2,010 matches
-
și i-a dat pe mâna Inchiziției. Amândoi au murit arși pe rug. Să recunoaștem faptul că, În privința curajului și abilităților marțiale, imaginea evreului În vestul Europei era diferită de cea din centrul și estul continentului. Atunci când occidentalii invocau totuși „lașitatea și frica evreului”, era vorba mai degrabă de evreul oriental. Referindu-se la evreii din Orientul Apropiat, englezul Henry Blount (Voyage Into the Levant, 1636) adăuga „lipsa de curaj” la clișeele psihosomatice cunoscute (degenerare fizică, egoism, răutate, Înșelătorie, aptitudini comerciale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este un erou care luptă fără convingere”, iar „fiul său e un trădător”. „În loc să osândească agresiunea - a comentat criticul -, [Aderca] ironizează rezistența, glorificând Într-un cuvânt defecțiunea și dezertarea.” Pentru G. Călinescu, motivul acestei atitudini a scriitorului n-ar fi „lașitatea” evreilor, ci „pacifismul” lor, ceea ce schimbă nuanța, dar păstrează esența : „Ca mai toți scriitorii evrei, F. Aderca este obsedat de umanitarism, pacifism și cele lalte aspecte ale internaționalismului” <endnote id="(130, pp. 790-791)"/>. Glosând pe marginea romanului Vagabonzii (1934) de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În tot cazul părerea obștească” (333, p. 540). În ceea ce privește „legăturile pe care le-a avut Decebal cu evreii”, este vorba de o altă legendă - vehiculată chiar și de evreii transilvăneni (334, p. 12) -, la care m-am referit În capitolul „Lașitatea evreului”, În subcapitolul „Evreul real la războiul real”. 333. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. IX, Editura Academiei Române, București, 1997. 334. Moshe Carmilly-Weinberger, Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944), Editura Enciclopedică, București, 1994. 335
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Asta ne avertizează că solidaritatea noastră, a celor puțini și dușmăniți de nulități, trebuie să crească. Superioritatea noastră stă în aceea că adevărul și naționalitatea formează însăși rațiunea noastră de a fi, pe cînd la acei la care mă refer lașitatea și suficiența sînt realitățile lor intime. Dacă ar fi scris altcineva despre mine și nu Z. Ornea, alias Zigu Orenstein, poate că m-aș fi alarmat. știu că adevărul e de partea mea, dar ceea ce mă uimește e că acele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
loc="Iași" data =”8 mai 1967”> Iubite domnule Călin, Mai întîi mulțumesc foarte mult pentru șpaltul cu nota despre studiul meu. îl voi păstra (ca, de altminteri, toate rîndurile tale) ca pe o dovadă de amiciție dintre cele mai alese. Lașitatea lui C . și a celor care gîndesc precum el iese acum mai mult în evidență: li s-a strîns inima, probabil, cînd au văzut că sînt apreciat. Mi-ai face o mare plăcere dacă i-ai arăta lui C. Tomisul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și oameni de știință! Deci ar urma ca eu să fiu asistentul lui L. L., care n-a scris un rînd (!) despre literatura pe care vrea s-o predea acum. Nu știu cum vor evolua lucrurile, dar de vreme ce C. Ciopraga cochetează cu lașitatea bănuiesc ivirea unor momente grele. Voi juca totul pe o singură carte, dar cu calm, ironie glacială, cu un cinism de care pot fi capabil datorită influenței „mijlocului social” (evident, Gherea!). Tristețea care te încearcă este și a mea. Trebuie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Benjamin încă mai arată ca un bătrîn atunci cînd face cunoștință cu fetița pe care o va iubi tot restul vieții, dar realizatorii trec peste aspectele transgresive, perverse ale începutului lor de idilă cu un tact care de fapt e lașitate. în Rusia, eroul are o aventură cu o femeie (Tilda Swinton) experimentată, nevrotică și măritată cu un spion pe scurt, periculoasă pentru un adolescent ca el , dar totul se termină perfect aseptic, cu un bilețel de adio și numai gînduri
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
arătînd ca la 16 ani, are ceva magic. Dar în rest, frumusețea vizuală a filmului e aceea a unei cărți poștale de sărbători e frumusețe pentru cei ce echivalează frumosul cu respingerea oricărei complexități emoționale. Magia lui e de fapt lașitate și prostie. Dilema Veche, februarie 2009 Despre bovarism Nonconformiștii/Revolutionary Road (SUA, 2008), de Sam Mendes Oare Kate Winslet are vreo rivală la titlul de cea mai bună actriță de limba engleză din generația ei ? Angelina Jolie acaparează camera de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Cleopatra, cu concursul prietenilor de pahar, își propun să-i facă o farsă de 1 aprilie colegului lor Mișu Poltronu. În societatea „amicilor” caragialeni qui pro quo-urile sunt avenite. Farsa speculează nu atât stupefacția don juanului improvizat, cât mai ales lașitatea acestuia probată cu o altă ocazie, iar evenimentul este relatat. O încăierare pe stradă, episod oportun ca locutorul să-și fasoneze profilul eroic și prestația virilă, revelează neașteptat lașitatea lui Mișu, o lașitate excesivă. Mișu nu doar că părăsește locul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Farsa speculează nu atât stupefacția don juanului improvizat, cât mai ales lașitatea acestuia probată cu o altă ocazie, iar evenimentul este relatat. O încăierare pe stradă, episod oportun ca locutorul să-și fasoneze profilul eroic și prestația virilă, revelează neașteptat lașitatea lui Mișu, o lașitate excesivă. Mișu nu doar că părăsește locul incidentului pentru a se ascunde, dar și după ce conflictul s-a consumat, înconjurat de prieteni, acesta refuză să iasă din ascunzătoare. Reacția isterică provocată de șocul emo- țional conduc
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
stupefacția don juanului improvizat, cât mai ales lașitatea acestuia probată cu o altă ocazie, iar evenimentul este relatat. O încăierare pe stradă, episod oportun ca locutorul să-și fasoneze profilul eroic și prestația virilă, revelează neașteptat lașitatea lui Mișu, o lașitate excesivă. Mișu nu doar că părăsește locul incidentului pentru a se ascunde, dar și după ce conflictul s-a consumat, înconjurat de prieteni, acesta refuză să iasă din ascunzătoare. Reacția isterică provocată de șocul emo- țional conduc la declanșarea unei hepatite
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
moșteniți” din comedia clasică. Oricum, „simpto- mele” fac proba poltroneriei lui Mișu : „și după ce l-am găsit, nu vrea să iasă d-acolo cu nici un preț, țipa că vrem să-l omorâm... Am ridicat ușa din țâțâni...”. Putem observa că lașitatea lui Mișu care-l diminuează sub toate aspectele validează prin contrast gesticulația eroică a micului func- ționar belicos care scoate ușa din țâțâni pentru a-l elibera pe acest captiv întru teroare. De remarcat faptul că Mișu nu mai este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
-l privește pe Mișu. Iar acest locutor anonim din seria infinită a interșanjabililor amici comentează admi- rativ : „Auzi putere la Poltronul !”. Ce s-a întâmplat ? Simțim că miezul farsei se află în această inversiune stranie, cu totul neprevăzută, prin care lașitatea maximă se transformă în opusul ei, un curaj fără rest. Ascunde Mișu și o altă personalitate decât cea revelată de amicul său ? Cum este cu putință această inversiune ? Desigur, putem opina asupra resorturilor psihismului abi- sal, însă trebuie să acceptăm
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de zona incertă a spe- culației. Mai observăm un lucru, farsa s-a deplasat dinspre cea preconizată și pusă în scenă de amici la cea pe care, cu abilitate, o pune în scenă autorul. Asemeni amicilor, am luat drept bună lașitatea lui Mișu, iar compor tamentul care o invalidează distruge chiar baza de credibilitate pe care ea se întemeiază. Ceva ne scapă, iar Caragiale nu lămurește lucrurile în niciun fel. Cum conciliem cele două manifestări aflate la antipod ale lui Mișu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ea se întemeiază. Ceva ne scapă, iar Caragiale nu lămurește lucrurile în niciun fel. Cum conciliem cele două manifestări aflate la antipod ale lui Mișu ? Ca la cărțile de joc avem doi Mișu, regele și bufonul său, unul de o lașitate covârșitoare și celălalt un bărbat stăpân pe el care acționează prompt. Comentariul referitor la forța implicată în acțiune relevă și el o simetrie. Este nevoie ca acest amic să scoată ușa din țâțâni pentru a-l scoate pe Mișu din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Mișu din ascunzătoarea lui, așa cum se dovedește forța loviturii mortale pe care Mișu o administrează pre- tinsului soț încornorat venit să răzbune onoarea sa de familist. Cele două ipostaze îl situează pe acest Mișu la antipozii pe care-i reprezintă lașitatea și curajul. Însă cei doi termeni nu sunt operaționali în această farsă care relevă grotescul și ludicul și nu consacrarea unor virtuți. Dacă ne întoarcem la momentul ales pentru o farsă el coincide cu o dată consacrată festiv farselor. 1 Aprilie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
spre caracterul virtual punitiv al replicii victimei care se transformă tot sub semnul unei posesii sacre în călău. Semnul excesului este dublu și se cuvine a citi teroarea de care e cuprins Mișu ca o expresie nu doar a simplei lașități a personajului, ci ca o stare care reclamă o parte din spiritul sărbătorii, teroarea sacră care face corp comun cu entuziasmul. Această teroare se declanșează în timpul unui scandal pe stradă, iar ceea ce camuflează în termenii lui Mircea Eliade o urmă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sa depășește nivelul anecdotic pentru a reproiecta textul ca un comentariu al acestei deformări. Ceea de-a doua deformare este și ea semnificativă, Rică Venturiano utilizează dictonul latin pentru a impresiona o audiență ignorantă, însă exploziva B face contrast cu lașitatea amorezului încolțit. Revenit pe scenă după ce situația îi devine favorabilă, Rică își pune întreg aplombul în B- ul răsunător care invită la asocierea cu sportul repu- tat pentru violență, Boxul. Dacă termenul sportiv scoate ostentativ în evidență caracterul violent al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
primă lecție de actorie pe care Marele Will, prin intermediul Prințului Danemarcei, ne-a lăsat-o moștenire. „Cu ce pot fi asociați următorii termeni: frica, politica, gazeta, prostia? Frica ar putea fi asociată cu prostia. Și din asta s-ar naște lașitatea. Politica ar putea fi asociată cu gazeta. Și din asta s-ar naște minciuna. Lașitatea asociată cu minciuna adoarme (ca să nu spun omoară) rațiunea. Iar „somnul rațiunii naște monștri”. Regula de trei simplă! Miercuri 14 mai 1997 - Iași Eu mă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
moștenire. „Cu ce pot fi asociați următorii termeni: frica, politica, gazeta, prostia? Frica ar putea fi asociată cu prostia. Și din asta s-ar naște lașitatea. Politica ar putea fi asociată cu gazeta. Și din asta s-ar naște minciuna. Lașitatea asociată cu minciuna adoarme (ca să nu spun omoară) rațiunea. Iar „somnul rațiunii naște monștri”. Regula de trei simplă! Miercuri 14 mai 1997 - Iași Eu mă plafonez pe zi ce trece. Liviu se risipește pe zi ce trece. Dar, în vreme ce eu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
la interogatoriu. Cursivitatea textului (eu). Trebuie lucrat pentru RITM. Scena cu doamna Trebuie să devenim animale când ne retragem. Trebuie să țipăm când ne ameniță cu pistolul. La moartea Doinei renunțăm la scenele realiste. Grupul trebuie să vină în viteză. Lașitate și ipocrizie - participarea la o moarte, sinucidere. (renunț la telefon) La sfârșit, când cădem ca în vis, să ridicăm mâinile (fețele nu se văd, vom fi proiectați ca umbre), în poziții diferite. Sâmbătă 16 octombrie 1999- sala Pruteanu A fost
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să persifleze, nu se lasă dominată dar domină, nu acceptă minciuna și falsitatea, taxează fără milă răutatea și perversitatea. Cu o minte ascuțită, cu o personalitate puternică și cu un accentuat simț al dreptății Dorina reușește să înfiereze bigotismul, fanatismul, lașitatea, superficialitatea și imoralitatea. Este prezentă pretutindeni, ochii și urechile o ajută să descopere ceea ce nemernicii ar vrea să țină ascuns. Dorina nu iartă nimic pentru că Dorina are coloană vertebrală solidă. Dorina nu se teme de nimic pentru că Dorina nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a acuzat până astăzi pe autor. Chiar și japonezii îl reneagă, le e frică de el. Unii îl acuză de comunism, alții de naționalism. El vede o Japonie care se distruge prin comercialism, americanism. Japonezii se războiesc contra fricii, a lașității, a imposibilității de a face ceva. Filmul japonez Imperiul Simțurilor; Insula. Moarte - eliberare. Nu este un sfârșit. Costumele vor juca un rol foarte important. Toți sunt modele ale unei alte societăți. Muzica - complet occidentală, cu mișcări interioare japoneze și muzicalitatea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ministerul Culturii că sunt favorabil continuării proiectului!“ De acum era clar că proiectul era susținut la nivel cum nu se poate mai Înalt. De aici Încolo era treaba acelui ministru al Culturii să-și dea aprobarea, după ce din frică sau lașitate blocase el Însuși bugetul. Iată Încă un exemplu În care se vede că puterea nu prea face bine la suflet: un mare poet și dramaturg, disident În timpul comunismului, devenit acum ministru, arăta slăbiciuni care nu-l onorau. În săptămâna premierei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]