3,340 matches
-
K Kant, Immanuel, 76, 80, 100, 120, 148, 182, 202 L Leibniz, Gottfried Wilhelm, 189 Lenore, 126, 127 libertate, 34, 143 limba, 168 limbaj, 33, 84, 168, 173, 189 lirica, 77, 80, 117, 119, 131, 136, 168, 186 lirism, 166 locuire, 81, 82 logică, 89, 131, 132, 147, 174 Longfellow, Henry Wadsworth, 80, 128, 129, 206 Lovinescu, Eugen, 120, 135, 165, 175, 197 lume, 51, 64, 106, 117, 123, 133, 140, 156, 168, 173, 183, 194 lumină, 28, 55, 78, 79
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
generale sau individuale a orașului. În contextul contemporan complex, materia urbană Îmbracă prin voința proprie forme inedite, dificil de interpretat. Prin ignorarea acestor fenomene, creatorii riscă să fie reduși la condiția de spectatori ai procesului de transformare a conceptelor de locuire urbană, spațiu public urban, societate și psihologie urbane. „Prin urmare incoerența - aleatorul, mai precis - este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
dar și prin studierea evoluției sociale, a modurilor de viață și a mentalităților În societatea bucureșteană, imediat după ieșirea din Primul Război Mondial, elemente ce reprezintă doar o parte dintr-un Întreg ansamblu ce face trecerea de la un mod de locuire tradițional launul modern; nu vor fi atinse deci chestiuni legate de stil (modernism), pentru că stilul, În accepțiunea sa, ar implica o judecată estetică, ce nu face obiectul acestui studiu transversal. „...elementele diferitelor styluri arhitectonice nu reprezintă decât o evoluție Înceată
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
În mai multe direcții, care nu poate fi separat de lucrurile pe care le Înconjoară, le traversează, le pătrunde. Factori ai schimbărilor 1. Spațiul domestic se transformă, reducânduse dar În același timp deschizându - se . Înainte de Primul Război Mondial, modul de locuire tipic bucureștean era cel al locuințelor individuale cu parter și cel mult un etaj, având curte În jurul lor. După război, schimbându-se atât condițiile economice, cât și numărul de persoane pentru care problema locativă trebuia rezolvată, s-a căutat gruparea
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
suprafață de 900 mp pentru străzi și grădini.― (Enescu: 1933) Pentru a răspunde noilor cerințe de igienă, arhitecții sunt nevoiți să reconsidere forma și chiar folosința arhitecturii domestice. Rezultă de aici deschiderea locuințelor către exterior , pentru favorizarea noului mod de locuire, În care preocupările pentru Însorirea spațiului locuibil devin din ce În ce mai evidente (de exemplu ferestrele nu mai sunt simple orificii, suprafața vitrată mărindu-se din ce În ce mai mult, ajungându-se În câțiva ani la abolierea ferestrei, În favoarea pereților vitrați). Locuința nu mai reprezintă un
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
domenii adiacente precum dezvoltarea durabilă sau arhitectura sustenabilă. Pentru arhitectura topografică, aspectul contextulal și cel natural par a fi punctul principal de pornire. Aceasta presupune o foarte strânsă legătură cu pământul și implicit, cu peisajul. După cum susține Heidegger În „Construire, locuire, gândire―, „spațiile Își capătă esența din locuri― (Heidegger 1995: 185), deci arhitectura Își extrage esența din sit, de unde reiese imposibilitatea standardizării. Arhitectura topografică prin strânsa legătură cu situl, respectarea și subordonarea față de acesta, creează spații unice, diferite, care generează la
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
bine În ce constă ea. Pornind de la diferențe, putem descoperi numitorul comun al tuturor formelor ornamentale. O privire asupra subiectului prin prisma fenomenologiei poate oferi răspunsul. Împrumutând de la Heidegger conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea cerului, În așteptarea divinilor, În călăuzirea muritorilor se petrece locuirea ca acea Împătrită ocrotire a tetradei.― (Heidegger 1935
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea cerului, În așteptarea divinilor, În călăuzirea muritorilor se petrece locuirea ca acea Împătrită ocrotire a tetradei.― (Heidegger 1935: 42) Putem numi ornamentul clasic tetradic, deoarece dă seama Înainte de toate despre un anume fel de a fi În lume, de a locui. Ornamentul tetradic este orientat față de reperele generale ale lumii
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Lucrarea de cercetare are ca temă centrală locuirea de urgență și este un studiu asupra procesului de locuire În condiții extreme , survenite În urma dezastrelor naturale. Scopul cercetării este acela de a Înțelege care este rolul arhitecturii În condiții de urgență (locuire extremă) și Încearcă să furnizeze, totodată, criterii
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Lucrarea de cercetare are ca temă centrală locuirea de urgență și este un studiu asupra procesului de locuire În condiții extreme , survenite În urma dezastrelor naturale. Scopul cercetării este acela de a Înțelege care este rolul arhitecturii În condiții de urgență (locuire extremă) și Încearcă să furnizeze, totodată, criterii de evaluare și analiză a proiectului post-catastrofă. Termenul de locuire
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Lucrarea de cercetare are ca temă centrală locuirea de urgență și este un studiu asupra procesului de locuire În condiții extreme , survenite În urma dezastrelor naturale. Scopul cercetării este acela de a Înțelege care este rolul arhitecturii În condiții de urgență (locuire extremă) și Încearcă să furnizeze, totodată, criterii de evaluare și analiză a proiectului post-catastrofă. Termenul de locuire extremă, ce se află deja În limbajul teoretic al arhitecturii mondiale, reprezintă „un soi de adăpost care este «mai puțin decât o casă
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
locuire În condiții extreme , survenite În urma dezastrelor naturale. Scopul cercetării este acela de a Înțelege care este rolul arhitecturii În condiții de urgență (locuire extremă) și Încearcă să furnizeze, totodată, criterii de evaluare și analiză a proiectului post-catastrofă. Termenul de locuire extremă, ce se află deja În limbajul teoretic al arhitecturii mondiale, reprezintă „un soi de adăpost care este «mai puțin decât o casă» [...] pentru că este mult mai imediat-urgent―, adresându-se „nevoii imperioase și imediate de adăpost― (Ioan 2005: 12). Studiul
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
al celor din România. 2. Strategii de acțiune și moduri de gestionare a crizei, În funcție de natura catastrofei. 3. Asigurarea locuințelor temporare, adaptate fiecărui tip de dezastru. 4. Moduri de reconstruire a așezărilor În urma catastrofei. 5. Exemple de bună practică pentru locuirea de urgență. 1. Impactul dezastrelor naturale asupra habitatelor Impactul dezastrelor asupra habitatului nu se referă doar la distrugerile fizice pe care acesteale produc, ci și la cele sociale care presupun strămutarea așezărilor și dezrădăcinarea locuitorilor, precum și la modul de reconstruire
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
mai devastatoare, având În vedere că pot duce la avarierea gravă a construcțiilor sau la distrugerea completă a acestora și chiar la colaps, având la rândul lor consecințe grave, cu răniri de persoane și pierderi de vieți. Impactul lor asupra locuirii este unul important. Efectele secundare nu sunt nici ele neînsemnate și pot fi reprezentate de formarea unor valuri uriașe (tsunami), cu urmări devastatoare asupra părților neafectate direct de cutremur. Riscul declanșării unor epidemii este un alt efect al cutremurelor, care
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
fac parte: generarea accidentelor, a avalanșelor, precum și alunecările de teren. Alt efect secundar dar cu acțiune pe termen lung este deranjarea pânzelor de apă freatică, fapt urmat la rândul său de secarea unor izvoare și fântâni ce ar face dificilă locuirea În așezările aflate În acea zonă. Toate aceste efecte secundare au de fapt și un impact indirect asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
este deranjarea pânzelor de apă freatică, fapt urmat la rândul său de secarea unor izvoare și fântâni ce ar face dificilă locuirea În așezările aflate În acea zonă. Toate aceste efecte secundare au de fapt și un impact indirect asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
pe perioade scurte (o zi, maximum două), În spații publice apropiate care nu prezintă riscul unei viitoare replici a dezastrului și care sunt ferite de acțiunea celei curente. - Realizarea unei tabere Într-o zonă ferită care să asigure unități de locuire individuale fiecărei familii și care să poată fi folosită pe o perioadă mai mare de timp, dar nu mai mult de 6 luni. Totodată, zona aleasă trebuie să se afle În apropierea unei căi de acces, pentru a facilita aprovizionarea
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Este necesară și asigurarea instalației electrice pentru situațiile În care rețelele electrice locale au fost distruse sau nu există În zonă. în plus ar putea fi impusă dezvoltareaunui sistem de panouri solare sau celule fotovoltaice, montate pe acoperișurile unităților de locuire, astfel Încât să fie asigurată o parte a energiei necesare. Pentru a s igurarea ap ei mena jer e s-ar putea realiza de asemeneaun sistem de colectare a apelor pluviale. Se valua În considerare posibilitatea de a oferi aceste unități
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
refolosiri lor ca ape menajere, precum și utilizarea pompelor de căldură instalate În pământ, pentru asigurarea energiei termice. 5 Samuel Mockbee susținea că una dintre responsabilitățile etice ale profesiei de arhitect trebuie să fie aceea de a ajutala Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate În dificultate, răspunzând totodată provocării de a face schimbări ambientale și sociale responsabile, Într-o stare se lucruri dată (Oppenheimer / Hursley 2002: 1). Documentație Web TAHER, Rima (2010), «General Recommendations for Improved Building Practices in Earthquake and
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
gospodăriei, în ambele medii și pentru această categorie de familiei fără copii. Familiile cu un copil sunt majoritare în eșantionul nostru, din nou, în ambele medii. Datele pe care le extragem din eșantionul nostru arată că, indiferent de mediul de locuire, românii trăiesc în majoritate - circa 65% - în familii nucleare. Diferențele apar atunci când luăm în calcul numărul de copii declarat și prezența altor persoane în gospodărie - indicator asociat de noi cu locuirea laolaltă cu alți membri ai familiei. Astfel, familiile fără
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din eșantionul nostru arată că, indiferent de mediul de locuire, românii trăiesc în majoritate - circa 65% - în familii nucleare. Diferențele apar atunci când luăm în calcul numărul de copii declarat și prezența altor persoane în gospodărie - indicator asociat de noi cu locuirea laolaltă cu alți membri ai familiei. Astfel, familiile fără copii sunt cele care locuiesc în cea mai mare proporție singure: 73,3% în rural și 76,8% în urban. Ponderea familiilor nucleare cu un singur copil este cu aproape 9
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sugera că preferința pentru familia extinsă este asociată cu nașterea a mai mult de doi copii în familiile respondenților. Ar trebui să avem mai multe date pentru a concluziona în favoarea ipotezei că un comportament reproductiv tradițional implică un mod de locuire tradițional, cu părinții unuia dintre soți alături. Nu este exclus ca acest tip de locuire în mediul rural să fie determinat și de mai mica disponibilitate de locuințe în comparație cu orașul unde statul punea la dispoziția muncitorilor locuințe cu chirii modice
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
copii în familiile respondenților. Ar trebui să avem mai multe date pentru a concluziona în favoarea ipotezei că un comportament reproductiv tradițional implică un mod de locuire tradițional, cu părinții unuia dintre soți alături. Nu este exclus ca acest tip de locuire în mediul rural să fie determinat și de mai mica disponibilitate de locuințe în comparație cu orașul unde statul punea la dispoziția muncitorilor locuințe cu chirii modice corelate în cele mai multe cazuri cu nivelul veniturilor. Chiar și acolo unde mai multe nuclee familiale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familiei le-a însoțit întreaga viață, iar educația școlară sau profesională nu a făcut decât să consolideze valorile sale, mai ales că, în ciuda succesului profesional, era în continuare necesar. În cazul doamnei A., neplăcerile navetei au fost cert atenuate de locuirea cu părinții (care continuă), iar în cazul doamnei B., proximitatea fizică a părinților a contribuit efectiv la ușurarea sarcinilor gospodărești, inclusiv la creșterea copiilor (mama sa a fost întotdeauna casnică). Dincolo de aspectele materiale, viața în acord cu valorile generației anterioare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
7 4,2 Organizații religioase sau bisericești 8,1 6,3 Educație, artă, muzică sau activități culturale 5,7 4,3 Sindicate 5,3 2,1 Grupuri sau partide politice 3,5 2,4 Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică 1,5 2,0 Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului 1,7 2,0 Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor 3,0 3,6 Asociații profesionale 4,1 2,6 Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]