1,902 matches
-
apreciată și chiar încurajată, în cazul eufemismului politic, acesta este interpretat în mod curent ca o formă de ipocrizie, de mistificare a referențialului politic, care ar putea afecta legitimitatea situării politice a emitentului. În perspectiva finalităților urmărite de manifestările discursive, locutorul este obligat la selecția riguroasă a expresiilor lingvistice astfel încât acestea să nu suscite atitudini negative din partea publicului receptor. Caracterul histrionic al eufemismului în limbajul politic este subliniat și de Rodica Zafiu care susține că, "de cele mai multe ori, eufemismele nu sunt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opoziție; suprafața textuală conține indici de coeziune și coordonare precum paralelismul, parafraza, repetiția. Pattern-ul global este de tip plan și diferă de schemă prin faptul că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat. Pe această linie de interpretare, sintagmatica discursivă eminesciană integrează o componentă narativă N (reprezentată de organizarea secvențială a referențialului politic al epocii), o componentă descriptivă D (constând în prezentarea evenimentelor vieții politice naționale și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
6.2.1. Analiza semantică Softul LIWC (Linguistic Inquiry and Word Count), realizat de University of Texas at Austin și University of Auckland, New Zeeland, pleacă de la premisa că limbajul verbal prezintă informații prețioase privind caracteristicile emoționale și cognitive ale locutorilor. În esență, programul primește la intrare mai multe fișiere text, în care cuantifică ocurențele unităților lexicale, grupate anterior în clase semantice, realizând astfel o analiză cantitativă a inventarului lexical al unui corpus. Discourse Analysis Tool aduce îmbunătățiri substanțiale softului american
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sens observațiile lui Jurgen Habermas, din lucrarea Cunoaștere și comunicare (1983). Potrivit lui Habermas, nu există cunoaștere care să nu fie generată de interese și, implicit, nu există manifestare discursivă care să nu poarte amprenta unei ideologii, a unor interese din partea locutorului. 65 Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980, p. 32. 66 Frédéric Bon, Les discours de la politique, Economica, Paris, 1991, p. 254. 67 Paul Bois, Paysans de l'Ouest, Flammarion, Paris, 1971, pp. 363-364. 68 Mihail Bahtin, Esthétique de la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe baza acesteia întemeindu-se accesibilitatea și accesibilizarea, acceptarea și neacceptarea, exprimate prin feedback. Modelul lui D. Torrington oferă o viziune procesual instrumentală asupra fenomenului comunicării. Activitatea comunicațională se axează pe trei componente: stadiul, procesul și punctele de control. Emițătorul / locutorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; este cel care produce un mesaj utilizând un anumit cod, pe care îl transmite prin intermediul unui canal. Unele interpretări disting între emițător și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
surprinzătoare. „Funcțiunea poetică proiectează principiul echivalenței de pe axa selecției, pe axa combinării. Echivalența devine factorul constitutiv al secvenței.” Prin intermediul metaforelor și al altor figuri de stil (metonimia, sinecdoca), al ritmului, rimei, repetițiilor, al alternanțelor, al contrastelor, „se poate spune că locutorul elaborează un cod special, un sistem singular realizat într-un mesaj singular. Lucrul acesta nu trebuie înțeles în mod mecanic; în măsura în care un mesaj are funcție poetică predominantă, el constituie o construcție intenționat elaborată ca deviere, creată sau inventată, care adaugă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
gimnazial, formarea și dezvoltarea competenței de comunicare se sprijină pe formarea și dezvoltarea a patru tipuri de deprinderi integratoare: - înțelegerea mesajului oral; - exprimare orală; - înțelegerea mesajului scris; - exprimare în scris și a celor patru tipuri de comportamentale aferente: auditor; lector; locutor; scriptor. Conform opiniei lui L. șoitu (după J. R. Andersen), etapele formării competențelor sunt : - etapa cognitivă, cunoașterea datelor fundamentale conștientizarea ineditului situației, urmată de înțelegerea exigențelor pentru memorizarea procedurilor și a strategiilor; - faza executării rapide și a diminuării erorilor; - definitivarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
noastră, creând posibilitatea integrării într-un univers care poate deveni comun. c. Capacitatea de a-și îndeplini rolul, care presupune cunoașterea acestuia și a scopului urmărit. d. Empatia, care înseamnă intrarea în contextul definit de mediul partenerilor comunicării, facilitează încercarea locutorului de a-și imagina cum se prezintă situația comunicării în locul celuilalt. e. Capacitatea de a găsi comportamentul potrivit, indispensabilă pentru alegerea variantelor pertinente. f. Autoobsevarea, care are sensul autoevaluării cu scopul autoperfecționării comportamentale. Are dublu scop, de a mări succesul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sensului. De aceea, în acest capitol, vom încerca să punem în evidență complexitatea relațiilor dintre sens și context. Un proces asimetric Se consideră de obicei că fiecare enunț este purtătorul unui sens stabil, acela pe care i l-a stabilit locutorul. Acest sens ar coincide cu sensul descifrat de receptor, care dispune de același cod și vorbește aceeași limbă. În această concepție despre activitatea lingvistică, sensul s-ar găsi oarecum înscris în enunț, a cărui înțelegere ar depinde în principal de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de raporturi de locuri: Nu există vorbire care să nu fie emisă dintr-un loc și care să nu convoace interlocutorul într-un loc corelativ; fie că această vorbire presupune numai că raportul de locuri este în vigoare, fie că locutorul așteptă de la ea recunoașterea locului propriu sau îl obligă pe interlocutor să se înscrie în raport. La Parole intermédiaire, Le Seuil, 1978, p. 58 - apartenența la vorbire a numeroase genuri discursive care definesc situația de comunicare (vezi cap. 5). 2
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest caz, înțelegerea nu poate fi decît extrem de redusă; enunțurile nu sînt destinate pentru a fi înțelese în sensul obișnuit al cuvîntului, ci pentru a suscita o căutare ludică a semnificației lor. Această inteligibilitate parțială este verosimilă datorită faptului că locutorii nu sînt decît parțial umani (maimuțe îmbrăcate în oameni). Cum avem de-a face cu o limbă "umanoidă", cititorul nu va încerca să caute un subînțeles: faptul că e vorba de publicitate și că locutorii sînt maimuțe determină o suspendare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este verosimilă datorită faptului că locutorii nu sînt decît parțial umani (maimuțe îmbrăcate în oameni). Cum avem de-a face cu o limbă "umanoidă", cititorul nu va încerca să caute un subînțeles: faptul că e vorba de publicitate și că locutorii sînt maimuțe determină o suspendare a normelor obișnuite ale comunicării verbale. Aceasta însă numai la un prim nivel, căci la nivel superior enunțarea funcționează normal, respectă legile modalității. În calitate de mesaj publicitar destinat să laude superioritatea detergentului Omo, ea este foarte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a locutorului: a recunoaște o greșeală, a se scuza etc., care sînt tot atîtea acte umilitoare; - cuvinte care amenință fațeta negativă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a locutorului: a recunoaște o greșeală, a se scuza etc., care sînt tot atîtea acte umilitoare; - cuvinte care amenință fațeta negativă a locutorului: promisiunea, de exemplu, implică efectuarea unor acte pentru care vom consuma timp și energie etc.; - cuvinte care amenință fațeta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a locutorului: a recunoaște o greșeală, a se scuza etc., care sînt tot atîtea acte umilitoare; - cuvinte care amenință fațeta negativă a locutorului: promisiunea, de exemplu, implică efectuarea unor acte pentru care vom consuma timp și energie etc.; - cuvinte care amenință fațeta pozitivă a destinatarului: critica, insulta etc.; - cuvinte amenințătoare pentru fațeta negativă a destinatarului: întrebări indiscrete, sfaturi nesolicitate, ordine etc. În momentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
amenințat fațeta pozitivă a cititorului: ar fi părut că se afirmă că potențialii cumpărători ai produsului sînt leneși. Scriind "majoritatea dintre noi", textul realizează un compromis: fațeta pozitivă a întreprinderii este valorizată cu ajutorul angajatului model, dar acest "noi" generalizator include locutorul publicității în grupul celor care nu se scoală devreme. Compromisul respectiv comportă totuși un risc: acela de a amenința fațeta pozitivă a locutorului, adică întreprinderea Jack Daniel's care poate apărea ca fiind constituită din angajați care nu fac eforturi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
realizează un compromis: fațeta pozitivă a întreprinderii este valorizată cu ajutorul angajatului model, dar acest "noi" generalizator include locutorul publicității în grupul celor care nu se scoală devreme. Compromisul respectiv comportă totuși un risc: acela de a amenința fațeta pozitivă a locutorului, adică întreprinderea Jack Daniel's care poate apărea ca fiind constituită din angajați care nu fac eforturi. Conflictul este, însă, rezolvat în paragraful următor: Richard McGee se trezește cu mult înainte de răsăritul soarelui. În răcoarea și liniștea dimineților din Tennessee
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este tratat ca o cantitate neglijabilă deoarece i se cere să-și facă timp pentru a citi anunțul publicitar); - orice enunț publicitar vizează să obțină bani de la cititorul-consumator, ceea ce reprezintă atît o amenințare a fațetei sale negative, cît și a locutorului, plasat în poziția de solicitant. Realizarea unei publicități seducătoare, care oferă plăcere destinatarului, înseamnă anularea imaginară a amenințării fațetelor, care este parte integrantă din enunțarea publicitară. În schimb, discursul jurnalistic este oarecum legitimat din start, dat fiind că cititorul însuși
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o rubrică precum "Sănătatea dumneavoastră" sau "Rezultate sportive", el valorizează fațeta pozitivă a cititorului, interesîndu-se de gusturile și nevoile sale, arătînd că ele sînt legitime tocmai pentru că ziarul răspunde acestor gusturi; el valorizează, în același timp, fațeta sa pozitivă de locutor, prezentîndu-se ca preocupat de ceea ce este bine pentru cumpărătorii săi. 3 DIVERSELE COMPETENȚE Am analizat un anumit număr de "legi ale discursului" care guvernează comunicarea verbală. Aceste legi care se aplică oricărei activități verbale trebuie să se adapteze specificității fiecărui
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de la un ghișeu etc. Dar nu toată lumea știe să redacteze o disertație filosofică, o pledoarie adresată Consiliului de Stat sau o moțiune la un congres sindical. În acest caz, este vorba de o manifestare foarte clară a inegalității sociale: numeroși locutori sînt desconsiderați pentru că nu știu să comunice cu ușurință în cadrul anumitor genuri discursive valorizate social. Mai mult, putem participa la un gen discursiv în calitate de personaje foarte diferite, putem juca diverse roluri. Elevul nu este capabil să țină un curs, dar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sistemul care permite producerea unui ansamblu de texte, cît și ansamblul însuși: "discursul comunist" reprezintă atît totalitatea textelor produse de comuniști, cît și sistemul care permite producerea lor și a altor texte calificate drept comuniste. Pe de altă parte, unii locutori sînt familiarizați cu o distincție ce provine din lingvistică, cea între "discurs" și "povestire" (sau "istorie") distincție împrumutată de la Emile Benveniste, foarte răspîndită în învățămîntul secundar. Ea opune un tip de enunțare, cel ancorat în situația de enunțare (de exemplu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
referă la planul textului (un fapt divers nu poate fi împărțit în același mod ca și o disertație sau un ghid de utilizare etc.), la lungimea enunțului etc. Discursul este orientat El este orientat nu numai pentru că este conceput în funcție de locutor, ci și pentru că se desfășoară în timp, într-un mod liniar. Într-adevăr, discursul se construiește în funcție de un sfîrșit, este presupus a se îndrepta într-o anumită direcție. Dar el poate devia pe parcurs (digresiuni), poate reveni la direcția inițială
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
etc. Liniaritatea sa se manifestă adesea printr-un joc de anticipări ("vom vedea că...", "voi reveni la aceasta...") sau de reveniri în urmă ("sau mai degrabă...", "ar fi trebuit să spun..."); toate acestea constituie o adevărată "ghidare" a vorbirii de către locutor. Trebuie să precizăm că în text pot apărea și comentariile locutorului asupra propriei vorbiri, care însă nu se situează la același nivel: "Paul se găsește, dacă putem să spunem așa, într-o mizerie extremă", "Rosalie (ce mai nume!) îl iubește
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vom vedea că...", "voi reveni la aceasta...") sau de reveniri în urmă ("sau mai degrabă...", "ar fi trebuit să spun..."); toate acestea constituie o adevărată "ghidare" a vorbirii de către locutor. Trebuie să precizăm că în text pot apărea și comentariile locutorului asupra propriei vorbiri, care însă nu se situează la același nivel: "Paul se găsește, dacă putem să spunem așa, într-o mizerie extremă", "Rosalie (ce mai nume!) îl iubește pe Alfred". Aici fragmentele în italice se raportează la ceea ce le
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]