3,106 matches
-
în vreme ce TIFF-ul a realizat selecția filmelor prezentate prin directorul evenimentului, Mihai Chirilov. Tribeca Cinemas, de asemenea partener al festivalului, este unul dintre locurile cool ale New Yorkului. Faptul că evenimentul a fost primit în acest spațiu a reprezentat o legitimare în plus în fața publicului newyorkez. Astfel, acesta nu a fost doar unul în plus și nu s-a pierdut în noianul celor propuse de numeroasele institute culturale străine. Au participat regizorul Nae Caranfil și producătorul celui mai recent film al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
mai mărunte paradoxuri ale dispozitivului pornografic acela de a prezenta drept normale practicile care țin, pentru majoritatea oamenilor, de o atitudine condamnabilă. Istoria povestită, adică descoperirea de către un erou a deplinelor lui capacități sexuale, funcționează, simetric, ca un proces de legitimare a enunțării pornografice însăși, deci și a citirii acesteia: la modul ideal, eroul care atinge fericirea justifică drumul care l-a condus spre deplina satisfacție și valorile care se bazează pe consumul pornografic. Dincolo de personajele de inițiatori care apar în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
societal / 18 1.5. Marketingul educațional-concept și funcții / 20 1.5.1. Caracteristicile marketingului educațional / 21 1.5.2. Funcțiile marketingului educațional / 25 Capitolul 2 Piața educațională componentă fundamentală a mediului de marketing / 27 2.1. Învățământul sistem reproducător, de legitimare și disimulare / 28 2.2. Consumatorul de servicii educaționale / 29 2.2.1.Beneficiarii direcți ai serviciilor educaționale / 30 2.2.2. Părinții și tutorii-beneficiari secundari ai serviciilor educaționale / 31 2.3. Calitatea măsură a satisfacției consumatorilor de servicii educaționale
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
așteptările beneficiarilor cât și notorietatea serviciilor educaționale prestate. Printre tehnicile de studiere a pieței educaționale se regăsesc studiile documentare, studiile calitative, sondajele și panelurile, detaliate pe larg în capitolul 4 al lucrări de față. 2.1. Învățământul sistem reproducător, de legitimare și disimulare Într-o societate în care putem determina capitalul cultural încorporat în agenți, pe baza unor date și informații specifice (inclusiv statistice), vom observa că sistemul are ca funcție reproducerea acestui capital și realizarea agenților destinați în principal pentru
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
sunt, aparent, doar jucărele haioase, în realitate taie transversal vârtejul societății contemporane. Motivele pentru care lțam ales pe Florin Piersic jr. artistul asociat al „Suplimentului de cultură“ pe zona de teatru sunt extrema lui mobilitate în diverse medii artistice performative, legitimarea pe care spectacolul lui manifest pentru teatrul independent - Sex, Drugs, Rock&Roll - a adusțo mișcării underground și forța - afectivă, intelectuală - cu care își susține proiectele. Piersic jr. e un tip care nu stă nici o secundă degeaba, care are mereu prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
însă nu trebuie confundat cu acesta, ele putînd fi folosite în analize mai profunde, mai ales atunci cînd sînt repetate ("panel"). Autorul este de părere că, în general, marketingul supraevaluează plasticitatea imaginilor politice și labilitatea cetățenilor, probabil din nevoia de legitimare socială; legitimitate care, oricum, se lovește de o dilema majoră: cum pot fi convinși concomitent atît candidații potențiali, cît și cetățenii-țintă, că marketingul este suficient de eficient pentru a nu avea nevoie să recurgă la manipulare? Publicitatea politică, inspirată și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
perspectivă, el s-a aplecat asupra formelor istorice pe care le-a îmbrăcat distorsiunea comunicării conceptualizate de Habermas și care constă în împiedicarea discuțiilor politice. În acest caz, limbajul este analizat ca un factor decisiv al controlului social și al legitimării actualizate în trei forme. Mai întîi, comunicarea dirijată, cu precădere specifică regimurilor totalitare, descrie manipulările directe exercitate de cei ce dețin puterea, spre a-și legitima autoritatea și a-și instituționaliza dominația. Apoi, comunicarea împiedicată, ce caracterizează situațiile în care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
spectacol. Combinarea acestor constrîngeri prezintă trei riscuri principale pentru acțiunea politică. Mai întîi, viteza de circulație a informației și caracterul ei efemer încurajează mai degrabă, în cazul factorului de decizie, grija pe termen scurt. Apoi, exigențele comunicării pentru evidențierea și legitimarea acțiunii guvernanților subminează imperativele de gestionare, mai puțin spectaculoase prin definiție. În sfîrșit, sporește dificultatea politicului în luarea unor măsuri impopulare: Nu se poate lua o măsură impopulară, chiar considerată a fi necesară, decît sub rezerva echilibrării impopularității electorale prin
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
efectele sale sociale reale. Printre consecințele concrete ale marketingului politic figurează profesionalizarea personalului auxiliar neparticipant la jocul politic 47 și creșterea costurilor activității politice, determinată de recursul la acest tip de expertiză. Dezvoltarea acestei industrii politice necesită o muncă de legitimare socială, care se lovește de o dilemă majoră: cum pot fi convinși, în același timp, atît candidații potențiali, cît și cetățenii-ținte că marketingul politic este eficient și nu comportă riscul unei manipulări, cu alte cuvinte, că nu constituie o manipulare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în octombrie 1988 de New York Times/CBS, un sfert dintre electori afirmau că în perioada campaniei prezidențiale, publicitatea i-a putut ajuta în formarea unei opțiuni. Această proporție reprezintă dublul celei înregistrate în 1984. Putem imputa acest fapt configurării candidaturilor, legitimării genului, impactului direct sau indirect, cu adevărat superior strategiilor publicitare din 1988, sau combinării celor trei factori? Oricare ar fi adevărul, numeroase studii (cu precădere de factură experimentală) au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin redefinirea unei situații politice, adică în plan simbolic. Semnele care au circulat în perioada secvenței electorale au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reciclarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic, reconstituirea identităților politice și, într-o manieră globală, legitimarea sistemului însuși. Campania electorală se prezintă, în concluzie, ca o secvență privilegiată de construire a realității politice, la care contribuie toți actanții, în funcție de resurse și de interese. Cei ce aspiră la putere intră într-o luptă care trece prin reprezentările
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sau de ceea ce ești gata să faci." Astfel, analizele "activităților comerciale", ale spoturilor televizate pregătite de candidații americani pentru alegerile prezidențiale, începînd cu anii 1952, relevă regularități în opțiunile strategice. Cîștigătorii alegerilor subliniază competențele cerute de funcția prezidențială, exploatează puterea legitimării conținute de aceasta și valorizează realizările de pe parcursul mandatului lor. Candidații la funcția supremă au deseori tendința de a-și prezenta fizic imaginea, de a denunța neajunsurile administrației care tocmai se încheie și de a cere schimbarea. Cîtă vreme candidații
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
unei largi cerințe sociale. Comunicarea guvernamentală persuasivă este cu atît mai necesară, cu cît aplicarea deciziei necesită cooperarea populației. Să ne gîndim la o politică a controlului natalității, care nu beneficiază de un acord prealabil, adică fără o muncă de legitimare, la o decizie birocratică. Persuasiunea este deci un instrument de aplicare în practică a politicilor publice, adesea indispensabilă, care poate fi întrebuințată în mod exclusiv sau cumulativ alături de alte mijloace de intervenție ale forței publice, precum reglementarea și mecanismele de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
aceștia luptă pentru definirea legitimă a partidului și pentru dreptul de a vorbi în numele entității și al mărcii colective, la a cărei existență sau, mai degrabă, credință în existență contribuie prin intermediul competiției lor"91. Lupta pentru definirea situației, munca pentru legitimare, construirea identității, dreptul de a vorbi constituie mai curînd procese sau aspecte, în care se desfășoară activitatea comunicațională, conformă unei perspective apropiate constructivismului. În competiția internă pentru cucerirea pozițiilor de putere, ca și în competiția interpartinică, manipularea resurselor simbolice îmbracă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
precădere trebuie să facă să se vorbească despre ea, în termeni care să determine publicul să o înțeleagă și, pe cît posibil, să o susțină. În ambele cazuri, mijloacele media sînt mai mult decît simple suporturi, ele sînt vectori de legitimare a revendicării și a grupului manifestant, definind situația, construind o interpretare a evenimentului ce va fi cu siguranță amplu difuzat, oricare ar fi validitatea acestuia. Raportarea la mass media variază în funcție de natura manifestației 95. Este foarte important ca o manifestație
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin aceste mijloace de comunicare trebuie exercitată o presiune asupra autorităților publice. Amplificarea contestării ce rezultă din acoperirea jurnalistică explică faptul că accesul la canalele media locale și naționale este o formă de acțiune privilegiată. Ea este dublată de o legitimare a mișcării, prin accesul la statutul de producător al unui eveniment demn de a fi mediatizat. Pentru o mișcare de contestare locală, ca și pentru președintele republicii însă nu cu aceleași mijloace și nici cu aceleași șanse de izbîndă -, a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
luarea unei decizii. Logica numărului care contribuie la creșterea numerică a indivizilor atașați unei cauze trebuie să fie prezentată în mod spectacular, pentru a exercita presiune asupra factorilor de decizie. Mass media joacă aici, în mod incontestabil, un rol de legitimare și de facilitare a carierei mizei controversate. Procesul descris mai sus corespunde unui model teoretic ascendent, dinspre societate înspre factorii de decizie, și pe care îl numim "model de inițiativă exterioară", în funcție de poziția antreprenorilor față de putere 99. În "modelul de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
aceste speculații, dar și propriile date din studiul comparativ, Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici, (5) catharsisul, (6) veteranii violenți, (7) legitimarea violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici, (5) catharsisul, (6) veteranii violenți, (7) legitimarea violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni violente în timpul războiului. Participarea la război, mai ales în calitate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni violente în timpul războiului. Participarea la război, mai ales în calitate de actor principal, poate deveni cauza legitimării violenței, fapt ce duce în consecință la creșterea violențelor în perioada de după război. Archer și Gartner au constatat o creștere considerabilă a ratei omuciderilor în țările care au participat la cele două războaie mondiale, dar și în țările neutre. Participarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observată în cursul vizitelor oficiale de la Sofia, Varșovia, București și Budapesta. „Mareșalul” devenise repede o figură cunoscută, grație ascensiunii sale speciale. Ajunsese la putere într-un mod considerat eroic, fiind lipsit la sfârșitul războiului de contracandidați viabili, alegerile oferindu-i legitimarea de care avea nevoie. Incontestabil, liderul de la Belgrad era la rândul sau un ambițios, nu numai acasă, ci și peste hotare. El își dispută cu Italia, Triestul, cu Austria, sudul Carintiei și cu Grecia o parte din Macedonia. Sub influiența
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din afară. Numărul și complexitatea lor le fac din ce în ce mai inaccesibile celor din exterior. "Ele devin enclave ezoterice, ermetic sigilate pentru toți, în afara celor care au fost adecvat inițiați în misterele lor. Autonomia din ce în ce mai mare a subuniversurilor ridică probleme speciale de legitimare atît pentru cei din afară (outsiderii), cît și pentru cei dinăuntrul (insider-ii) subuniversului."8 Greu va fi acceptat, de pildă, un borfaș mărunt în comunitatea VIP-urilor închisorii. Ținerea la distanță se face prin diferite tehnici de intimidare, propagandă, minciună
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fie de refuzul identificării cu rolurile atribuite, fie de degradarea de statut, fie de succesul reeducării etc. "Corurile de simboluri" interacționează atît între ele, cît și cu penitenciarul la a cărui confirmare contribuie. Universul simbolic astfel constituit ca sursă a legitimării reprezintă un ansamblu de idei care integrează diferite domenii de semnificații și cuprind, într-o totalitate simbolică, ordinea penitenciară. Procesele simbolice sînt procese de semnificare și se referă la alte realități decît la cele strict individuale. "Toate sectoarele ordinii instituționale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Indiferența societății "libere" față de pușcării ajută la întărirea unei culturi specifice. Deși firav și rudimentar alcătuit față de complexitatea culturii "libere" -, universul simbolic penitenciar prezintă o rezistență formidabilă. Confruntarea dintre universurile simbolice alternative implică problema puterii: care anume dezvoltă mecanisme de legitimare mai convingătoare, adică mituri, un limbaj adecvat, arte specifice. Confruntarea dintre două lumi duce deseori la degradarea unor simboluri. Schimbările organizaționale care se produc fac să se piardă semnificația unor simboluri. Demilitarizarea recentă a dus la o degradare a statutului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
l-a bătut de fapt l-a operat, iar pe cel pe care l-a obligat să-și trădeze colegii l-a făcut să cînte sau să ciripească. Această retorică defensivă, și în același timp, orgolioasă ține de încercarea de legitimare a existenței lor, prin apartenența la o instituție pretins nobilă: DGP, SRI, DIAS, SPIR, SIPA, Armată, Poliție etc. Complicitatea celorlalte cadre civile și în special a medicilor a existat dintotdeauna. Mengele este o poreclă dată deseori medicilor din penitenciare, prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]