2,103 matches
-
816 din 30 septembrie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 20 octombrie 2015, potrivit pct. 15 al art. I din același act normativ. Anexa 2 DENUMIREA ȘI ARIA DE COMPETENȚĂ a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice *) Notă legiuitor: Modalitatea de preluare prin fuziune prin absorbție a direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și a birourilor vamale de frontieră și de interior în cadrul direcțiilor generale regionale
HOTĂRÂRE nr. 520 din 24 iulie 2013(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265620_a_266949]
-
de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice" (articolul 1 alineatul 2). Comitetul de inițiativă consideră că transparența trebuie asigurată cu prisosință în ceea ce privește organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, Parlamentul României (Constituția României, articolul 61 alineatul 1). Afirmăm de asemenea că prevederile propunerii legislative de față nu încalcă principiul autonomiei parlamentare pentru că modifică prevederi deja existente în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
Parlament în virtutea supremației și plenitudinii sale legislative, regulamentul parlamentar își circumscrie sfera de incidență la organizarea și funcționarea celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, din punct de vedere funcțional, regulamentele parlamentare se limitează la cadrul relațiilor din interiorul autorității legiuitoare, fără să contravină sau să se substituie prevederilor legii. În mod corelativ, Constituția impune o limitare puterii legiuitoare, în sensul că aceasta nu poate interveni printr-o lege în domeniul organizării și funcționării Parlamentului. În concluzie, Parlamentul, în dubla sa
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, din punct de vedere funcțional, regulamentele parlamentare se limitează la cadrul relațiilor din interiorul autorității legiuitoare, fără să contravină sau să se substituie prevederilor legii. În mod corelativ, Constituția impune o limitare puterii legiuitoare, în sensul că aceasta nu poate interveni printr-o lege în domeniul organizării și funcționării Parlamentului. În concluzie, Parlamentul, în dubla sa calitate - de autoritate legiuitoare, respectiv de corp autonom, învestit cu o putere de organizare și funcționare proprie -, adoptă
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
sau să se substituie prevederilor legii. În mod corelativ, Constituția impune o limitare puterii legiuitoare, în sensul că aceasta nu poate interveni printr-o lege în domeniul organizării și funcționării Parlamentului. În concluzie, Parlamentul, în dubla sa calitate - de autoritate legiuitoare, respectiv de corp autonom, învestit cu o putere de organizare și funcționare proprie -, adoptă acte normative de sine stătătoare - legi, respectiv regulamente -, între care nu există niciun raport de ierarhizare, întrucât obiectul de reglementare vizează domenii diferite, ab initio nu
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
exemplu Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, așa încât, cât privește salariul ce urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească
DECIZIE nr. 27 din 21 septembrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265774_a_267103]
-
caz la caz, în procesul de aplicare a legii, de către organele și autoritățile competente. Un astfel de control ar contraveni prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", precum și atribuției exclusive a instanțelor judecătorești de a asigura, în procesul de înfăptuire a justiției, interpretarea și aplicarea legislației incidente. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIE nr. 402 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în ansamblu, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256073_a_257402]
-
nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", acestea fiind atribuții exclusive ale Parlamentului, care, potrivit art. 61 din Constituție, "este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIE nr. 343 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 22 alin. (1) şi (2) şi art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255713_a_257042]
-
prin Decizia nr. 1.129 din 16 octombrie 2008 , Curtea Constituțională a arătat că pretinsa neconstituționalitate este dedusă dintr-o omisiune de reglementare, pe care însă nu o poate complini, întrucât, potrivit art. 61 din Constituție, "Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării", modificarea sau completarea normelor juridice fiind atribuții exclusive ale acestuia. Așa fiind, consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 360 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256268_a_257597]
-
Constituție, Curtea reține că libertatea economică este garantată, însă, în condițiile legii, legiuitorul fiind cel în măsură să stabilească cadrul normativ necesar. Or, având în vedere prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1), care stipulează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, coroborate cu cele ale art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă, precum și cu cele ale art. 126 alin. (2), prevederile criticate au fost adoptate de legiuitor cu respectarea prevederilor constituționale referitoare la obligația statului de a crea
DECIZIE nr. 342 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255712_a_257041]
-
în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu". În cazul de față, se remarcă faptul că adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 91/2013 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit. Dimpotrivă, în această materie existau reglementări, chiar dacă nu codificate într-un singur act normativ, astfel că era cu atât mai mult necesară evidențierea și explicarea urgenței reglementării domeniului de către Guvern. Curtea a mai întâlnit situații similare
DECIZIE nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
în opinia autorului excepției, motivarea necesității emiterii ordonanței de urgență criticate reprezintă, în fapt, o invocare a propriei culpe a Guvernului, pentru a justifica situația extraordinară, precum și urgența reglementării. Mai mult, atitudinea Guvernului este în totală contradicție cu voința autorității legiuitoare, care a adoptat o măsură legislativă (respectiv articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 ), prin care a transferat autorităților administrației publice locale dreptul de proprietate asupra sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic, în vederea reabilitării, dotării și modernizării acestora
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
prin emiterea unei ordonanțe de urgență nu pot fi opuse celor deja adoptate de Parlament, prin lege. Astfel, atribuțiile legislative delegate Guvernului nu se pot constitui în piedici împotriva punerii în aplicare a unui act de reglementare adoptat de către puterea legiuitoare în exercitarea competenței sale primare de legiferare. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 , nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 și nr. 989 din 30 iunie 2009. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
de regia autonomă și, respectiv, primarul unității administrativ-teritoriale beneficiare. Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale. În acest sens, apreciază că emiterea ordonanței de urgență criticate nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul cinematografiei adoptate de Parlament. Așa fiind, în condițiile în care legiuitorul primar a stabilit deja, prin Legea nr. 303/2008 , lista sălilor și grădinilor de
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
urgență criticate nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul cinematografiei adoptate de Parlament. Așa fiind, în condițiile în care legiuitorul primar a stabilit deja, prin Legea nr. 303/2008 , lista sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic aflate în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", Guvernul, prin intervenția sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție. Președinții
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
15 noiembrie 2010, Curtea a statuat că acordarea de despăgubiri pentru daune morale este la libera apreciere a legiuitorului, care - în temeiul art. 61 din Legea fundamentală, potrivit căruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării" - este competent să stabilească condițiile și criteriile de acordare a acestui drept. Parlamentul, elaborând politica legislativă a țării, este în măsură să opteze pentru adoptarea oricărei soluții legislative de acordare a unor măsuri reparatorii celor îndreptățiți pentru daunele
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 32 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari ��ine seama de importanța atribuțiilor și răspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 33 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competenței profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248573_a_249902]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 32 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari ține seama de importanța atribuțiilor și răspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 33 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competenței profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248574_a_249903]
-
de neconstituționalitate referitoare la faptul că statul trebuie să garanteze accesul persoanei la activitatea economică, Curtea observă că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, coroborate cu cele ale art. 45 din Constituție, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate de textul constituțional, însă în condițiile legii, astfel că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIE nr. 834 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247055_a_248384]
-
o veritabilă excepție de neconstituționalitate. În exercitarea rolului său de garant al Constituției, Curtea Constituțională nu se poate transforma în legiuitor pozitiv fără a încălca astfel dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 849 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247082_a_248411]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. 2. În ceea ce privește susținerea referitoare la depășirea cadrului stabilit prin cererea de reexaminare, se arată că nu poate fi reținută. Se apreciază că "cererea de reexaminare, în realitate, nu afectează cu nimic calitatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, în limitele sesizării, acesta putând face orice, reluându-se procedura legislativă. În ipoteza în care Parlamentul, reexaminând legea anterior adoptată, va da o altă redactare unor texte sau va completa legea cu noi prevederi, el trebuie să soluționeze și eventualele
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
în ce ar consta "depășirea" cadrului cererii de reexaminare, motivele invocate fiind, în realitate, critici referitoare la o pretinsă neconformare a Parlamentului cu solicitările cuprinse în această cerere. Or, cererea de reexaminare nu poate afecta statutul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Cererea formulată de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de Președinte, poate menține legea în forma
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
menține legea în forma adoptată inițial sau, dimpotrivă, ținând seama și de punctul de vedere al Președintelui, o poate respinge. În acest sens este și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, în care s-a reținut că, "Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a țării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României, poate adopta orice fel de soluție pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau parțial solicitarea
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
de ani au natura unor propuneri de lege ferenda, și nu a unor veritabile critici de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională nu le poate examina fără a încălca prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și ale art. 146 din aceasta, referitoare la atribuțiile Curții Constituționale. În continuare, Curtea constată că nici susținerile autorului excepției referitoare la existența unei situații discriminatorii în cadrul aceleiași categorii socio-profesionale a magistraților nu pot fi reținute. Este consacrat
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
31 octombrie 2013, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. Sesizarea se întemeiază pe prevederile art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), ale art. 34, 35 și 36 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]