11,415 matches
-
polizat, la văruit, la făcut curățenie, dar și ghid la turiștii francezi. Deci am o experiență de viață care m-a călit... • Din păcate, mulți dintre cititorii noștri nu am avut acces la cartea dvs în care povestiți calvarul din lagăr. În ce perioadă ați stat acolo și cum au fost zilele când ați fost eliberat? Am așteptat în lagăr între 9 septembrie 1988 - 22 martie 1990. Munceam și scriam scrisori să fiu ajutat să emigrez ... Vreo 570 epistole am expediat
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
m-a călit... • Din păcate, mulți dintre cititorii noștri nu am avut acces la cartea dvs în care povestiți calvarul din lagăr. În ce perioadă ați stat acolo și cum au fost zilele când ați fost eliberat? Am așteptat în lagăr între 9 septembrie 1988 - 22 martie 1990. Munceam și scriam scrisori să fiu ajutat să emigrez ... Vreo 570 epistole am expediat în română, franceză, sau engleză - majoritatea colectate în tomul intitulat “Desperado” (1047 pagini) http://fs.gallup.unm.edu/Desperado
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
să fiu ajutat să emigrez ... Vreo 570 epistole am expediat în română, franceză, sau engleză - majoritatea colectate în tomul intitulat “Desperado” (1047 pagini) http://fs.gallup.unm.edu/Desperado.pdf (161 MB). Veți găsi și poze cu emigranți români din lagărele de refugiați politici din Istambul și Ankara... nenorociții soartei... Iată un fragment din prefață: Aceste Scrisori olografe, împreună cu Jurnalul de lagăr „FUGIT...”, au constituit pentru mine o metodă terapeutică pentru a rezista psihic în acest PURGATORIU - de unde nu mai puteam
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
1047 pagini) http://fs.gallup.unm.edu/Desperado.pdf (161 MB). Veți găsi și poze cu emigranți români din lagărele de refugiați politici din Istambul și Ankara... nenorociții soartei... Iată un fragment din prefață: Aceste Scrisori olografe, împreună cu Jurnalul de lagăr „FUGIT...”, au constituit pentru mine o metodă terapeutică pentru a rezista psihic în acest PURGATORIU - de unde nu mai puteam scăpa ... Mă întrebam dacă această „purificare” avea loc înaintea intrării în paradis ori... în necunoscut! Jurnalul de lagăr era continuarea Jurnalului
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
împreună cu Jurnalul de lagăr „FUGIT...”, au constituit pentru mine o metodă terapeutică pentru a rezista psihic în acest PURGATORIU - de unde nu mai puteam scăpa ... Mă întrebam dacă această „purificare” avea loc înaintea intrării în paradis ori... în necunoscut! Jurnalul de lagăr era continuarea Jurnalului disperării din țară, și preludiul Jurnalului de emigrant din America. Am așternut pe hârtie suferințele, nemulțumirile, speranțele, precum și dezamăgirile ... unui desperado [un outsider permanent, atât în țară cât și în străinătate...]. Acest cuvânt, DESPERADO, provenind de la caracterizarea
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
mie îmi place să-l percep în limba română ca „desperatul”, datorită omonimiei, deși în spaniolă desperat se traduce mai exact prin desesperado, în timp ce „desperado” este o prescurtare. Și asta pentru că știu în ce situație de disperare eram noi în lagăr: oameni ai nimănui, bătuți de soartă, considerați ființe inferioare de „mărimile” timpului... În dicționarul „Larousse” desperado este interpretat ca „persoană care trăiește la marginea societății și e gata să se angajeze în acțiuni violente și disperate” [desespere în franceză] emigrare
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
inferioare de „mărimile” timpului... În dicționarul „Larousse” desperado este interpretat ca „persoană care trăiește la marginea societății și e gata să se angajeze în acțiuni violente și disperate” [desespere în franceză] emigrare în America. Revoluția românească m-a prins în lagăr! Scriam pe la toate organismele internaționale, pe la cunoscuți și necunoscuți, să m-ajute să emigrez ... Alte cărți literare și de artă de-ale mele, sau despre activitatea mea, în românește și în alte limbi, puteți descărca din site-ul: http://fs
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
a tabletelor din „Bilete de Papagal”, Nicolae Iorga este ținta numărul unu în jurul căreia se realiza întreaga revistă. Pamfletul Baroane, puternic virulent la adresa ambasadorului Germaniei în România în cel de-al doilea război mondial îi aduce o nouă condamnare în lagărul de la Tg Jiu. În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale atitudinea lui Arghezi este puternic antifascistă. Pamfletul este răspunsul dat de poet la atitudinea ostilă practicată de armata germană cu privire la aservirea teritoriului românesc supus unei alianțe periculoase: „Mi-ai împuțiț
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
merg la Școala de ofițeri de la Sibiu, dar în final, după ce trecusem toate probele cu rezultate de invidiat, dosarul a fost respins tot din rațiuni politice. Cel mai mare frate al tatălui meu, Grigore Malciu, ziarist și publicist, decedase în lagărul „Peninsula” ca deținut politic. În revista „Informația Zilei”, al cărei director și „administrator unic”, adică proprietar, era, în foiletonul „Bilete de papagal”, se publicase pamfletul „Baroane” al lui Tudor Arghezi, nașul de cununie al unchiului meu care se căsătorise cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cu trăsura). Am reținut că unchiul, care avea și alte acțiuni anticomuniste la activ, inclusiv participarea la mitingul din Piața Victoriei, București, 1947, fiind arestat la 31 martie 1949 luase drumul mai multor locuri de detenție (Jilava, Gherla), ultimul fiind lagărul „Peninsula”, unde a și decedat, în 1949. (Vezi Ion Lazu în „Memorialul scriitorilor încarcerați sub regimul comunist”, p. 212 : „Ziaristul Grigore Malciu a murit la Peninsula, una dintre "perlele" ghirlandei de lagăre de exterminare prin muncă și înfometare de la Canal
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
multor locuri de detenție (Jilava, Gherla), ultimul fiind lagărul „Peninsula”, unde a și decedat, în 1949. (Vezi Ion Lazu în „Memorialul scriitorilor încarcerați sub regimul comunist”, p. 212 : „Ziaristul Grigore Malciu a murit la Peninsula, una dintre "perlele" ghirlandei de lagăre de exterminare prin muncă și înfometare de la Canal”). Alt unchi, cel mai mic dintre frații tatălui meu, Emilian Malciu, student la Facultatea de Filozofie și Teologie, ulterior ziarist, poet, dramaturg, apărea în dosarul ce mi se întocmise pentru școala militară
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
mi se întocmise pentru școala militară. (Cea mai concretă mărturie despre el există aici: „MALCIU, Emil I. Născut în 1924. Student la Facultatea de Filozofie și Teologie. Arestat la 31 martie 1949. Detenția la penitenciarele Jilava și Gherla și în lagărul Peninsula. Ca deținut în lagărul Peninsula transporta coșciugele cu decedați (mureau peste 10 deținuți pe zi) spre mormintele fără cruce și le strecura în buzunar câte o tăbliță cu numele lor, pentru a fi recunoscuți în cazul în care ar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
militară. (Cea mai concretă mărturie despre el există aici: „MALCIU, Emil I. Născut în 1924. Student la Facultatea de Filozofie și Teologie. Arestat la 31 martie 1949. Detenția la penitenciarele Jilava și Gherla și în lagărul Peninsula. Ca deținut în lagărul Peninsula transporta coșciugele cu decedați (mureau peste 10 deținuți pe zi) spre mormintele fără cruce și le strecura în buzunar câte o tăbliță cu numele lor, pentru a fi recunoscuți în cazul în care ar fi fost vreodată dezgropați. La
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
nouă. Spun acest lucru prin faptul că aceasta este misiunea noastră, a Bisericii, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru țara noastră, pentru poporul român de pretutindeni, pentru oastea țării și să-i pomenim pe cei care au murit în închisori, lagăre și deportări, adică pentru toți eroii și martirii care s-au jertfit pentru demnitatea, libertatea și unitatea noastră, a românilor. Rugăciunea, altfel spus, este mâna lui Dumnezeu întinsă către semeni, iar dacă nu ridicăm și noi mâna spre El, ne
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
ieșit noi, preoții, în față, acolo, minerii n-ar fi îndrăznit să facă atâtea atrocități“. Moartea sa tragică, într-un accident de mașină, la 8 septembrie anul 1997, după ce săvârșise slujba de pomenire pentru deținutele anticomuniste închise și decedate în lagărul de femei de la Mislea, a fost considerată chiar de către de alți părinți duhovnici care i-au fost și prieteni (Arsenie Boca, Cleopa Ilie) drept moarte mucenicească, o jertfă supremă închinată lui Iisus Hristos, Celui Căruia I-a închinat întreaga sa
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
cu Mihai Antonescu, Crainic își dă demisia din guvern. Drept răzbunare, Mihai Antonescu orchestrează arestarea fiicei sale în vârstă de numai 19 ani, Ioana Fortuna Crainic, care este închisă două luni la Văcărești și încă o lună și jumătate de lagăr la Târgu Jiu, după care a rămas exmatriculată din Universitate. La sfârșitul anului 1941 și începutul anului 1942 scriitorul și profesorul de teologie Nichifor Crainic (în anul 1941 și-a reprimit catedra de mistică) s-a îmbolnăvit grav: dublă otită
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
mârțoaga tristeții, o las la poarta raiului, intru fericit sub lampioanele păcătoșilor îngeri, femei frumoase mă înconjoară. Esti pervers , spune o hârcă, piei, hârcă, piei, viața mea este ca un cristal de nesdruncinat din strânsoarea fericirii.Copiii au desenat în lagărul de la Terezin, au putut desena, un fel de a glumi cu moartea, cum numai copiii pot glumi, desenele lor au rămas caraghioase, strâmbe, glume triste, iar micii lor autori plutesc pe cer, nori albi, zâmbesc ștrengărește, dar pe pământ nu
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]
-
1932 de Comitetul central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, privind stilul și conținutul obligatoriu al creațiilor din domeniul literaturii, artelor plastice și muzicii, directive care mai târziu - după cel de-al doilea război mondial - au devenit obligatorii în întregul lagăr al țărilor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice. În anul 1934, la congresul Uniunii scriitorilor din Uniunea Sovietică, Andrei Jdanov, membru al Biroului politic al PC al URSS, ține o cuvântare prin care definește trăsăturile esențiale ale realismului socialist, de aici
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > LAGĂR ȘI RĂZBOI - PARTEA A II-A Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului - continuare - - Ce să încetez? Să spun adevărul? - Nu e treaba ta! Nu te băga!, îi ordon. Raisa avea însă
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
evrei s-au prăbușit. Mă simțeam pustiit, devastat, fără rost, viu, dar mort, singur, abandonat. Uram ceea ce făceam, uram statutul meu de ofițer superior în armata nazistă, uram uniforma, crezul meu politic, evreii, dar și nemții deopotrivă. Uram războiul, uram lagărul, mirosul acela greoi de putreziciune, uram moartea, dar mai presus de toate, uram viața. Ce este mai bine? Să mori sau să trăiești? Ce este viața? Cum de mai rezista pământul ăsta sub noi? Cum de nu se scufunda înghițindu
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
să fie dezgropate și arse, iar cei care soseau atunci cu trenul erau gazați și arși direct, fără să mai fie îngropați. Nu mult după aceea, la Treblinka a izbucnit revolta, iar Heinrich Himmler însuși, înnebunit, a dat ordin ca lagărul să fie închis pentru totdeauna. Mai târziu m-am întors la Berlin, la familia mea, și am stat până când au venit rușii peste noi, doar că am fost din nou laș și când am văzut că toți ofițerii naziști sunt
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
că probabil mai am păcate pe care trebuie să le ispășesc aici și nu în altă parte. [1] Sergent major [2] Soluția finală - (în germană) Maor Gruber" - Aurora Cristea, click AICI - fragment din romanul "r" - Aurora Cristea, click Referință Bibliografică: LAGĂR ȘI RĂZBOI - PARTEA A II-A / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristea Aurora : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
în trecutul mizer, sumbru, întunecat. După acel incident, am chemat-o la mine pe Raisa, am îmbrăcat-o, am educat-o, am făcut din ea păpușa mea vie, partenera cu care îmi petreceam clipele oribile din ghetou și, ulterior, din lagăr. Frumoasa Raisa avea o piele fină, de catifea, avea niște ochi verzi care mă înnebuneau, emana un parfum al pielii care mă făcea să nu mai știu de mine. Eram îndrăgostit până peste cap, o iubeam nebunește. Nu știu cum a reușit
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
de mine. Eram îndrăgostit până peste cap, o iubeam nebunește. Nu știu cum a reușit femeia asta să mă transforme în așa hal încât aproape că-i toleram orice. În vara anului 1942 mi s-a dat misiunea de a comanda un lagăr din Polonia. Era lagărul de exterminare Treblinka. Știam pentru ce fusesem trimis, știam că voi participa activ la acțiunea de exterminare în masă a evreilor pentru că ăsta fusese și scopul pentru care lagărul se construise, aplicând Die Endlösung[2] la
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
până peste cap, o iubeam nebunește. Nu știu cum a reușit femeia asta să mă transforme în așa hal încât aproape că-i toleram orice. În vara anului 1942 mi s-a dat misiunea de a comanda un lagăr din Polonia. Era lagărul de exterminare Treblinka. Știam pentru ce fusesem trimis, știam că voi participa activ la acțiunea de exterminare în masă a evreilor pentru că ăsta fusese și scopul pentru care lagărul se construise, aplicând Die Endlösung[2] la ordinele exprese primite de la
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]