3,620 matches
-
lași. Peckenpaw zise: — Ha? — N-ar fi trebuit să fie așa, spuse Vânătorul. — Ha? a repetă Peckenpaw. — Cale-Bătută, începu Vânătorul, de ce-ai venit pe insulă? Peckenpaw medită grav asupra întrebării. Apoi răspunse: — M-am obișnuit să fiu viu. PATRUZECI Leagănul, Elfrida în el, Vultur-în-Zbor în spatele lui, Irina sprijinită de marele frasin de care era legat leagănul. Umbreluța de soare a Elfridei așezată lângă cea a Irinei, închisă și inutilă în umbra liniștitoare a copacului. Elfrida zâmbind cu o plăcere copilărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Peckenpaw. — Cale-Bătută, începu Vânătorul, de ce-ai venit pe insulă? Peckenpaw medită grav asupra întrebării. Apoi răspunse: — M-am obișnuit să fiu viu. PATRUZECI Leagănul, Elfrida în el, Vultur-în-Zbor în spatele lui, Irina sprijinită de marele frasin de care era legat leagănul. Umbreluța de soare a Elfridei așezată lângă cea a Irinei, închisă și inutilă în umbra liniștitoare a copacului. Elfrida zâmbind cu o plăcere copilărească nevinovată, Vultur-în-Zbor zâmbind cu jumătate de gură, ca să-i țină companie, Irina fără nici un zâmbet, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
umbra liniștitoare a copacului. Elfrida zâmbind cu o plăcere copilărească nevinovată, Vultur-în-Zbor zâmbind cu jumătate de gură, ca să-i țină companie, Irina fără nici un zâmbet, cu ochii ei gri în dosul pleoapelor închise, la jumătatea drumului dintre vis și realitate. Leagănul balansându-se regește, cu mișcări domoale, asemenea copacului. Nici măcar în grădina Cerkasovilor nu se afla vreun copac pe măsura frasinului și nici un leagăn care să se compare cu acesta. Ceața era azi rară, soarele cald și aerul vibra de bâzâitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nici un zâmbet, cu ochii ei gri în dosul pleoapelor închise, la jumătatea drumului dintre vis și realitate. Leagănul balansându-se regește, cu mișcări domoale, asemenea copacului. Nici măcar în grădina Cerkasovilor nu se afla vreun copac pe măsura frasinului și nici un leagăn care să se compare cu acesta. Ceața era azi rară, soarele cald și aerul vibra de bâzâitul albinelor, ce-și cedeau de treburile lor. Iată: un fluture scânteiază și fâlfâie din aripi printre săgețile de lumină ce străpung umbra. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu acesta. Ceața era azi rară, soarele cald și aerul vibra de bâzâitul albinelor, ce-și cedeau de treburile lor. Iată: un fluture scânteiază și fâlfâie din aripi printre săgețile de lumină ce străpung umbra. O zi elegiacă, grațioasă precum leagănul în plin balans, proaspătă și curată precum pâinea scoasă din cuptor, delicată ca dantela pe pielea unei femei palide, o zi pe măsura frumuseții femeilor de lângă leagăn. Vultur-în-Zbor s-a trezit în zori, odihnit și cu ochii larg deschiși. Dormise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
aripi printre săgețile de lumină ce străpung umbra. O zi elegiacă, grațioasă precum leagănul în plin balans, proaspătă și curată precum pâinea scoasă din cuptor, delicată ca dantela pe pielea unei femei palide, o zi pe măsura frumuseții femeilor de lângă leagăn. Vultur-în-Zbor s-a trezit în zori, odihnit și cu ochii larg deschiși. Dormise bine și nu-și amintea nici un vis. Zorii, ca și ziua ce le-a urmat, fuseseră înviorători, făcându-l să-și uite grijile. într-o zi, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în zori, odihnit și cu ochii larg deschiși. Dormise bine și nu-și amintea nici un vis. Zorii, ca și ziua ce le-a urmat, fuseseră înviorători, făcându-l să-și uite grijile. într-o zi, lângă un copac, la un leagăn și cu două astfel de femei, nu puteai să nu fii voios. Iar Vultur-în-Zbor chiar așa și era. Elfrida în leagăn. Mai sus! porunci ea. Vultur-în-Zbor împinse mai tare, iar leagănul se înălță. Pleoapele Irinei, închise precum umbreluța, cenzurau scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
le-a urmat, fuseseră înviorători, făcându-l să-și uite grijile. într-o zi, lângă un copac, la un leagăn și cu două astfel de femei, nu puteai să nu fii voios. Iar Vultur-în-Zbor chiar așa și era. Elfrida în leagăn. Mai sus! porunci ea. Vultur-în-Zbor împinse mai tare, iar leagănul se înălță. Pleoapele Irinei, închise precum umbreluța, cenzurau scena. O astfel de inocență ostentativă nu prea o atrăgea. Elfrida Gribb era tovarășa permanentă și vecina ei - și totuși, se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
grijile. într-o zi, lângă un copac, la un leagăn și cu două astfel de femei, nu puteai să nu fii voios. Iar Vultur-în-Zbor chiar așa și era. Elfrida în leagăn. Mai sus! porunci ea. Vultur-în-Zbor împinse mai tare, iar leagănul se înălță. Pleoapele Irinei, închise precum umbreluța, cenzurau scena. O astfel de inocență ostentativă nu prea o atrăgea. Elfrida Gribb era tovarășa permanentă și vecina ei - și totuși, se gândi ea, ele două aveau prea puține atribute în comun, în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
folosea de artificiul care ascundea artificiul, se gândi Irina, iar subterfugiul deranja. Râdea, mânca, dormea, se minuna ca un copil - iar Irina Cerkasova nu iubea copii. Așa că închise ochii și îi lăsă să se joace. Elfrida, care se înălța odată cu leagănul în zbor, avea un cu totul alt efect asupra lui Vultur-în-Zbor. Și ea se trezise devreme, iar înainte de sosirea contesei într-o vizită surpriză, la micul dejun, stătuseră de vorbă vreme îndelungată. Vultur-în-Zbor descoperise că dacă te uiți în ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dintre cele două. Dar a doua în ordinea preferințelor, își spuse el, și fu surprins de acest gând. Surprins și apoi îngrijorat de consecințele pe care le avea pentru el, un oaspete în casa soțului ei. în mod inconștient, împinse leagănul prea tare. — Domnule Vultur, îi reproșă Irina, te rog eu frumos, ai grijă! Domnule Vultur! Decență în public sau respingerea intimității de noaptea trecută? — îmi pare rău, spuse el. Azi vecina era o pacoste și pentru Elfrida. Era iar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
alb de hârtie, de vreme ce rezervele sale nu erau inepuizabile. Imaginea o făcu să zâmbească. Apoi se risipi, iar silueta înaltă și fermă a lui Vultur-în-Zbor o înlocui încă o dată. — într-adevăr, e frumos, gândi ea. Irina se dădu jos din leagăn. — Și acum, domnule Vultur, spuse ea hotărâtă, din moment ce nu-ți plac spectatorii, Elfrida și cu mine o să ne asigurăm că nu-ți sari rândul. — O, da! strigă Elfrida, sărind în sus. Hai, urcă, domnule Vultur! Apoi el s-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ca să se spânzure și pe el, și pe alții laolaltă cu el. Iată cum s-a petrecut totul. Ignatius Gribb își făcea somnul de după-amiază, reușind astfel să doarmă din nou în timpul unui eveniment important. Elfrida și Vultur-în-Zbor erau la leagăn. Mai precis stăteau pe iarbă, sub frasinul de care acesta era agățat. Erau somnoroși din cauza mâncării și a vinului, dar a doua sincopă i-a trezit pe deplin, zguduindu-i. I-a lovit ca un șoc electric. Existența nici unei ființe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bine cu el. Niciodată nu ți s-a părut atrăgător. Nu-l iubești. — Ba da! striga ea. Știu că-l iubesc! Apoi el s-a uitat cum femeia își recapătă stăpânirea de sine, iar lacrimile îi seacă în izvorul lor. Leagănul, Elfrida în el, Irina privind-o. Erau momente, se gândea Vultur-în-Zbor, când puteau fi luate drept gemene identice. Atât de asemănătoare și atât de neasemănătoare. Irina Cerkasova, căreia îi venea ușor să disprețuiască, s-a trezit că o disprețuiește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
altul printr-un proces de dezintegrare și reintegrare fizică, supravegheați de Eurile lor dematerializate. Astfel, gorful trăsese cu urechea alături de Elfrida la Elbaroom și stătuse în grădina ei, urmărind-o în timp ce ea, Irina și Vultur-în-Zbor se dădeau pe rând în leagăn. Trăsese cu ochiul prin ferestrele Casei Fiului Răsare și-i urmărise pe călători plecând. Fusese intrigat de sincope și asistase indiferent la sinuciderea lui Dolores O’Toole. Acum, în așteptarea Ordonării Finale, revenea mereu la contemplarea anagramei fundamentale care dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de mărime. Casa era mare, dar, printr-o inimaginabilă distorsiune de scală, era așezată la umbra întinsă a unui copac neînchipuit de uriaș, un frasin pe lângă care venerabilul său fârtate din grădina familiei Gribb părea un pitic, de parcă susținătorul acelui leagăn ar fi fost un biet sugar. Era mai mult decât gigantic - inspira venerație amestecată cu groază. Vultur-în-Zbor își aminti descrierea făcută de Virgil Jones frasinului Yggdrasil, copacul-mamă care ține cerurile laolaltă. Și-atunci întrebă ce fel de monștri îl rodeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ordine 27. Spaima 28. După aceea 29. Deggle 30. Valhalla Partea a doua - TIMPURI TRECUTE 31. Pietre 32. Sincopa 33. Afară din Elbaroom 34. în Elbaroom 35. Invitația 36. Gribb 37. Fiul Răsare 38. Acasă la Cerkasovi 39. Sodomizarea 40. Leagănul 41. Călărețul Negru 42. Madame Iocasta 43. Despre obsesie 44. Struți și întreruperi 45. Media 46. Vrăjitoarele palide 47. Moartea 48. Funeralii 49. Retragerea 50. Ucide sau tămăduiește 51. Piatră 52. Doamna O’Toole 53. Anagrama Partea a treia - GRIMUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a determinat excomunicarea reciprocă a Papei și Patriarhului la Catedrala Sf. Sofia. Europa era acum divizată și la nivel religios. S-a pornit un adevărat război ideologic între cultul catolic apusean cu centrul la Roma și cultul ortodox al cărui leagăn era Bizanțul, război ale cărui consecințe sunt aparent ireparabile. Ultima mare dezbinare a Bisericii Catolice a fost rezultatul Reformei începută Martin Luther în 1517 care dorea revenirea Bisericii la principiile apostolice de la începuturile creștinismului și desființa anumite principii fundamentale cultivate
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
le supunem unei analize a cărei finalitate ne-ar conduce la o soluție plauzibilă? Mulți găsesc vinovat oceanul slav care ne înconjoară cu „balcanismele” lui de rigoare care au ajuns în timp sa ne caracterizeze în anumite privințe. Ei găsesc „leagănul” acestor balcanisme în religia ortodoxă „schismatică” a Imperiului Bizantin în sânul căruia aceasta s-a conturat. Istorici ca Ollivier Gillet afirmă ca religia ortodoxă este răspunzătoare pentru manifestarea densă a fenomenului de habotnicism, rezultatul unei spiritualități și religiozități excesive greșit
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
pe urmele lui. Încotro, Încotro? S-a făcut zi și apoi noapte. Apoi din nou zi și din nou noapte. Și iarăși zi. „Mathilda, Mathilda!” De pe acoperiș, luna trimite un jet de sânge În ochii unui copil care doarme În leagăn, Înconjurat de păpușile lui... Noimann pășește pe stradă.Verigheta lunecă de pe degetul lui inelar și se rostogolește În canal. Omulțime de oameni-degete hohotesc la fereastră, strigă, aruncă petarde. Bat din mâini. Din picioare. Urlă de bucurie. Arată cu degetul verigheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Despre Popescu, supranumit Meșteru, Grințu aflase târziu că e și el dintre copiii orfani. Se Îmbrăca Îngrijit și cu gust, avea haine de Îmbrăcat În lipsa uniformei și tot felul de obiecte personale care nu puteau fi cumpărate cu banii de la Leagăn. Spunea că se duce vara și muncește cu calul și cu țapina În pădure și face rost de bani, apoi că primește din când În când câte o mie de lei de la fratele lui mai mare care e șofer pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
treia când venise la el unul Zare Popescu din clasa a VI-a și-i spusese: Tu știi, bă, că eu sunt fratele tău? Nimeni n-avea nimic Împotrivă. Cine ar fi putut să-i Împiedice pe doi copii de la Leagănul de copii să se considere frați, mai ales când pe amândoi Îi chema Popescu? Poate și erau frați! Gheorghe Budu, fochistul instalației de Încălzire, omul care lucrase mai demult la birouri și fusese dat afară din cauză de beție, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
numai din frământarea specifică a celui care o rostea că ea conține ceva grozav, ceva mai greu de acceptat sau de Înțeles la prima vedere. Se concentră. „Am fost de două ori la Casa de copii.“ — Adică, prima dată la Leagăn, la creșă, În 51 și abia a doua oară la Casa de copii școlari, știai? Din nou nu prinse sensul Întrebării destul de rapid pentru a reuși să dea un răspuns scurt și clar. „Dacă știam că...?“ Inspectorul continuă: — Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mai mult curaj pe câmpul de luptă decât curaj civic Înainte și după război. Am vorbit atunci și cu cineva care-l văzuse de curând, un anume Vergu care stătuse cu el În arestul miliției o noapte și venise la Leagănul de copil unde lucram eu să-l ia pe un copil cu numele de Grințu și să-l ducă mamei lui undeva În zona mânăstirii X. Nu a putut să-l ia prima dată pe copil pentru că mama nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
este o poveste pe care ți-o voi spune înainte de culcare. Acum trebuie să mergem să facem nani. Cu gândul la povestea care va urma, fetița se lăsă purtată de brațele ocrotitoare ale mamei, abandonându-se ca într-un dulce leagăn. Mai târziu, cuibărită în pat alături de Viviana, asculta povestea, vrăjită de glasul blând al tatei. Dar, înainte de a afla de ce iarba are culoarea verde, somnul dulce de copil nevinovat o învălui în lumea viselor. Atunci, tatăl le sărută părintește pe
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]