4,922 matches
-
este un act de trăire pură, extatică, a farmecului nealterat de agresivități exterioare. Prinderea realității în vers, închistarea existenței imuabile, adică permanentă în forma versului predominant clasic, descrierea ca mistificare a fluxului vital par a fi temele predilecte ale acestei lirici iubitoare de transparențe. Conștiința artistică e o figură prin excelență a ambiguității, întrucât datorită efuziunii, se cenzurează realul. În “Pe drumul vieții “Ovidiu Jucan are o predispoziție funciară, cu o aliniere moderată, prudent și chibzuită, la strigențele postmodernismului, pe care
OVIDIU JUCAN-PE DRUMUL VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346417_a_347746]
-
2001; ediția a 3-a revăzută, Ed. Litera Ortodoxă, Ploiești, 2010); • Cronica Ortodoxă (Ed. Timpul, 1994, 1997, 1999); • Luciditate și nostalgie (Ed. Institutul European, Iași, 1996; reeditată la Ed. Dacia, Cluj, 1999; ediția a III-a la Ed. Timpul, 2005); • Lirica italiană contemporană? (Ed. Mirton, Timișoara, 1997); • Cronica ortodoxă - ediție definitivă (Ed. Timpul, Iași, 2001); • Ofensiva ortodoxă (Ed. Anastasia, 2002); Când moare o epocă (Ed. Anastasia, București, 2003, 2004; reeditată la Ed. Paideia, 2006; ediția a III-a la Ed. Timpul
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
mă lovește în gură.Și simt/ Un suflu de iarbă, pietriș și pământ./ Aud cum un vulture țipă deasupra-mi, flămând.// Oare-am fost ursit în agonie să cânt?( Destin). Semnele vieții, mizeria societății sunt asorbite în plasma poeziei. Starea lirică însăși e o subtilă confuzie pe care eul poetic o trăiește între trezie și reverie. Poemele sunt „Fluvii ce visează oceanul „ , cum ar zice Anghel Dumbrăveanu, ele duc frumusețea „peisajului” ilustrat prin metafore, dar și aluviunile trăirilor într-o viață
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
an - ,,25 iulie 1989, la București”, (pag. 9). Etnologul Pamfil Bilțiu continuă ideea lui Gelu Dragoș, de promovare a valorilor satului românesc, aducând în paginile revistei ,,Figuri de mari rapsozi populari - Ana Dumuță”. ,,Partea reprezentativă a repertoriului ei o constituie lirica, ponderea deținând-o cântecele de oprimare socială, de necaz, de amărăciune, de înstrăinare și însingurare, de nenoroc și urât ... multe dintre ele antologice, alcătuiesc grupele cântecelor de cătănie și război, de dragoste și dor, de lume, petrecere și satirice” (pag
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
e fum/ Luminile s-au stins demult/Doar strigătul copiilor săraci/ Mă dăinuie acum''. Liricul vrut de Marius HRISCU ne anunță o nouă voce și o posibilă provocare pentru confrați, mai ales că acest liric tânjește după un public elevat. Lirica sa este una a măiestriei artistice, o lirică jovială până la urmă, cantabilă, iar pentru a fi mai aproape de ea trebuie o anumită rigurozitate. Citiți, de pildă, finalul volumului: '' Te simt privindu-mă în taină/ Și tu îmi aduci amintre că
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
strigătul copiilor săraci/ Mă dăinuie acum''. Liricul vrut de Marius HRISCU ne anunță o nouă voce și o posibilă provocare pentru confrați, mai ales că acest liric tânjește după un public elevat. Lirica sa este una a măiestriei artistice, o lirică jovială până la urmă, cantabilă, iar pentru a fi mai aproape de ea trebuie o anumită rigurozitate. Citiți, de pildă, finalul volumului: '' Te simt privindu-mă în taină/ Și tu îmi aduci amintre că într-o zi,/O prea frumoasă zi de
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
spontaneitatea mișcării unor suflete care se cheamă, se găsesc, se pierd dar se regăsesc după înaltele legi nescrise ale dragostei. În această carte vorbindu-se despre iubirea ipostaziată într-o lume a unui moment istoric, a unei societăți, în haina liricii vechilor evrei, privirea aceasta asupra iubirii se duce dincolo de aspectele ei imediate ca și privirea aruncată asupra frumuseții. Ca de altfel în toate popoarele lumii, și în acest poem nu este vorba numai de simple figuri de retorică ci de
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
de lună, punți de suflet, geana zorilor, a stelelor cunună, mirific cântec etc., poeta face un salt către esențializarea trăirilor, către adâncirea în propria cunoaștere și explorarea tainițelor necunoscute ale sufletului smerit în adorarea Supremului Cântec al Luminii Necreate. Astfel lirica sa devine: “Un câmp de flori de suflet nesfârșit”(Aș vrea ... Acest demers liric grăbește cristalizarea Crezului poezic, care este subsumat în versurile următoare: Sunt umbră și suflet născut din esența / Cuvântului lin ce se scurge din suflet... (Sunt) Poeta
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
versuri care amintesc de ’’Gondoleta’’ lui Vasile ALECSANDRI. Cert este că volumele de pănă acum îndreaptă poezia sa pe linia unei tradiții melancolizate de trecerea timpului, în care peisajul devine un pretext pentru a studia efemeritatea ființei umane. Este o lirică a măiestriei artistice, chiar dacă nu jovială, dar cantabilă. Pentru a fi cât mai aproape de ea trebuie însă o anumită rigurozitate. Analizând fie și numai aceiași poezie, plină de candoare sentimentală, nu ai cum să nu fi de partea poetului și
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
nu de puține ori- ale extremelor. Sunt versurile ’’datului național’’, dar și ale travaliului programatic, perseverent. După o viețuire arhetipală din primele două volume, ce urmează modelul consacrat al lui Parmenide, textele din ultimele sale cărți aduc în prim-planul liricii moderne rizomatica ’’fenomenologie a alterității’’ lui Emmanuel Levinas și ontologicul ’’Das Nihtige’’ a lui Carl Bart. Pare c-a trecut ritmul tezelor ’’antiumane’’ , acum părând tot mai frivole, ale lui Pico della Mirandola. Iată un exemplu concludent: Când voi pleca
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
și deci de poezie. O evaluare a ei strict estetică ar fi nu doar nepotrivită, dar mai ales nedreaptă; independent de vocația poetică a celui care o elaborează, ea este un act moral prin chiar elaborarea ei. În anii când lirica din România era infestată de un proletcultism sufocant, în spatele gratiilor poeți ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz și alții scriau pe filele memoriei creații de care orice istorie sau antologie lirică românească va trebui să țină cont
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
constituiau un capital prețios care îți asigura simpatia și respectul camarazilor de suferință. S-au creat versuri în închisorile comuniste cu cele mai variate teme, de la cea care exprima revolta și setea de libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
să creeze după gratii cu o efervescență uimitoare și cu conștiința că munca lui nu e zadarnică, ci e balsam pe sufletele tuturor celor care gemeau în temnițele țării. Trebuie menționată o trăsătură distinctivă pe care o considerăm esențială a liricii de detenție și anume: dacă poezia, în genere, se pretează cel mai bine la decontextualizarea spațio-temporală a momentului creator, prin aceasta ea îmbogățindu-se cu înțelesuri noi și ca atare sporindu-și strălucirea, poezia carcerală, și mai ales cea a
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
fost totală niciodată, nici până în zilele de astăzi, desi mă aflu la mare distanță și că timp și ca spațiu. În scrierile mele, nu de puține ori străbate câte o imagine recentă a Țigăneștiului, dar mai adesea câte o reconstruire lirica a vremurilor petrecute în timpul copilăriei sau chipuri de oameni care prin silnicia timpului și a sorții s-au mutat în cealaltă lume. Amintirile îmi vin din străfundul memoriei, puternic, fascinant, hipnotic, dar sunt amintiri pline de cuviință și respect pentru
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
romanului modern. Astfel exista tendința de întoarcere la modele tradiționale precum cel balzacian pe care George Călinescu îl folosește în Enigma Otiliei. El considera necesitatea dezvoltării romanului românesc pe linia studiului caracterului. Romanul interbelic cunoaște și alte orientări cum este lirica în opera lui Ionel Teodoreanu, estetizanta și simbolistica la Mateiu Caragiale, memorialistica la Constantin Stere și fantastica la Mircea Eliade. În perioada aceea s-au format marile personalități precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Constantin Brâncuși. Proza interbelică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
se petrec ele, folosind un stil degajat, liber, spontan, spune ceea ce are de spus, surprinde stări de spirit, realități cu un larg ecou sufletesc. Chiar dacă se întoarce în sat numai pe aripa poeziei, așa cum se întoarce seva în rădăcini, vatra liricii sale rămâne spațiul copilăriei unde stă,, pe o creangă de cer/ Cu mâna pe stele, / Cu alta pe inimă'' și privește cu ochii sufletului jocul în doi ,, pe ritmul gordunii''. În minte are înregistrate imaginile vieții de la sat : căldarea cu
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
predomină întregul complex al trăirilor sale : rugăciune, credință, înviere, răstignire, icoană, cruce, evanghelie, înger, rai, păcat,sfinți, etc. Prin intermediul lor, poetul dă sens unei mari intimități spirituale, ridicând poezia sa la rang de rugăciune. Menuț Maximinian are multe disponibilități în lirica contemporană care îi pot asigura un loc de cinste în arta poetică. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Menuț Maximinian- Un poet al metaforei, recenzie de Mircea Doroși / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 804, Anul III, 14 martie
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
articulate ale momentelor esențial-existențiale (naștere, iubire, moarte, ascensiune, declin) reușind să creeze un jurnal itinerant, cu multiple note de subsidiar, nu atât explicative, cât dedicate, nu atât acuzatoare, cât imperative. Umor turnat că iarbă de leac, pește răni nevindecate încă, lirica lui George Peagu va supraviețui timpului, ca imagine materializata a sentimentului de bucurie sau speranța, căruia oamenii viitorului îi vor găsi, din ce in ce mai rar, corespondent în realitate. O nouă carte, o nouă viziune poetica, motiv de reinventare și redescoperire a vivacității
”SONETE VUVU” DE GEORGE PEAGU (BUCUREŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345317_a_346646]
-
și prozatoarea FLORICA BUD - director Institutul Cultural Român - filiala Maramureș; • Poetul IOAN DRAGOȘ, director în cadrul Consiliului Județean Maramureș; • Profesorul și publicistul DRAGOMIR IGNAT - poet, scriitor; • Profesor drd. NICOARĂ MIHALI - referent Casa Corpului Didactic; • Poeta CLAUDIA TOMESCU - care va recita din lirica lui Vasile BELE; • Profesor univ. dr. ȘTEFAN VIȘOVAN - Universitatea de Nord - Facultatea de Litere Baia Mare; • Prof. etnolog MARIA și PAMFIL BILȚIU; • Preot dr. DANIEL ACHIM - preot jandarm; Vor fi alături de poetul Vasile BELE la acest eveniment literar major din viața
INVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345399_a_346728]
-
Autorului Cronică de Mariana Cristescu Lazăr Lădariu -„Secunda de pământ” „Grădinile suspendate ale Poetului sau prăbușirea în cer” îmi intitulam un comentariu trecut, vorbind despre „Vecerniile memoriei”, un alt volum de versuri al al lui L.L.. Și spuneam atunci despre lirica sa, comparând-o, ca și pe cea despre care vorbim acum - „Secunda de pământ” -, cu luxurianta grădină ridicată, în miezul deșertului, de Nabucodonosor, pentru Semiramida, regina sa persană, afirmând că, asemenea acesteia, din filele cărții imaginația clădește, ca dintr-un
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
laptele sfânt: apele trec, pietrele veșnic rămân. Fost-am cu voi prin Siberii reale și în cele din gând prin ceruri stăpân, cunună de spini eu purtat-am convins: apele trec, pietrele veșnic rămân. Sunt repere fundamentale care îi prefigurează lirica și pe care le vom regăsi, leitmotivic, în toate volumele de mai târziu. Avem de a face, încă de acum, cu o poezie originală, care se va dovedi inconfundabilă, de o senzualitate aparte, cu lumini discrete, cu mirări și întrebări
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion Iancu Vale aduc o notă distinctă în peisajul liricii contemporane, atestând, în poemele de amplu răsuflu, un poet care nu și-a spus ultimul cuvânt. Theodor CODREANU Târgoviște - Huși 2013 ----------------------------------------------- Iancu C. Ion, alias ION IANCU VALE, s-a născut la 2 mai 1947, în comuna Pietroșița, județul Dâmbovița
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra „Cântării Cântărilor” și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și paralele cu lirica de dragoste egipteană sugerează o dată mult ulterioară. A fost adoptată în Tanah, (Biblia ebraică, numită și Mikra), cu toate că Dumnezeu nu este amintit, iar povestea de iubire se petrece, la o lectură textuală a versurilor, între doi tineri. Nu lipsesc, ne
COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376992_a_378321]
-
un science fiction/ dar János crede că învinsul îl va revedea/ și chiar va trage învățăminte din aceasta va putea aduna praful de pe mantaua sa/ și acea zgură familiară de pe adidașii tociți/ în clepsidra prescrisă a sorții.” (Cartea de vizită). Lirica lui Károly Fellinger nu este una neapărat declarativă, dar în ansamblu acolo se ajunge. Fructul explodează în sâmbure, largă cuprinderera în simț, iar ceea ce rămâne dincolo de priveliștea caracteristică scrierii sale, este păstrat ca fiind punctul anunțând calea spre mai departe
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
15 ianuarie 2016. La fiecare mijloc de ianuarie, ne amintim că în anul 1850 s-a născut o stea- Mihai Eminescu. Și, cu atât mai mult, de când această zi a devenit și Ziua Culturii Naționale, buzele tuturor murmură versuri din lirica poetului, iar în instituțiile școlare, cu siguranță, această zi este celebrată în cele mai creative moduri. De la concursuri de recitări sau de lectură a unor texte din proza eminesciană, până la realizarea unor expoziții de picturi și desene inspirate din tematica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]