4,444 matches
-
condensează, succint, întreaga operă a lui Eminescu. El a formulat-o în finalul Sărmanului Dionis astfel: "Fost-au vis sau nu, asta-i întrebarea". De aceea, cel puțin câteva abordări precum: cartea/obiect, cartea vie, care "trebuie să vorbească", cartea/labirint și "ieșirea prin vis" ni se par potrivite. Nu este vorba la Eminescu de cartea/obiect de interior, în termenii lui M. Butor, cu diferitele tipuri de artizanat modern și serii industriale. Nici sensul de carte "frumoasă" (Mallarmé), de obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
crescătoare și vertiginoasă de timpuri divergente, convergente și paralele. Această urzeală de timpuri care se apropie, se bifurcă... cuprinde toate posibilitățile" (Grădina cărărilor care se bifurcă). Această "rețea" crește în jurul eroilor borgesieni, ridică ziduri de oglinzi, se bifurcă într-un labirint care se creează pe sine odată cu textul (precum în Zahirul, Tadeo Izidoro Cruz, Scriptura zeului, în poemele Oglinzile, Elogiul umbrei). Omul borgesian aspiră să afle "cine este": "Ajung în centrul meu, / la algebra și cifrul meu / la oglinda mea. / În
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vecinice..., formule pe care le ai toate scrise în cartea care ți-am împrumutat-o". Oare nu spre o astfel de "oglindă" se-ndreaptă regele Tlà invocând-o pe Isis? Pentru că, după o expresie fericită a lui Paolo Santarcangeli (Cartea labirinturilor, II, Ed. Meridiane, 1974), "în fundul labirintului este așezată deseori o oglindă", iar omul ajuns la sfârșitul călătoriei sale "descoperă că ultimul mister al căutării sale, "Deus absconditus" sau monstrul, este el însuși". Tulburătoare este imaginea acestei contemplări a regelui Tlà
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
toate scrise în cartea care ți-am împrumutat-o". Oare nu spre o astfel de "oglindă" se-ndreaptă regele Tlà invocând-o pe Isis? Pentru că, după o expresie fericită a lui Paolo Santarcangeli (Cartea labirinturilor, II, Ed. Meridiane, 1974), "în fundul labirintului este așezată deseori o oglindă", iar omul ajuns la sfârșitul călătoriei sale "descoperă că ultimul mister al căutării sale, "Deus absconditus" sau monstrul, este el însuși". Tulburătoare este imaginea acestei contemplări a regelui Tlà: "oglinda singură se-ncreți ca suprafața
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în aer...". Oglinzile lui Borges sunt o continuă "multiplicare", "cristalul ne pândește", spune un vers al sau, "să simtă omul că e doar reflex / Și vanitate" (Oglinzile). La fel ca și cărțile, oglinzile borgesiene sunt o lume în lume, un labirint în labirint: "Iată locurile / unde se irosește tandrețea / și sufletul e doar cu sine însuși" (Împrejurimi). Sau, în anii bătrâneții, un vers mai exact: "Sunt o oglindă, un ecou, un epitaf (Zilele de ieri). Nu cumva noi oamenii suntem o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Oglinzile lui Borges sunt o continuă "multiplicare", "cristalul ne pândește", spune un vers al sau, "să simtă omul că e doar reflex / Și vanitate" (Oglinzile). La fel ca și cărțile, oglinzile borgesiene sunt o lume în lume, un labirint în labirint: "Iată locurile / unde se irosește tandrețea / și sufletul e doar cu sine însuși" (Împrejurimi). Sau, în anii bătrâneții, un vers mai exact: "Sunt o oglindă, un ecou, un epitaf (Zilele de ieri). Nu cumva noi oamenii suntem o "oglindă spartă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că în umbră este altul, a cărui / soartă e să obosească lungile singurătăți / ce țes și destramă acest Hades / și jinduire sângele-mi și devoră moartea-mi, / Ne caută amândouă. Dea Domnul să fi fost această ultima zi de așteptare" (Labirintul trad. de Victor Șter). Într-o proză (Celălalt Borges), cele două dubluri stau liniștite de vorbă. Se simte doar o oarecare "oboseală" în continua perindare de "forme": "Mereu alte amăgiri, alt miracol: / simt oboseala oglinzii / care nu se-odihnește-ntr-un singur chip
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Borges), cele două dubluri stau liniștite de vorbă. Se simte doar o oarecare "oboseală" în continua perindare de "forme": "Mereu alte amăgiri, alt miracol: / simt oboseala oglinzii / care nu se-odihnește-ntr-un singur chip" (Vorbe în gol). Există însă o ieșire din labirint: "ieșirea prin vis", care apropie și mai mult cele două poetici în discuție. La Eminescu, visul este o formă de regăsire a memoriei inițiale. Cu memoria se percepe timpul: "ești aevea" sau "o-nchipuire". Tragicul eminescian se naște dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în el ... Cu dânsul carta lumii iar s-a-nchis". La fel și Borges: "nu putem admite că ar exista ceva întâmplător într-o carte dictată de o inteligență divină, nici chiar numărul de cuvinte sau ordinea semnelor" (Golemul). Cartea, labirintul, oglinda, visul nu sunt numai simple "figuri", toposuri comune, "felii" sau decupaje cu care putem aproxima universurile ideatice ale poeticii eminesciene sau, respectiv, ale lui J.L. Borges. Codurile lor rămân încă tentante pentru noi lecturi, pentru deschiderea unui "nou orizont
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care se cufundase micul Jorge Luis, va fi însăși persoana acestuia, destinul lui marcat de "profundele etajere ale trecutului". Nu altfel studentul de la Viena, care răscolea pe uliți vechiturile fantastice la câte un "anticvar", va fi fascinat pe viață de labirintul lecturilor. George Vulturescu abordează tematica centrală "cartea, labirint", exemplificând cu magul eminescian, cu Dionis, cu regele Tlà, intervenția oglinzii și a cifrului, obsesive la Borges. Modestul nostru ecou la articolul menționat, nu este decât o confirmare a necesității deschiderii acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
însăși persoana acestuia, destinul lui marcat de "profundele etajere ale trecutului". Nu altfel studentul de la Viena, care răscolea pe uliți vechiturile fantastice la câte un "anticvar", va fi fascinat pe viață de labirintul lecturilor. George Vulturescu abordează tematica centrală "cartea, labirint", exemplificând cu magul eminescian, cu Dionis, cu regele Tlà, intervenția oglinzii și a cifrului, obsesive la Borges. Modestul nostru ecou la articolul menționat, nu este decât o confirmare a necesității deschiderii acestui nou orizont comparatist. Contrar lui Eminescu, Borges a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
L., 2000 - „Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii”, I.S.E., București 38. Sarivan, L., 2000 - „Repere pentru proiectarea opționalelor”, în Buletinul informativ al Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, Nr. 9 39. Shapiro, Daniel, 1998 - „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor” (curs) 76 40. Stanciu, M., 2003 - „Didactica Postmodernă”, Editura Universității, Suceava 41. Stanciu, M., 1999 - „Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic”, Editura Polirom, Iași 42. Țoca, Ioan, 2002 - „Management educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
n-au mai văzut (și, probabil, nu vor mai vedea) niciodată: plăsmuirea din piatră a omului, într-unul din momentele lui astrale, îngemănată cu divinitatea mării, cerului. Bazilica San Marco, palatul dogilor, campanilla: reperele auguste. Aici voi veni atunci cînd labirintul orașului, cînd șuvoiul mărșăluitorilor mă vor sufoca chiar și de cîte două, trei ori pe zi. Miezul nopții, aici, în San Marco, întins desculț pe dalele veșniciei, te împacă măreț cu tine însuți. Măcar o clipă. Pe trotuarul din fața Casei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
limbaj lupascian, ar fi dorit să fondeze o filosofie a afectivității, o filosofie pe care însuși sistemul lupascian a făcut-o imposibilă. În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să fondeze o filosofie a afectivității, o filosofie pe care însuși sistemul lupascian a făcut-o imposibilă. În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lebaud, 1988. 19 Joseph E. Brenner, Logic in Reality (Logica în realitate), New York, Springer, 2008. 20 Edgar Morin, La méthode III La connaissance de la connaissance, 1, Anthropologie de la connaissance, Paris, Seuil, 1986. 21 Mircea Eliade, L'épreuve du labyrinthe (Încercarea labirintului), convorbiri cu Claude-Henri Rocquet, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 2006, p. 176. 22 Ibid., p. 166. 23 Ibid., p. 145. 24 Werner Heisenberg, op. cit., p. 277. 25 Ibid., p. 258. 26 Scrisoare a lui Pauli către Fierz, 10 august 1954, in K.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Avioane, Parcare de mașini, Farfurii zburătoare, Orășelul copiilor, Vapoate etc.; jocuri de mișcare și distractive: Lupul și vânătorii, Mingea la căpitan, Sărim coarda, Prindem fluturi, Atingem clopoțelul, Șoarele și pisica, Țăranul e pe câmp, Caută-ți partenerul, Cine ajunge primul, Labirintul etc.; jocuri senzoriale: Deschide urechea bine!, Ghici, ce-ai gustat?, Spune cum este!, Săculețul fermecat, Așază culoarea potrivită, Telefonul fără fir, Cine te-a strigat? etc.; jocuri de exersare a pronunției corecte: Să facem ca vântul/albi-na/ursul/broasca etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
încurcate Imagini încrucișate Îndreaptă greșeala Întâmplarea rătăcită Întreabă, numește, răspunde! Întrecerea numelor În vizită la prieteni Jocul cuvintelor Jocul/lumea piticilor Jocul micilor educatori Jocul proverbelor Jocul rimelor Jocul semnelor de circulație Jocul semnelor de punctuație Jocul silabelor Jocul sunetelor Labirintul La cine s-a oprit jucăria? Loto Lumea uriașilor Lumea viețuitoarelor prin onomatopee Lupul și vânătorii Magazinul cu jucării Micul pieton Mim Mingea la căpitan Mulțimi de... Ne jucăm cu baloanele colorate Obiecte pierdute Onomatopee din natură Orașul Orășelul copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a treia, Paris, Presses Universitaires de France, 1966 Săndulescu, Carmen; Ristoiu, Maruța (coord.), Educarea limbajului: 3-5 ani, Pitești, Paralela 45, 2006 Schaffer, H. Rudolph, Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2005 Shapiro, Daniel, Conflictele și comunicarea. Un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor, Traducere și adaptare pentru versiunea românească : Dakmara Georgescu, Diana Stanciu, Editura ARC, 1998 Secrieru, Mihaela, Didactica limbii române. Pentru studenții Facultăților de Litere și/sau pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, Iași
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005 Săndulescu, Carmen; Ristoiu, Maruța (coord.), Educarea limbajului: 3-5 ani, Pitești, Paralela 45, 2006 Schaffer, H. Rudolph, Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2005 Shapiro, Daniel, Conflictele și comunicarea. Un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor, Traducere și adaptare pentru versiunea românească: Dakmara Georgescu, Diana Stanciu, Editura ARC, 1998 Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Traducere și adaptare Magdalena Dumitrana, București, V&I Integral, 1998 Secrieru, Ana (coord.), Orientări metodice privind
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin care Jones expert în limba sanscrita va pune bazele filologiei comparate, vor influența profund tematica orientala a școlii romantice (exemple notorii sînt Lord Byron, R. Southey, Ț. Moore, dar, se pare, si W. Blake). Anatomistul italian Antonio Scarpa descoperă labirintul urechii (canalul cohlear îi va fi sugereat lui Blake ideea urcușului de aur auricular: Vala, 6, 250: "Urechile/ Că un urcuș de aur ce șerpuiește-n jur spre ale cerurilor ceruri"). ¶ Franz Anton Mesmer susține că forța mentală (în 1775
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
alegoric, dar mai ales ne-a lăsat moștenire aproape că un Brîncuși, cu care împarte multe idei estetico-filosofice, dar într-un alt registru o prezență profetica și proteica în lumea modernă și un corpus de texte care seamănă cu un labirint imens și care emană nu doar multă durere și oroare în fața dramei căderii omului, ci și multă bucurie autentică în fața credinței nestrămutate într-un viitor al omenirii în care va învinge Ierusalimul, adică libertatea veșnică. De la statura să de artist
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Muntele sacru, de templu, de oraș, ca Axis Mundi (punct de întîlnire între Cer, Pămînt și Infern). Centrul este astfel zona a sacrului, a realității absolute. Drumul spre centru este un "drum dificil" (durohana hindus)104, o trecere prin labirint, un riț de trecere de la profan la sacru, prin care se dobîndește accesul la centru, ceea ce echivalează cu inițierea (accesul la real, durabil, eficace)105. Trecerea prin labirint este sugerată și de circumvoluțiunile templului, a căror importantă a fost subliniată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spre centru este un "drum dificil" (durohana hindus)104, o trecere prin labirint, un riț de trecere de la profan la sacru, prin care se dobîndește accesul la centru, ceea ce echivalează cu inițierea (accesul la real, durabil, eficace)105. Trecerea prin labirint este sugerată și de circumvoluțiunile templului, a căror importantă a fost subliniată de către Eliade. Durand traduce durohana prin "urcuș anevoios", reprezentare axiomatica a verticalizării, practica ascensionala, și amintește în acest context și de climax, scara inițiatica a cultului lui Mithra
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Pierdute! Pierdute! Pierdute! sînt Emanațiile mele! Enion 6, O Enion, Noi am ajuns o Victimă a Celor Vii. În taină ne ascundem. Căindu-mă-n tăcere ascuns-am pe Ierusalim 7, O-Îndură-te de Mine. 25 Îți voi zidi și-un Labirint: O-îndură-te de mine. O Enion, De ce ai luat-o pe Ierusalim cea dulce dintr-ale Sufletului meu străfunduri? Las-o în taină să sălășluiască în blîndul ascunziș al întunericului și tăcerii. Nu Iubire simt pentru Enitharmon. Ci Milă. Ea-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]