7,135 matches
-
limba română, germană și franceză, dar se știe că mai vorbea și alte limbi. La promatia noastră, a fost cel din urmă dintre corifeii acestei școli, care a ținut ultima lecție aniversara având ca subiect: profesorul Tiganescu și opera să literară, prezentând o expunere liberă academică, filosofica și culturală de înaltă ținută, cum rar se întâmplă în asemenea ocazii. Cel puțin la fel de importantă ca activitatea didactica a fost și activitatea depusă de domnul Vasile Precop în afara școlii. A fost un neobosit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
de Henry Miller, Cuvântul, septembrie 2006 Cronologia cărților traduse Anna Maria Ortese, Ochelarii (traducere din italiană), EPLU, București, 1954 H.G. Wells, Omul invizibil, Editura Tineretului, București, 1957; reeditare Editura Tineretului, București, 1962; EPLU, București, 1966; Editura Albatros, București, 1971; Editura Litera Internațional, București, 1997; Editura Leda, București, 2006; Editura Adevărul Holding, București, 2010 Len Doherty, Fiii minerului, EPLU, București, 1961 Anita Desai, Țipătul păunului, EPLU, București, 1966 Henry James, Daisy Miller, Editura Minerva, BPT, București, 1968; reeditare Editura Polirom, Iași, 2003
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU Paul Eugen „Astăzi, în zi de Ianuarie, 26, când primul om al celor douăzeci și unu de milioane, adună în albia a șase decenii de viață, 45 de ani de dăruire continuă, de suferință și efort eroic, duse în numele celui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Antohi V.Bogdan Florin Baghiu P.Petre Dragoș Bălan C.Lucian Andrei Bălan D.Maria Ruxandra Busuioc I.Viorica Caraiman F.Ana Maria Căciulă C.Alexandru Constantin Chicu V.Vlad Gabriel Chirițoiu C.Anișoara Ciocoiu I.Mihaela Idriceanu C.Oana Litera Șt.Georgiana Macarov I.Maria Mâcnea G.Florin Mihăiță Mistreanu L.Alina Neculau P.Dana Ramona Nistor C.Valentina Pascal P.Petru Andrei Sofronie V.Alina Suman S.Cătălin Tămășanu T.Oana Tănasă V.Diana Lavinia Vezetiu V.Silvia Adnana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aș vrea ca tu să nu respecți această urnă, când eu nu voi mai fi. L-am cunoscut bine, pescărușule, mult mai bine decât crezi tu, mult mai bine decât se crede. Omul acesta ar suferi în orgoliul lui de literat știind că poate fi uitat, știindu-se aruncat, el, E. L[ovinescu], la groapa comună. [...] Dulcea mea dragă, poate că pledoaria asta mă privește un pic și pe mine! Mai puțin fericită decât el, chiar după moartea mea, s ar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întreg și prezentarea la inedit). Urmează alte cîteva cam de aceeași factură, fiind deci stimulat de ideea localismului creator... Totul la Ateneu... Ia aceasta și ca un fel de răzbunare împotriva Iașului. Cred că ai citit articolul meu din Romînia literară de acum o săptămînă, articol ce vrea să explice cîtorva ieșeni conservatori ce este polemica și faptul că la noi este permisă polemica. în Steaua, nr. 8, am publicat două pagini compacte despre Varia lui nenea Piru. Sunt sigur că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cronica edițiilor) ca nota introductivă să apară semnată cu numele meu întreg (ca să nu fie nici un fel de confuzie) deoarece prin aceste inedite eu vreau să dau o replică indirectă unora... Apoi, în nr. 5 țin ca articolul despre Dacia literară să apară tot cu semnătura întreagă ca nu cumva îngrijitoarea ediției să creadă mai știu eu ce. în viitor, vom vedea. (Ți-am spus în scrisorile precedente, cam la ce mă gîndesc.) Un răspuns la această scrisoare tot aștept deoarece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
având de data asta drept „limuzină” o Dacie cu parbrizul crăpat, condusă de un prieten devotat, m-am decis să scriu În grabă câteva rânduri, ca să-mi clarific intervenția din seara premierei. Nicolae Manolescu mi le-a publicat În România literară cu aceeași generozitate pe care a manifestat-o față de mine și În alte ocazii. Mi-am reafirmat poziția și În diverse interviuri, centrând explicația discursului meu din seara premierei pe trei puncte: 1. instalarea brutală a detectoarelor metalice a creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe o jumătate de normă. Ultima sacrificată a fost, se pare, Dana Dumitriu. Neînțelegerea privitoare la persoana mea se datorase probabil faptului că, primindu-se din sfere mai mult sau mai puțin înalte indicația ca nemembrii de partid de la România literară să fie trecuți pe o jumătate de normă, la administrația Uniunii Scriitorilor se crezuse, mai întâi, că aș fi fost membru. Întotdeauna am părut mai serios decât sunt. Și cum oamenii serioși erau membri de partid... Acum totul e limpede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
luna decembrie a aceluiași an - fatidic - și Marcel Mihalaș. În vara anului următor, s-a stins, într-o noapte sărbătorească, cu mirifice transmisii de fotbal internațional, George Ivașcu, directorul revistei. Până la urmă s-a dovedit că, într-adevăr, la România literară moartea a preferat ochii albaștri. Să fi fost o simplă întâmplare prăpădul de la România literară? o strictă chestiune de destin individual? Firește, stilul de viață dezastruos, în fond sinucigaș, al unora, problemele de viață intimă ale altora, boli năprasnice sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
era cum nu se poate mai încordată, spiritele încinse. Cauza? A doua zi, joi, 15 iunie, urma să apară numărul României literare integral consacrat centenarul morții lui Mihai Eminescu. Nu mai are rost să amintesc cu câtă greutate obținuse România literară dreptul de a scoate un asemenea număr, cu câte „indicații” fusese bombardată, câți colaboratori nedoriți, scriitori și pseudoscriitori compromiși, fusese ea obligată să accepte etc. Era evident pentru oricine că un număr comemorativ Eminescu nu putea decât să indispună, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ea a probat-o. Am adormit ca doborât, nu înainte însă de a identifica înlăuntrul meu o senzație de ușurare, de eliberare, de mult nemaiîncercate. A doua zi dimineața, Doina m-a trezit fluturând în mână un exemplar din România literară cu fotografia lui Eminescu, mare, pe prima pagină. Bătălia pentru pagina întâi fusese deci câștigată. Biruința firescului! Cu ce preț obținută însă! După plecarea mea de la redacție, lupta cu „forurile” a continuat. Și de-abia târziu, pe la ora 20, ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dat ceva fiori. Când Doina s-a dus duminică s-o vadă (insistând ca eu să rămân acasă, iar eu am rămas), i s-a spus că murise. Peste câteva luni ar fi împlinit 92 de ani. * Să faci critică literară aproape o viață de om și să treci pe lângă un Ion D. Sârbu, cum mi s-a întâmplat mie (și, din păcate, nu numai mie!) - iată un trist prilej de bogate reflecții amare! * Călcâiul vulnerabil al bătrâneții - descopăr cu mirare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai ascunsă, aberația. Caracterul ei original este imposibil de mimat; scriitorii care se aventurează în acest domeniu de "rezervație specială" eșuează în impostură. Nebunia nu poate fi mascată, nici ascunsă în opere. * Ar fi interesantă o monografie în care patologia literară să se confrunte cu falsul. De altfel, pe această cale intrăm într-un domeniu fabulos care nu se poate localiza numai la patologia ca expresie literară, deoarece astfel de maniere artistice bizare, de o extravaganță nedisimulată, au stimulat manierisme, stiluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
poezia așteptării, inevitabila perioadă determinată de evenimentul scrierii, care, azi, a devenit o simplă apăsare de butoane. Pe cale electronică știrile au "informație", precizie, dar nu se va scrie, ca în scrisorile pe care le răsfoiesc acum (din care reproduc ad literam), despre "câte și mai câte se petrec într-o "capitală de giudeț", nici despre ce și-a uitat Aglăița la locotenentul Ramiro după o noapte... nici de Albăstrica care (sic) nu faci ouă nici anul ista darn u mă lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bătaia tuturor vânturilor, peste doi-trei ani ne risipeam, dispăream ca grup. Ei bine, acum vreo trei-patru ani, mai precis după moartea lui Bănulescu, Nicolae Manolescu s-a apucat să evoce perioada aceea și a scris în editorialul său din România literară despre revista pe care dorea s-o facă împreună cu Bănulescu, Mircea Iorgulescu și câțiva „foști studenți”. Eu nu mi-aduc aminte să fi fost și Iorgulescu printre noi - dar nu asta e grav, ci eliminarea grupului oniric, omiterea lui Dimov
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor?" Kogălniceanu este de pe acum, sub raportul conținutistic al criticii, un tradiționalist și un teoretician al specificului național. În Dacia literară publica Scene pitorești din obiceiurile poporului (Nou chip de a face curte) și încheia regretând aceste "ceremonii care din zi în zi se per prin civilizația cea făcătoare de bine, adecă prin acea civilizație care ne face cosmopoliți, dărîmîndu-ne obiceiuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sentințe juste, printr-o intrare repede și dreaptă în adevăratul fond al lucrurilor și printr-o totală nepăsare la încercările de a se pune problema pe teren ideal estetic. Modelul său este foiletonul literar al lui Sainte-Beuve, a cărui portretistică literară înțelege s-o promoveze, cu renunțarea însă la documentația istorică. ȘERBAN CIOCULESCU Dimportivă, Șerban Cioculescu s-a îndreptat pe încetul spre direcția istorică, creîndu-și totuși și în cronică un stil personal, poate iritant pentru unii, nu mai puțin real, constând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stau mâinile. Faceți toate mișcările întinzând sau îndoind degetele. Astfel veți realiza legăturile dintre taste și degete. Cu degetul mare trebuie apăsata bară de spațiu. Butonul SHIFT trebuie apăsat de fiecare dată cu degetul mic de la mână care nu apasă litera ce intră în combinație. Este bine că în timp ce scrieți să vă uitați la ecranul calculatorului și nu la taste. Rețineți că deplasarea pe rândul următor este făcută automat de program. Numai dacă dorim trecerea la un nou paragraf apăsam tasta
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
2. Calculează operațiile din tabel și adaugă la fiecare rezultat litera corespunzătoare. Colorează cu galben coloana (pe vertical) care are suma 22.Ce cuvânt este în acea coloana ? 3. Efectuează operațiile de mai jos (oral) și scrie în fiecare căsuța litera corespunzătoare rezultatului. Te orientezi după legendă. Dar după ce ai realizat tabelul. LEGENDA : 4=I; 5=Y; 6=L; 7=E; 8=R; 9=D; 12=M; 14=U; 15=Ț; 18=A; Ce cuvinte ai obținut? Ai urcat și pe
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Dacia literară a lui Kogălniceanu, Asachi salută această apariție, nu-i vorbă, fără mult entuziasm, probabil pentru că această revistă 1 "Albina romînească", 1843, p. 55. reprezintă un curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a schimbat rolul, a trecut la a doua perioadă a activității sale, la critica literară. Cu alte cuvinte, când, formîndu-se o cultură românească, Eminescu și Caragiale au fost posibili, și critica, din jandarm al culturii, ca mai înainte, devine analistă, literară 1. 1 Totuși A. Russo a fost predecesor și aici. Avem de la dânsul și mărturisirea legitimității unei critici literare, când zice că prin critică înțelege nu numai critica contra pedanteriei, ci și "critică sănătoasă ce răspândește bunul" ("Romînia literară", 515
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adevărat Unirea), revistă care a fost "sora României literare", cum o numește Alecsandri și pe care acesta știa unde s-o așeze - chiar în biblioteca sa! -, "alături de România literară". Alecsandri, consta-tînd această înrudire de gradul întîi între Convorbiri și România literară - "surori" - și recunoscând Convorbirilor "calitățile necesare unei foi ce țintește a dezvolta gustul frumosului și distrage spiritele din rătăcirea politică" (ca și Dacia literară, Propășirea, România literară, adăugăm noi; vezi "introducerile" acestor reviste), e "gata" a le "da mâna cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
critică, al cărui teoretician a fost A. Russo. Chiar dacă n-am fi surprins această filiațiune, tot eram îndreptățiți s-o bănuim, căci ar fi fost curios să se nască în Iași, distanțate numai prin doisprezece ani, două reviste critice, România literară și Convorbirile, cu aceleași 1 În 1868, așadar, Alecsandri, reprezentant al vechii critici moldovenești, este mai pornit împotriva pedantismului lingvistic decât "Junimea". Într-un Anuar din 1863, dl Maiorescu scrie cu é, întrebuințează ti în loc de ț, duplică consoanele, scrie o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cel Mare... Prevăd o obiecțiune, anume că reprezentanții vechii școli critice, chiar dacă au spus ceea ce trebuia de spus și chiar dacă au scris mult, au avut o activitate scurtă și o răspândire restrânsă a scrierilor lor. Dar nu e așa: România literară - ca să nu mai vorbesc de Dacia literară, de Propășirea, de Steaua Dunării și de alte publicații - apărea în 500 exemplare, ceea ce e mult pentru acea vreme. Apoi, să nu se uite, acești oameni, în vreme de douăzeci de ani, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]