2,434 matches
-
Apoi l-au scos din sat. În turburarea lor care creștea învățătorul a intrat cu vorbe de împăciuire; le-a citit manifestul regal; și oamenii s'au potolit, mai ales că Evreul lor nu s'a mai întors. I. Neculau, Lespezi (mutat la Topile) Nu a luat parte nici într-un fel la potolirea oamenilor. Petru Niculescu, Sirițel Răzvrătiții, furioși, se pregăteau să devasteze conacul Ovreiului arendaș.Învățătorul s'a îndreptat spre ei, însoțit de doi jandarmi. Dar în fața mâniei oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aprilie, când se știa că se apropie moartea domnului, Vladislav lua măsuri pentru întărirea frontierei răsăritene a regatului. La câteva zile după moartea domnului, trupul lui a fost coborât în cripta pregătită în biserica ctitorită de el la Putna. Pe lespedea mormântului, cioplită în marmură, se afla textul dorit de Ștefan. „Binecinstitorul domn, Io, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor și ziditor al sfântului lăcașului acestuia, care aici zace. Și s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan voievod, cel care a domnit în Țara Moldovei 47 de ani și trei luni, care s-a strămutat la veșnicul lăcaș în anul 1712, luna iulie, 2 zile, în zi de marți, la al patrulea ceas din zi.” Și lespedea de marmură, și acoperământul de mormânt se păstrează până în zilele noastre la mănăstirea Putna. În aceeași biserică fusese înmormântată și Maria Despina, doamna „domnului Radu voievod, domnul Ungrovlahiei, care fusese adusă de Ștefan voievod, când a luat cetatea Dâmboviței și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Șirăuți. Mai cumpără de la Petru Hudici un sat pe Moldova (azi com. Miroslăvești, jud. Iași), după care cumpără de la Oană Pâșco și soția acestuia, sora lui Raicu, verii lui Neagoe, șase sate, toate azi în județul Iași (trei în com. Lespezi, unul în com. Cotnari și altul în com. Vânători). Între satele cumpărate de la Oană Pâșco este satul unde “a fost curtea lui Neagoe”, numit mai târziu Negoiești, unde își va face curte Mihul. La 2 iulie 1455, Petru Aron îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care întărea Mitropoliei stăpânirea peste 100 de familii de greci, ce locuiau în două cuturi. Episcopia Rădăuților. Este necropola domnească, unde au fost înmormântați primii domni ai Moldovei. În 1479-1480, din inițiativa lui Ștefan cel Mare, au fost puse noi lespezi din marmură pe mormintele lui Bogdan I, străbunicul său, cum apare în inscripție, Lațcu, strămoșul său, Ștefan I, strămoșul “care i-a bătut pe unguri la Hindău”, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, numit în inscripție “bunicul său”, Bogdan, unchiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plus ca să permită o interpretare deosebită. Dar inscripțiile de pe lezpezile de marmură puse de Tăutu pe mormântul copiilor săi, nu mai pot fi interpretate diferit, ele sunt săpate în piatră și nu permit decât o singură lectură: anul 1494. Cum lespezile sunt puse în același an și lună, dar la două zile diferență, naște bănuiala că cei doi băieți nu au murit în aceași lună la două zile unul după altul. S-ar putea ca cei doi copii să fi murit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câțiva ani numai, dă la iveală capodopere.” Sculptura. Din a doua jumătate a secolului al XV-lea, sculptura este prezentă în chenarele ferestrelor și al ușilor, unde se simte influența gotică și apoi cea renascentistă. În rândul sculpturii se încadrează lespezile de pe morminte, bogat decorate cu motive florale și motive geometrice. Pe domn nu l-a preocupat numai consemnarea în scris a principalelor evenimente din timpul domniei sale. S-a gândit și la modul în care se putea perpetua amintirea înaintașilor săi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a gândit și la modul în care se putea perpetua amintirea înaintașilor săi la tronul Moldovei. A restaurat biserica domnească (devenită biserică episcopală) Sfântul Nicolae de la Rădăuți și a hotărât ca pe mormintele primilor domni ai Moldovei să fie puse lespezi noi de marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate din vremea domniei sale. V. Vătășianu considera că bogăția de motive decorative de pe lespezile de mormânt este de origine bizantină. Maria Musicescu era de părere că meșterul moldovean “îmbină, după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nicolae de la Rădăuți și a hotărât ca pe mormintele primilor domni ai Moldovei să fie puse lespezi noi de marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate din vremea domniei sale. V. Vătășianu considera că bogăția de motive decorative de pe lespezile de mormânt este de origine bizantină. Maria Musicescu era de părere că meșterul moldovean “îmbină, după o viziune decorativă proprie, elemente de largă circulație și totodată de foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta cu frunze late, așezate față în față, palmeta dublă și inversată, palmete înscrise unele în altele „iar nesfârșitele variante sunt aproape tot atât de vechi ca și arta creștină orientală”. Primele lespezi sculptate au fost așezate pe mormintele mamei sale, Maria Oltea, la mănăstirea Probata, în 1465, și soțiilor sale, pe mormântul Evdochiei în 1467, la Pobrata, și pe mormântul Mariei de Mangop, în 1477, la Putna. Pe mormântul mitropolitului Teoctist era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost așezate pe mormintele mamei sale, Maria Oltea, la mănăstirea Probata, în 1465, și soțiilor sale, pe mormântul Evdochiei în 1467, la Pobrata, și pe mormântul Mariei de Mangop, în 1477, la Putna. Pe mormântul mitropolitului Teoctist era pusă o lespede în 1478. Din decembrie 1479, încep să fie puse lespezile pe mormintele înaintașilor, aflate la Rădăuți, la 1479, 15 decembrie, pe mormântul “strămoșului” său, Roman I; la 20 ianuarie 1480 pe mormântul “strămoșului” său Lațcu voievod; la 25 ianuarie 1480
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Probata, în 1465, și soțiilor sale, pe mormântul Evdochiei în 1467, la Pobrata, și pe mormântul Mariei de Mangop, în 1477, la Putna. Pe mormântul mitropolitului Teoctist era pusă o lespede în 1478. Din decembrie 1479, încep să fie puse lespezile pe mormintele înaintașilor, aflate la Rădăuți, la 1479, 15 decembrie, pe mormântul “strămoșului” său, Roman I; la 20 ianuarie 1480 pe mormântul “strămoșului” său Lațcu voievod; la 25 ianuarie 1480, pe mormântul lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun; la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 30 ianuarie 1480, pe mormântul lui Bogdan, fiul lui Alexandru voievod; pe mormântul voievozilor Bogdan și Petru, de la Putna, la 21 noiembrie 1480; pe mormântul lui Ștefan I, la Rădăuți, în 1480. Au mai fost puse alte 22 de lespezi pe mormintele tatălui său, Bogdan al II-lea, pe mormântul “părintelui” nostru David, schimnicul Daniil (la Voroneț) pe mormântul Mariei, sora domnului, la Dolheștii Mari, pe mormântul pârcălabului Micotă, la mănăstirea Neamț, în 1495 etc. Mormântul lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, pe mormântul “părintelui” nostru David, schimnicul Daniil (la Voroneț) pe mormântul Mariei, sora domnului, la Dolheștii Mari, pe mormântul pârcălabului Micotă, la mănăstirea Neamț, în 1495 etc. Mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, reprezintă, prin motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului “cea mai desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să îi întărească autoritatea, ci din grija ca să nu se piardă amintirea faptelor care s-au petrecut în domnia sa. Aceeași grijă care a purtat-o și amintirii strămoșilor săi, atunci când a restaurat biserica domnească din Rădăuți și când a pus lespezile frumos lucrate pe mormintele strămoșilor săi. În anul 1925, când Nicolae Iorga publica ediția a doua a cărții Scrisori de boieri, scrisori de domni (Vălenii de Munte), marele istoric scria că “n-avem aproape deloc scrisori politice” de la Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
măreață și primitoare. Urc treptele grăbit și intru pe ușa ei mare, alături de mulți alți pelerini, ca și mine, grăbiți, emoționați, obosiți, fericiți. Solemnitatea navelor, a bolților, mulțimea pelerinilor, toate mă copleșesc. Mă arunc în genunchi, cu fața lipită de lespedea de marmoră, pe care o sărut cu pietate, udând-o cu aceleași lacrimi de bucurie. Probabil, în ele se vărsa toată durerea drumului, toată părerea de rău pentru păcatele mele, dar și toată bucuria împlinirii. Marmura catedralei este martoră tăcută
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
au plâns de bucurie și de durere, s-au rugat îndelung, cu toată ființa lor. Mă simt unul dintre nenumărații, neștiuții pelerini ce au ajuns aici și recunoștința pentru acest mare dar îmi curge din inimă, pe buze și pe lespedea de marmură. îmi ridic apoi privirea și văd totul, văd altarul, văd cadelnița celebră legată cu o funie enormă. Mă ridic și mă îndrept spre mormântul apostolului Iacob, la care ajung înainte de a începe celebrarea Sf. Liturghii pentru pelerini la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vede cum a curs Sânge Dumezeiesc. Este ca o dâră maronie În stânca albă, s-a colorat de puterea Dumnezeirii. Impresionant. Piatra unde se aud lovituri de ciocan și locul unde s-a aflat capul lui Adam Apoi este o lespede de piatră sprijinită pe un pilon. Dacă pui urechea se aud niște zgomote ca de lovituri de ciocan. Și aici, dedesubtul acestei mese, este o parte Încadrată În sticlă. Stânca este luminată electric. Pelerinii se Închină și strecoară acatiste sub
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
văd ce trebuie să văd. Apoi am luat o sticlă de apă de 500 ml. Și am plecat mai departe. Zidul Plângerii Aproape de Muntele Sion este Zidul Plângerii. Este un zid Înalt de vreo 12 metri. El este construit din lespezi mari de piatră. Acolo vin mulți oameni din toate colțurile lumii, vin să se roage. Se roagă lui Dumnezeu În fața zidului, să-i vezi cum pun capul pe zid, Îl sărută, Îl Îmbrățișează, se roagă În taină; fiecare În legea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cugetând la toate cele ce s-au petrecut atunci. Toate par a-ți spune ceva tainic. Privesc Locul unde a stat Domnul când a fost judecat. Acel Loc este frumos amenajat, Îngrădit cu gard alb de fier forjat. Este o lespede de piatră pe care a stat Domnul când Îl judecau. Iar deasupra pietrei, pe un suport, este o icoană care Înfățișează pe Domnul cum stă să fie judecat. E atât de smerit și parcă transmite lumină În inimile celor care
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Patrimoniul cultural al umanității, se înalță, impunătoare, catedrala San Cristobal. Operă a barocului cubanez, închinată se spune lui Cristofor Columb, a fost terminată la 1777. Aici aveau să fie depuse, la 1795, rămășițele Amiralului, aduse din Santo Domingo, sub o lespede cu inscripția "O restos e Imagen del Grande Colon mil siglos durad guardados en la urna" resturile și imaginea marelui Columb, o mie de secole să odihnească în urnă! În 1892 au fost așezate într-un monument instalat în nava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
facă un mausoleu la fel ca al tatii, a declarat că l va plăti dânsa. Când însă a venit nota, a refuzat-o și Dinu a vândut pădurea din Valea Mare pentru a o achita, precum și pavarea împrejurul bisericii cu lespezi de pia tră. Ba, încă, proprio motu, a voit să mărească curtea și a stricat frumoasa perspectivă a parcului care se unea cu biserica. Acum, numai de sus, din pridvor, se mai vede legătura. Cheltuiala lucrărilor tot Dinu a soldat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
după inima lui. Ce iluzie! și cum urmarea l-a dezmințit și a justificat temerile mele. Bietul Ionel! de ar putea reveni în casa părăsită, în grădina dimprejur părăginită, să vadă bujorii scoși de unde i-a pus, poteca, pavată cu lespezi de el spre pădurea din dreapta, cu trandafirii și liliacul uscați din neîngrijire, iarba crescută peste pietre și poteca prin frumoasa pădure nu numai invadată de lăstari, dar tăiată de vie prin baricade de crăci uscate... Mai bine că nu le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de o uzualitate... stradală, duce judecata de valoare în marginea kitschului: "... poezia rămâne o ochire adâncă...", "...pornirile nuizabile ale junișcanilor...", "poetul care catadicsește să-și arunce privirea...", "ochindu-și dintr-o parte opera...", "... conceptul de viață al poeților-înaintași amestecați sub lespezile cele reci și uriașe ale vremilor amestecate...", "Eminescu găsea cu potriveală să vorbească..."; "... mahmurul (sic!) dar inimosul patriot Cârlova...", "moartea lui destupă urechile unui tulburător paradox", "Deavolna ne simțim podidiți de imagini iradiante..."; se cam zborșește la D. Petrino", "... pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ești acum, căci dacă aștepți să se termine apa nu-l vei traversa niciodată ca să te întîlnești cu tine, cel de dincolo. Deviza ta să fie "Plus ultra!", pentru că doar așa, cum ne arăta un poet, nu vei rămîne o lespede căreia i s-a luat fîntîna. "Înfrînt nu ești atunci cînd sîngeri/ Nici ochii cînd în lacrimi ți-s./ Adevăratele înfrîngeri/ Sînt renunțările la vis", scria Radu Gyr. Cel care vrei să fii e înlăuntrul tău, e în tine, după cum
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]