1,894 matches
-
mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc ioc toc joc boc coc doc foc șoc; * substituirea unei consoane mediane: a visa a viza; * substituirea unei consoane finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
defect, rechizite, grădiniță. Indicați câte patru expresii care să conțină fiecare dintre cuvintele: inimă, drag, gură, picior, ochi, dor, foc. Relații semantice Alcătuiți enunțuri în care să ilustrați: * paronimia eminent iminent; omonimia cuvântului care; polisemia cuvântului a ține; * paronimia literar literal; omonimia cuvântului mare; polisemia cuvântului a veni; * paronimia familiar familial; omonimia cuvântului sare; polisemia cuvântului a pleca; * paronimia vituos vituoz; omonimia cuvântului pare; polisemia cuvântului a pune; * paronimia maestru maistru; omonimia cuvântului ochi; polisemia cuvântului a opune; * paronimia a evolua
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile de paronime: aluzie iluzie, literar literal; (d) cratima, apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: ,, În noaptea asta, cătră zori, avut cel dintăi semn, în vis, care a împuns-o în inimă și-a tulburat-o și mai mult. Se făcea că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acesta: pentru ca Isac să se poată naște cu adevărat de sus, ca fiu unic, nu atât ca fiu unic al lui Abraham, ci unic în sine, adică irepetabil. Lui «iată-mă» al lui Abraham îi corespunde o poruncă precisă, «mergi (literal.: lek leka)», poruncă pe care o primește și la începutul itinerariului său de vindecare (Gen 12,1), stimulându-i credința. Autorul Scrisorii către Evrei comentează astfel: «Prin credință, Abraham a ascultat atunci când a fost chemat să plece spre un loc
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
p. 197). Mai multă grijă, deci, pentru literă, de unde pleacă și se întoarce circular, de fapt, totul. în treacăt fie spus și în Hermeneutica și în Biografia ideii de literatură am aplicat mutatis mutandis același principiu. întâi litera și sensul literal. Fiindcă pe ele se grefează toate celelalte sensuri. A spus-o de mult Thomas d'Aquino. Și a spus-o foarte bine. Civitas imaginalis are, pe de altă parte, un caracter vădit fragmentar și s-ar putea ca, sub acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă trece în limbajul comun devine, pentru vorbitorii lui, o desemnare literală din care pot fi dezvoltate alte metafore pentru că: . Acest proces de regenerare este de fiecare dată un moment creativ în folosirea limbii. În acest mod se realizează, în accepția autoarei, completarea repertoriului naratologiei din tehnologia informatică, o tehnologie care are
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
limită și în care pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență și afectivitate nu se mai folosește conceptul de limbaj, ci acela de scriitură. Prin scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general, literală sau nu, străină sau nu de ordinea vocii, adică scriitura cinematografică, coregrafică, picturală, muzicală, sculpturală, atletică, militară sau politică . O discuție despre așa-zisul teritoriu pictural
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
nu se mai folosește conceptul de limbaj, ci acela de scriitură. Prin scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general, literală sau nu, străină sau nu de ordinea vocii, adică scriitura cinematografică, coregrafică, picturală, muzicală, sculpturală, atletică, militară sau politică . O discuție despre așa-zisul teritoriu pictural al scriiturii ar putea porni de la unele observații despre materialitatea contorsionată a lumii. Obiectele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al masculinității și că imaginea feminină este asociată obiectelor de artă din spațiul personal. Această construcție specifică a feminității nu se realizează prin descrieri literale ci prin relația între ceea ce artistul decide să ofere sau nu privirii în operele sale, în funcție de marile narațiuni mesopotamiene. Bahrani își argumentează ideea prin analiza unui fragment basoreliefal din Palatul de Nord al cetății Ninive care înfățișează secvențe din banchetul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
lingvistică a imaginii și o anume iconologie a textului care se întâlnesc, pe un teritoriu comun, despre care Derrida crede că este al scriiturii. Se consideră că plasarea cercetării în acest teritoriu, în care sunt denumite gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, în care este denumit ceea ce poate face loc unei în-scrieri în general, care acceptă și urmele șterse ale pergamentelor, și urmele de bronz 73 sau piatră ale sculpturii, și mărcile de sunet al muzicii, și torsiunile atletului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în domeniul politic, social, economic? Oamenii de știință adoptă uneori anumite puncte de vedere care se dovedesc greșite cîțiva ani mai tîrziu. Pericolul pentru politicieni nu ar fi în acest caz să ia ceea ce afirmă omul de știință în sens literal și să urmeze o anumită cale în funcție de aceasta afirmație? M.R. Nu sînt sigur că oamenii de știință ar trebui izolați. Ce ar trebui izolat e expertiza, de-oarece avem aceeași problemă cu specialiștii în pedagogie în ceea ce privește gestiunea sistemului școlar sau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
soartă de a vedea prăbușindu-se universul celuilalt. Sau al celorlalți. Răul nu pare să poată fi evitat, ne spune, în esență, Jérôme Ferrari, de-a lungul frazelor sale sinuoase și extrem de migălos cizelate. Teribil de deprimant, la o lectură literală. Dar, în același timp, pe urmele, Sfîntului Augustin, autorul ne face să ne amintim că această condamnare nu e irevocabilă. Finitudinea, da, modul în care o asumăm însă, ne aparține. Dacă iubim lumea asta, vom pieri odată cu ea. Nimic dramatic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în Adunarea Națională. Sarcina odată terminată, și-a reproșat că a fost prea serios, a aruncat în foc al doilea manuscris și l-a scris pe cel pe care îl imprimăm (Notă a editorului ediției originale). 8 Jacques Bonhomme, traducere literală "Ion Om bun", revine adesea în scrierile lui Bastiat și întruchipează burghezul, echivalentul englezescului "common man". În timpul Revoluției de la 1848, Bastiat împreună cu Charles Coquelin, Gustave de Molinari, Joseph Garnier și Alcide Fonteyraud a întemeiat chiar un bisăptămânal cu acest nume
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
valoarea referențială a acestui tip de discurs. În opinia lui Frege, enunțurile ficționale au un sens, dar nu și semnificație sau referent, cu alte cuvinte au referința sau denotația nulă. Pentru unii autori (Goodman, Ricoeur) ele ar avea doar denotația literală nulă, în cazul lor fiind valabilă o „denotație metaforică”. În teoria lumilor posibile, enunțurile ficționale ar avea rol referențial, în sensul că „funcția denotativă a enunțurilor ficționale referă la lumile ficționale create de autor și (re) construite de cititori.” (Ducrot
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este sensul pe care li-l dau și eu ascultându-le și folosindu-le la rândul meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații proprii locutorului, intenționale. Acest fapt ne impune contextualizarea sau analiza contextuală a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se înrăutățesc (e metaforă) ori să sugereze că e necesară umbrela în cazul unei ieșiri (e o recomandare). 3.4. Metafora ca modalitate referențială „slabă” Indiferent de domeniul sau situația de comunicare în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Indiferent de domeniul sau situația de comunicare în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca idee de bază, deoarece pot fi deprinse și alte conotații) dar într-un mod indirect, analogic și sugestiv. Distincția este clasică, avându-și originea în tradiția retorică, începând cu Aristotel, dar este cunoscută, în special, sub forma distincției sens literal - sens figurat. Deși studiile de retorică tradițională impun mai multe tipuri de figuri retorice ce ilustrează întrebuințarea sensului figurat sau a nonliteralității în practica discursivă, noi vom aborda metafora ca exponent al acestei întrebuințări, copilul reușit al mariajului retoric. Metafora
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de analogie. Deși metafora este definită, în special, la nivel de termeni, aceasta ia în majoritatea cazurilor forma enunțului, astfel încât vom vorbi mai specific de enunțuri metaforice și prin extensie de discurs, limbaj metaforic sau figurat în opoziție cu cel literal. Unii gânditori, precum Nietzsche, Manthner, consideră că limbajul verbal în totalitate este de natură metaforică, prin el omul nu poate face altceva decât să sugereze o idee, să facă aluzie la un obiect sau stare de lucruri, dar nicidecum să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
consideră că limbajul verbal în totalitate este de natură metaforică, prin el omul nu poate face altceva decât să sugereze o idee, să facă aluzie la un obiect sau stare de lucruri, dar nicidecum să le cunoască. Pentru ei distincția literal - nonliteral (metaforic) nu poate fi susținută întrucât însuși literalitatea e de natură metaforică, nu există decât o singură stare a limbajului, cea metaforică. În acest sens, Nietzsche va afirma: „a transpune o excitație nervoasă într-o imagine! Prima metaforă. Imaginea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
metaforei științifice fiind cea referențială, de elucidare a referentului.” (Daniela RovențaFrumușani, 1995:67). Reboul și Moeschler vor explora această funcție referențială a metaforei în cadrul discursului cotidian luând ca exemplu enunțul „camera ta e o cocină”, care din punct de vedere literal e fals, dar verosimil din punct de vedere nonliteral deoarece cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, de exemplu faptul că „în camera ta e dezordine.” (Reboul, 2001:173-174). Și pentru ei întrebuințarea metaforei se explică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
faptul că anumite gânduri nu pot fi exprimate decât prin enunțuri nonliterare. Cu toate acestea, P. Ricoeur în Metafora vie ne atrage atenția că „referința metaforică” deși este prezentă, ea nu este totuși una directă, primară, „tare”, aspecte specifice enunțului literal, ci una indirectă, secundară, „slabă”, pentru că „vederea metaforică este o <<vedere ca>>”. Enunțul metaforic recreează realitatea prin ficțiune, organizând astfel lumea noastră și aducând un spor de sens, înțeles, prin punerea în scenă a unui „adevăr metaforic". Limbajul- obiect în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”, prin urmare „metafora poartă informație pentru că ea <<redescrie>> realitatea.” (P. Ricoeur, 1984:43, 380). Astfel prin metaforă locutorul nu descrie direct realitatea, lumea ci cu ajutorul ficțiunii, referința metaforică fiind produsă pe „ruinele” referinței literale. Metafora vie reprezentând de fapt o entitate lingvistică nouă care vine să ia locul uneia vechi, osificate, „metaforă moartă” dar și să desemneze un aspect al realității încă nenumit. În concluzie putem spune că în practica discursivă din orice domeniu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acestei mișcări și lipsa unei consultații prealabile, guvernul sovietic trebuie să fi perceput această anulare ca agresivă. Chiar dacă Truman nu era un novice în treburile internaționale, era destul de dificil să ai înainte politica externă foarte personală a lui Roosevelt. Luînd literal declarațiile lui Roosevelt, el nu putea decît să se simtă dezamăgit și chiar înșelat de comportamentul sovieticilor. Axiomele de la Riga, din ce în ce mai mult susținute de membrii Departamentului de Stat, au dobîndit influență în întreaga administrație. Doar două persoane mai credeau încă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]