefericita Rusie, căreia i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în afară savantului Alexandru Ciorănescu, care avea totuși cetățenie franceză, mai îndatoritor și mai dezinteresat în a sări în ajutor și a face bine decât Marin Sorescu. Nu i-am cerut expres niciodată nimic, însă călăuzindu-mi primii pași în junglă vieții literare din complicații ani optzeci, mi-a dăruit foarte mult. Foarte, foarte mult! Pentru mine a contat enorm faptul că mă consideră un egal și se bucură din tot sufletul de mai micile sau mai marile mele reușite literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]