6,022 matches
-
Apoi ceva transparent, diafan, ca un surâs abia schițat se strecură sub pleoapele bătrânului. O apariție feerică. Adieri de vânt îi drapează trupul ca în sculpturile lui Michel... Inima i se oprește. Femeia ține în mână un stilet lung cu lama încovoiată. Îl ascunde, ca și zâmbetul, în spatele evantaiului. Ce vrea? șopti înăbușit Valerica Scurtu. De când a venit nu se dezlipește de scrin. Îmi vine să... Melania Lupu duse degetul la gură: ― St, draga mea! Ar putea să ne audă. Nici
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să te facă s-o vezi prin ochii lui. Da, da... Vedeai cu adevărat giuvaierurile acelea grele, cu pietre mari albastre, roșii și verzi, pipăiai șaluri în care ardeau flăcările curcubeului, încercai dinții pieptenilor înalți, scobiți în fildeș și tăișul lamelor flexibile, de Toledo. Darurile lui! Pun rămășag că n-ați văzut în viața voastră așa ceva! Zei mici de os, la care nu se închina nimeni, amfore ciudate de aramă, cutiuțe căptușite cu oglinzi, fructe de cactus, ploști de piele din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
MORȚI ÎN PLUS. ALTELE ERAU ȚELURILE LUI. GLASUL SPUNEA: \ PE STRADA 131, SPRE NORD, AL CINCILEA COLȚ. APOI ÎNCĂ CINCI COLȚURI SPRE RĂSĂRIT, PE BULEVARDUL 232, SPRE CENTRU, NUMĂRUL 1997. E O CLĂDIRE ÎNALTĂ, CENUȘIE \ UN ZGÎRIE-NORI ÎN FORMĂ DE LAMĂ. NU SE POATE SĂ NU-L NIMEREȘTI. SUNĂ ȘI AȘTEAPTĂ SĂ ȚI SE RĂSPUNDĂ. AI REȚINUT? HEDROCK NOTĂ REPEDE ADRESA PREȚIOASĂ: \ DA, AM REȚINUT, SPUSE EL ÎN CELE DIN URMĂ. CÎND SĂ MĂ PREZINT? VOCEA DEVENI AMENINȚĂTOARE. TE ROG SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
eventual să se angajeze. Nu durase prea mult. Deci aceasta era clădirea! Hedrock își continuă mersul, dar între timp o studie încruntat. Era o construcție urîtă întrucît era disproporționată: mult prea lungă pentru lățimea ei. Se ridica sub forma unei lame înalte și cenușii care înțepa cerul prea jos, la vreo sută ― o sută douăzeci de metri, o clădire cu o înfățișare ciudat de sinistră. Afară nu era nici un semn care să arate ce se petrece înăuntru, doar o alee îngustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
în cașierie, încercând să-l lămurească pe Miclăuș Ionel să-i dea împrumutul. Acesta îl amână pentru a doua zi sub motiv că nu are banii. Atunci autorul a scos cuțitul și și l-a înfipt în gât, îndoindu-se lama, după care, observând că pe birou era un cuțit mai mare, l-a luat și la împlântat în victimă de 4-5 ori. A scotocit prin casierie, a luat banii găsiți și a dat să plece. Dar, între timp a auzit
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
aude. Pe cer sunt înscrise, cu litere de flăcări, suratele pe care Cush le recită, înainte de fiecare bătălie în care se aruncă. Și iată-l și pe Shamael cum convoacă din foc, în fața unui Corto mirat și subțiat ca o lamă, spiritele celor morți. Între trecut și viitor, Corto se balansează ca un arlechin și deasupra lui cerul deșertului este plin de premonițiile pe care doar cărțile secrete ale ereticilor le mai pot interpreta, un simplu pas și Corto dansează din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
deasupra lui Corto. Căpitan al navei pe care se regăsește acum, Corto simte lângă el prezența neliniștitoare a lui Cranio. Dar tu ești mort. Ai fost ucis în Pacific, aproape de insula ascunsă. Melanezianul zâmbește și zâmbetul său are cruzimea unei lame de cuțit. Am fost mort, dar am revenit spre a te întâmpina, aici, unde totul a început pentru tine. Pe puntea navei se poate ghici și silueta lui Slütter - la fel de însingurată în așteptarea valului ce o va aduce și pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Îi las pe alții să-și umple viața cu deziluzii". N-am știut ce să cred. Să-l deplîng? Să-l invidiez? 15 ianuarie În timp ce mă bărbieream, m-am tăiat fără să vreau cu briciul. Va trebui să-mi cumpăr lame. 28 ianuarie Un prieten mă întreabă: "De ce nu faci, totuși, nimic?" Aluzie clară la Augusta. Aventurile ei țin de domeniul public. Îi răspund: Fiindcă sânt slab și nu-mi place scandalul". 20 ianuarie Nu mă tentează (încă) să număr mărunțișul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ca să fie vorba de monede și era prea ușor ca să fie vorba de bancnote. Se ridică și scrută întunericul până găsi pe birou ceva ce presupuse a fi un cutter pentru scrisori. Îl strecură pe sub tabla subțire a capacului, apăsând lama pentru a ridica metalul. Făcu asta pe o latură întreagă, deschizând cutia ca pe o conservă de fasole. Îndoind-o într-o parte, putea face obiectul dinăuntru să alunece afară. Inima îi bătea cu putere. În momentul în care dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
chinui să-și miște brațele, dar își dădu seama că erau legate cu ceva ce părea a fi bandă adezivă din plastic, ca o etichetă lipită pe un produs nou, atât de rezistentă, încât putea fi tăiată doar cu o lamă ascuțită. Vru să țipe, dar nu reuși decât să vomite pe materialul îndesat în gură. Iar acum gâfâia și mai tare, plămânii fiind forțați să-și satisfacă nevoia de aer doar pe căile respiratorii. Își simțea inima bătând cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe gură. Și ia-ți șampania cu tine. — Oye, loco, ești un... Insulta femeii fu acoperită de orchestră, care imită un sunet cam leșinat de fanfară. Lana Lee apăru pe scenă în ceva ce părea să fie o salopetă de lame auriu. — Doamne Sfinte, se bâlbâi Ignatius. Tâmpitul de negru îl păcălise! Ar fi dorit să iasă ca din pușcă din local, dar își dădu seama că era mai înțelept să aștepte până când femeia termina ce avea de spus și ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vinovată. Urma să se pronunțe o sentință îngrozitoare, una care îi garanta persoanei ei fizice suferințe trupești și penitențe înjositoare, pentru nenumăratele ei jigniri. Lana Lee se apropie de bărbatul în costum negru și băgă mâna în salopeta ei de lame. Se lăsă pe vine alături de el și îi trecu prin fața ochilor de mai multe ori fotografia cu cartea lui Boetius pe care o ținea în mână. Aruncă o privire aici, baby. Cum ți-ar place să petreci noaptea cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vaselor pe mare și a asigura puterea mecanică pentru a măcina cerealele, pompa apa și realiza alte sarcini. Cu toate acestea, viitorul energiei eoliene constă în producția la scară mare a electricității prin turbinele de vânt. Forța vântului suflă în lamele turbinei, care sunt conectate la un ax care se rotește și care la rândul lui este conectat la un generator care transformă puterea mecanică în electricitate. Un grup de turbine acționate de forța eoliană ar putea transmite electricitate într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
nu erau multe, și totuși părea să existe un mare abis între cimpanzei și ființele umane. — Multe specii se pot încrucișa, producând hibrizi - leii și tigrii, leoparzii și jaguarii, delfinii și balenele, bivolii și vacile, zebrele și caii, cămilele și lamele. Urșii grizzly și cei polari se împerechează, uneori, rezultând grolari. Așa că se punea întrebarea dacă cimpanzeii și oamenii pot hibridiza, pentru a crea un ompanzeu. Răspunsul pare să fie negativ. A încercat cineva? — De multe ori. Încă din anii 1920
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
privește trupul, vom vedea la momentul căsătoriei. Mă așteptau mari Încercări, din care voi ieși victorios. Sufletul meu Încins se va cufunda Într-o baie rece și va deveni oțel călit. Sufletul meu va fi o armă de luptă, o lamă de Toledo. CÎnd mă voi simți prea nervos, voi avea mereu posibilitatea de a da o raită prin zona Gării de Nord. Progresasem vizibil: Îmi plăteam de-acum vizitele cu banii luați de pe urma articolelor. Tata Îmi spunea: „Există o ordine a valorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
budiste, fiecare boabă Înfățișînd un cap de mort cioplit din femure ale unor călugări, dar dacă le-aș fi scos, ar fi fost În stare să mi le confiște. Or, Împreună cu un exemplar jerpelit din Fundamentele misticii tibetane al lui lama Anagarika Govinda, mătăniile astea erau marele meu atu și eram foarte convins că vor avea negreșit efect asupra unui psihiatru mai sensibil. Am solicitat așadar un psihiatru. „Un psihiatru?“, a răspuns huiduma cea mai zdravănă dintre cei doi, „vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
le-a Întocmit psihiatrul spitalului militar În timp ce eu desenam un clovn care ținea În echilibru pe fiecare din umeri un semn de Întrebare și un semn de exclamare mai mari ca el, și ale cărui mîini erau niște cuțite cu lamă zimțată. Pentru femeie, am desenat un pat și am comentat: „E așteptată aici. Încă n-a venit“. Psihiatrul părea contrariat. Mi-a așezat desenele În geanta lui, În timp ce eu Îmi prefiram mătăniile. Avea cu siguranță să-mi prescrie medicamente care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
venea de fapt din interior, ca un fel de durere în surdină ce devenea din ce în ce mai acută. Și m-am gîndit că distanța și timpul nu fac decît să accentueze lipsa cuiva, absența și întrebările rămase fără răspuns se ascut ca lama unui cuțit, cu fiecare an nedumerirea de a nu primi răspuns devine din ce în ce mai profundă, în loc să se șteargă se adîncește și se transformă în tristețe, în amărăciune, în durere sufocantă, o rană care nu se închide pentru că nu are cum. Și
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
fribră, celulă, particolă, cu tot ce înseamnă intensitate, cu tot ceea ce ești, își dorește și are nevoie de acea prezență? Și să simți asta într-o fracțiune de secundă, atît de puternic, încît devine ca o aspirație, ca o adîncă lamă de cuțit care îți secționează sufletul pentru o secundă, chiar fără să te aștepți sau să-ți dai seama, te trezești că îți zboară mintea și simțirea spre acea persoană, îți este necesară și o dorești aproape, fără să vrei
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
repezi către celălalt. Fugea împotriva ninsorii. și se temea să nu o descopere cineva. Mai era însă ceva. O nerăbdare stranie. Deschise mantaua înghețată și slobozi un strigăt de groază. Prins la cureaua pantalonilor era o secure cu coada scurtă. Lama părea că o privește cu jind. Era ca o limbă lingând sângele care o pătase. Se uită în sus la fața spânzuratului. Ce arătare mare! Ce brută trebuia să fie ca să-l fi omorât pe amărâtul din geamantan. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
rugă să nu îl neglijați, interveni Porfiri. Copacul din care acest bătrân soldat a fost coborât avea pe tulpină o singură tăietură verticală... ă Da, am observat și eu asta, spuse Salitov pe gânduri. ă ... asemănătoare la formă cu lovitura lamei unei securi. ă și? întrebă Liputin. ă Cine a făcut-o? ă Ce mai contează? Ce relevanță are asta? -Păi, urma era cu puțin deasupra locului de unde fusese legată frânghia. ă De ce ne mai pierzi vremea cu tăietura asta, Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
sus. ă Securea a fost aruncată, sugeră sigur pe sine Liputin. Apoi adugă cu mai puțină siguranță: și apoi a căzut. ă Care secure? Securea folosită la uciderea piticului? Dar nu s-au găsit urme de sânge în tăietură. Iar lama nu pare să fi executat vreo tăietură recent, chiar dacă sângele o fi fost șters de tot. Asta dacă nu, bineînțeles, tăietura din copac a fost făcută înainte ca piticul să fie omorât. Dar am stabilit deja că piticul nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
repulsie mută și o trânti pe podea, fără ca doctrorul Pervoiedov să observe însă gestul, fiind deja aplecat peste cufărul din care își luă un șorț din cauciuc. ă Un corp cu ștreangul în jurul gâtului! Celălalt cu o gaură cât o lamă de secure în craniu! strigă Liputin. Doctorul Pervoiedov aprobă din nou, cu bisturiul în mână. Părea că ține lama îndreptată înspre prokuror intenționat. ă Hai să începem cu tipul ăsta, spuse el. și deși stătea aplecat asupra cadvarului cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
din care își luă un șorț din cauciuc. ă Un corp cu ștreangul în jurul gâtului! Celălalt cu o gaură cât o lamă de secure în craniu! strigă Liputin. Doctorul Pervoiedov aprobă din nou, cu bisturiul în mână. Părea că ține lama îndreptată înspre prokuror intenționat. ă Hai să începem cu tipul ăsta, spuse el. și deși stătea aplecat asupra cadvarului cel mare, toți cei prezenți au înțeles că se referea la Liputin. § ă Uitați-vă la ochi, spuse doctorul Pervoiedov. ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Pervoiedov. ă Ce-i cu ei? întrebă Porfiri. ă Fără sânge, spuse doctorul. În cazuri de ștrangualre, este normal ca ochii să fie plini de sânge. Frânghia era prinsă în carnea moale de la gât. Doctorul o tăie cu bisturiul, trecând lama cu delicatețe peste funie, atent să nu încrusteze pielea. Apoi o îndepărtă cu o pereche de foarfece lungi. ă Aici, asta-i interesant, spuse el. Asta este interesant. Îi ridică barba ca să vadă și ei. Cu toții se aplecară peste cadavru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]