2,625 matches
-
istoriei, el străbate fără Încetare, fascinant și derutant, hotarul dintre realitate și ficțiune, construind o istorie „posibilă“, În care sunt incrustate și fapte reale, dar care ne transportă Într-o „lume paralelă“. Poet, dramaturg și prozator, În aceeași măsură ca lingvist, filolog și istoric, nu pare a fi sau refuză să fie conștient de distincția dintre aceste domenii. Autori de literatură fantastică sunt mulți, Hasdeu aparține Însă speciei mai rare de creatori care Îmbină știința cu ficțiunea. Spre sfârșitul vieții, ducând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
viclenie pentru a ne putea „strecura” printre atâtea seminții ce au talăuzit și vegetat pe plaiurile noastre, poate prima și cea mai esențială, salvatoare, „viclenie” sau „armă”, cum vreți să-i spuneți, a fost instrumentul limbii, care, cum o demonstrează lingvistul Gheorghe Brătianu, nu a fost secole decât un „jargon” de înțelegere între aceste seminții, aceasta fiind și explicația conservării sale, a acestui „jargon” ieșit din latina vulgata și din care, apoi, capi și scriitori bisericești, apoi scriitori laici ce scriau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
atrași de nivelul foarte înalt de trai și de nevoia nemților, după război, de mână de lucru; ei bine, toți acești „migratori” se înțelegeau între ei într-un „fel” de germană, stricată, bineînțeles, și cu adaosuri originale, pe care, iute, lingviștii și editorialiștii au numit-o Hauptbahnhofdeutsch, germana gării centrale, un posibil sau chiar real jargon, și dacă cei care colorau pestriț aceste uriașe peroane și-ar fi pierdut uzanța propriei limbi, le-ar fi rămas cu siguranță acest „jargon”, care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
colaborare, (1977); Sadoveanu despre Sadoveanu (1977); antologia Sadoveniana, Editura Ion Creangă (1977). 5. Sévigné, Marie de Rabutin-Chantal, marchiză de (1626-1696), literată franceză. 6. Valeria Sadoveanu (n. Mitru) (1907-1985), a doua soție a scriitorului, publicistă și traducătoare. 7. Ilie Bărbulescu (1873-1945), lingvist și filolog, slavist, profesor la Universitatea ieșeană (1909-1945). ANEXE Fotografii și manuscrise inedite 19 octombrie 1961, ultima zi din viața scriitorului (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de Dan Grigorescu) Mulajul mâinii drepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pușcariu versurilor din Rugăciunea lui M. Eminescu, în care a urmărit raportul dintre sensul cuvintelor și structura lor fonetică, am așezat silabele accentuate din cele patru fragmente care au în centru actul magic al calului pe portativul vocalelor imaginat de lingvistul citat. Astfel, așa cum a demonstrat Iosif Popovici în studiul care l-a inspirat pe Pușcariu, cea mai joasă vocală este u, ea fiind urmată la distanță de câte o octavă de ă și î, apoi o, a, e, iar cea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Paris, ministru înainte de 1906; a organizat Expoziția Națională din 1906, la 40 de ani de la venirea lui Carol I în România; 52. Letiția Litica Petriceicu Hașdeu, (1869-1888), poetă de limbă franceză, fiica lui Bogdan Petriceicu; 53. Bogdan Petriceicu Hașdeu, (1838-1907) lingvist, istoric și scriitor, una din cele mai proeminente personalități din cultura română, fondator al lingvisticii, filologiei și lexicologiei românești, membru al Academiei Române; a condus numeroase publicații: "Lumina", "Traian", "Columna lui Traian", Aghiuță"; și-a început activitatea politică în organizații antițariste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încă din secolul al XIX-lea, de dascăli veniți din Transilvania. Din Bârlad a pornit Alexandru Ioan Cuza, dar și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pictorul Nicolae Tonitza, dar și gimnasta Adreea Răducan. De pe băncile școlilor din Bârlad au urcat spre Iași marii lingviști Philippide-tatăl și Gh. Ivănescu. Mi-ar trebui, iarăși, pagini întregi, spre a numi celebrități de sorginte bârlădeană. Mă opresc, simbolic, la cele trei personaje, care animă și astăzi scenele teatrelor și vieților noastre: Take, Ianche și Cadâr! Într-o poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atunci târgul medieval Huși ar fi trebuit să aibă omonime ori nume asemănătoare și în alte zone din spațiul românesc, unde s-au stabilit. Deci, ipoteza originii numelui orașului de la un antroponim Husul, sub aspect logic, este mai credibilă, până când lingviști și istorici vor aduce noi argumente și, eventual, vor formula o nouă ipoteză. Totuși, în România se cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
când autoritățile se vor muta la Huși, care va deveni noua reședință a județului. Toponimul Fălciu își are originea în cuvântul taiphalia (corupt). Dimitrie Cantemir descoperise lângă Fălciu urmele unei vechi cetăți pe care o considera lăcaș al taifalilor. Unii lingviști și istorici indică originea Fălciului în cuvântul comun falce (pl. fălci). Ghermănești. Sat și comună rurală, plasa Podoleni, situat în estul județului. În ceea ce privește originea numelui Ghermănești, Gh. Ghibănescu precizează că provine de la Gherman, urmaș al lui Ilie cel Bătrân, zis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Forma Husa la aromâni ar justifica originea biblică a numelui; 11) Emil Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul omonim, iar din punct de vedere etimologic, numele moldovenești de persoane Hus, Husul, Husea derivă din ucr. gγs´ (gâscă). Lingvistul susținea că toponimul Huși prezintă s, nu ș, aducând drept argument pisania de la 1497 (cu caractere chirilice), care se află deasupra ușii principale a bisericii Episcopiei din Huși. Pornind de la faptul că pe această inscripție se citește VZ G2SO ("în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hous (rădăcina hoo, hov), care înseamnă „îngrămădire, grămadă, morman, vârf, pământ scos dintr-o groapă”, explicație preluată de la Anatole Baille (Dictionnaire grec-français, ediția V, p. 2145). Fonetic, etimologia pare cel puțin stranie, de aceea e bine să așteptăm și opinia lingviștilor. Se poate conchide că lipsesc studiile lingvistice cu referire specială la toponimia orașului și a împrejurimilor, dar avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bulgari, Gh. Ghibănescu a apreciat că au existat trei etape („răstimpuri”), care corespund cu dialectele lor: „unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme, și altul cu rusisme”. Fără îndoială, conviețuirea îndelungată a bulgarilor cu alte populații le-a influențat limba, lingviștii stabilind, ca și în cazul limbii române, pătrunderea unor cuvinte de origine turcă sau rusă. Cei mai vechi locuitori bulgari, care s-au așezat în cartierul Bulgari, ca și descendenții lor, comunicau în dialect „curat” bulgăresc. Cei veniți din interiorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spală pe față cu razele soarelui. * Bețivii se cred mereu pe mare. * Avioanele nu zboară; ele doar alunecă prin aer. * Porturile sunt parcări pentru vapoare; aeroporturile - pentru avioane. * Fără aripi, numai gândurile pot să zboare. * Visele sunt frumoase, dar amăgitoare. * Lingviștii sunt chirurgi ai cuvintelor. * Pictorii văd în culori și prin întuneric. * Unii sforăie prin somn, alții prin declarații. * Justiția te „apară” împotriva propriului adevăr. * O soțietate cu prea multe prințipii, carevasăzică se pierde printre ele. * România este împărțită între toate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să facem; profe sorul rămă sese singur înăuntru, asistenta plângea în continuare, ce să facem? Unuia i-a venit totuși ideea salutară: „Să intre neamțul!“ Neamțul era colegul și bunul meu prieten Arthur Beyrer, redegist care studia împreună cu noi, viitorul lingvist eminent, mult apreciat de Iorgu Iordan. Văzându-l, Tudor Vianu, care îl cunoștea, s-a calmat într-adevăr. A vorbit cu el despre Germania, despre Tübingen, iar examenul a fost reluat. Când am intrat eu, situația se „normalizase“ cu totul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
după cum povestește și în romanul neterminat Melancolie, construit pe aspecte biografice abia voalate. Se ivise totuși șansa unei reînmatriculări la Cluj, chiar cu pierderea unui an, dar trebuia să fie sprijinit pentru asta de cineva cu autoritate. Decanul, un renumit lingvist, ajuns în anii târzii senator F.S.N., a refuzat orice sprijin, poate nu din rea voință, dar din frică, în orice caz, de autoritățile politice. Sorin s-a dus atunci, însoțit de o colegă a noastră și ea supusă persecuțiilor din
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dotare, un set de pixuri și creioane colorate, dintre care unul era neapărat „chimic“. Îl întrebuințam când ne soseau de la paginație „perii ude“. Mai aveam la îndemână, pentru consultare, o cărticică intitulată Mic îndreptar ortografic, al cărei autor era un lingvist din epocă pe numele său Otobâcu. Pentru noi acest nume devenise substantiv comun și când aveam nevoie de Îndreptar ni-l ceream unul altuia cu vorbele: „Dă-mi otobâcul.“ Primele zile din săptămână le petreceam aproape întregi în tipografie, în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
HUSAR, ALEXANDRU(1920-2009) estetician, critic literar și profesor .............. 164 40. IGNAT, CĂLIN PETRU(1935-2011) matematician și profesor ................ 171 41. ILIESCU, ELENA (1941-2006) inginer chimist și profesoară ............ 174 42. IOV, DIMITRIE (1888-1959) poet, prozator și publicist................. 177 43. IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) lingvist, critic, istoric literar și profesor........... 180 44. IRINESCU, TEODORA (1950-2008) lingvist, avocat și profesoară ...... 186 45.IVĂNESCU, CEZAR (1941-2008) poet, prozator și traducător ......... 189 46. JERCA, ȘTEFAN (1935-2010)inginer constructor și profesor ........... 194 47. LABA, ELISABETA (1936-2009) medic și profesoară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
CĂLIN PETRU(1935-2011) matematician și profesor ................ 171 41. ILIESCU, ELENA (1941-2006) inginer chimist și profesoară ............ 174 42. IOV, DIMITRIE (1888-1959) poet, prozator și publicist................. 177 43. IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) lingvist, critic, istoric literar și profesor........... 180 44. IRINESCU, TEODORA (1950-2008) lingvist, avocat și profesoară ...... 186 45.IVĂNESCU, CEZAR (1941-2008) poet, prozator și traducător ......... 189 46. JERCA, ȘTEFAN (1935-2010)inginer constructor și profesor ........... 194 47. LABA, ELISABETA (1936-2009) medic și profesoară....................... 197 48. LAZĂR, COSTACHE (1919-2008) medic și profesor......................... 200 49. LEPĂDATU
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
VALERIU (1932-2009) inginer chimist și profesor ......... 228 58. NECHIFOR-MORARU, EUGEN (1929-2003) aviator, economist și primar.................. 231 59. NIȚESCU, EFTIMIE (1939-2007) inginer organizarea teritoriului și profesor... 234 60. NOUR, SMARANDA DOINA (1942-2009) inginer constructor și profesoară ........... 237 61. NUȚĂ, IOAN (1937-2011) lingvist și istoric literar ........................ 240 62. ORIȚĂ,CONSTANTIN (1950-2008) inginer electrotehnic și profesor ......... 243 63. PALADE, EMIL GEORGE(1912-2008) medic și profesor ........ 246 64. PALADE, LAURENȚIU (1929-2009) inginer silvic,diplomat și profesor ............ 251 65. PAPAGHIUC, NICULAE (1947-2008) matematician și profesor...... 254
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a dat verdictul de condamnare la 6 ani de închisoare, deoarece „... a scris versurile pentru imnul reacționar Marșul dezrobirii, a scris Moldova-Moldova, Urâtă hartă are țara mea, poezii, de asemenea, cu conținut reacționar, compuse tot de el.“ IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) LINGVIST, CRITIC, ISTORIC LITERAR, TRADUCĂTOR și PROFESOR Cercetător de prestigiu, unul dintre marii specialiști ai școlii ieșene de filologie, inițiată de Alexandru Philippide și continuată de Iorgu Iordan, prof. univ. dr. Dumitru Irimia sa dăruit cu generozitate studiului riguros al operei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sute de conferințe și comunicări la Veneția, Botoșani-Ipotești, Iași, Chișinău, Brăila, Putna ș.a. Prof. univ. dr. Dumitru Irimia a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la 3 iulie 2009 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Lingvist în toată puterea cuvântului, cărturar animat de resorturile generatoare de viață ale marilor idei, prof. univ. dr. Dumitru Irimia a fost și rămâne un apărător al valorilor românești. IRINESCU, TEODORA (1950-2008) LINGVIST și AVOCAT Profesionist de elită, pasionat cercetător, conf.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Lingvist în toată puterea cuvântului, cărturar animat de resorturile generatoare de viață ale marilor idei, prof. univ. dr. Dumitru Irimia a fost și rămâne un apărător al valorilor românești. IRINESCU, TEODORA (1950-2008) LINGVIST și AVOCAT Profesionist de elită, pasionat cercetător, conf. univ. dr. Teodora Irinescu a fost un model de conduită morală și pregătire profesională. S-a născut la 17 octombrie 1950, în Iași. Absolventă a Liceului „Emil Racoviță“ din Iași (1969), a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
științific și formator de specialiști și, nu în ultimul rând, calitățile umane de excepție, întreaga formație de intelectual de înaltă ținută o definesc ca pe o personalitate de prestigiu a învățământului superior tehnic și științific din România. NUȚĂ, IOAN (1937-2011) LINGVIST și ISTORIC LITERAR Distins lingvist și istoric literar, prof. dr. Ioan Nuță a fost o prezență de seamă în viața culturală ieșeană, un profesor și cercetător de aleasă ținută. S-a născut la 15 septembrie 1937, în orașul Bălți, din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și, nu în ultimul rând, calitățile umane de excepție, întreaga formație de intelectual de înaltă ținută o definesc ca pe o personalitate de prestigiu a învățământului superior tehnic și științific din România. NUȚĂ, IOAN (1937-2011) LINGVIST și ISTORIC LITERAR Distins lingvist și istoric literar, prof. dr. Ioan Nuță a fost o prezență de seamă în viața culturală ieșeană, un profesor și cercetător de aleasă ținută. S-a născut la 15 septembrie 1937, în orașul Bălți, din Republica Moldova. A urmat studiile gimnaziale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale/ Trei turme de oi,/ Cu trei mândri feciori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ Și unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Comentând astăzi această regretabilă lipsă, lingvistul Stelian Dumistrăcel amintește cititorului mai tânăr de „pudoarea politică” (e folosit un eufemism ironic) „ce caracteriza momentul redactării monografiei citate” <endnote id="(247, p. 116)"/>. În fine, cel mai flagrant caz este cel referitor la Încercarea de publicare, În 1972
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]