1,901 matches
-
fie și schematice. Începând de la 19 decembrie, la Timișoara nu se mai scandează doar "Jos Ceaușescu", ci și "Libertate", "Democrație", "Vrem alegeri libere", "Jos comunismul". E de la sine înțeles că nu putem ști cine au fost inițiatorii și autorii acestor lozinci, ori ai inscripțiilor murale în majoritatea lor scrise cu vopsea, dar unele și cu cretă, pe zidurile Universității, ale Institutului de Arhitectură, pe soclurile de statui și pe alte clădiri din spațiul bucureștean al revoluției, cuprins între Piața Universității și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
produsul autentic al manifestației spontane din 21 și 22 decembrie și al reacțiilor, la fel de spontane, din zilele imediat următoare. O analiză tematică a acestor inscripții este în măsură să clarifice măcar parțial sensul manifestațiilor din 21-22 decembrie. Predominarea cantitativă a lozincilor anti-Ceaușescu poate induce la un prim examen opinia după care revolta spontană ar corespunde variantei reducționiste promovate ulterior de Iliescu și de FSN. Din cele 141 de graffiti înregistrate, 57 reprezintă variații pe tema ostilității față de Ceaușescu, fie singur, fie
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
deasemenea, alături de exasperarea unei majorități importante a românilor față de o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice decât la represalii. De altfel, lozinca "Fără violență", și ea scandată cu disperare de manifestanți, apare relativ frecvent și în corpusul de graffiti, alături de tema "Timișoara", care trimite de asemenea la imaginarul marilor mitinguri ale revoluțiilor de catifea. "Să fie judecați" apare de asemenea în cel
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nr. 8 și 110, și chiar, într-un caz, "Demisia" (nr. 38). Extrem de semnificativ apare dublul graffito nr. 11, unde, peste o inscripție cu creta "Jos Ceaușescu", o altă mână a scris, de data asta cu vopsea, "Jos comunismul". Dintre lozincile revendicative, aceasta e cel mai bine reprezentată în corpus, atât în forma ei directă (nr. 10, 11, 33, 69), cât și indirectă. Graffiti nr. 70 ("Aruncați carnetele"), și 42 datând din zilele imediat următoare revoluției și asociat cu strângerea de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai rău ca naziștii", e cât se poate de semnificativ pentru o temă care va fi reluată ulterior cu obstinație de zona cea mai radicală a opoziției democratice. Dar dimensiunea programatică a revoluției din 16-21 decembrie nu se reduce la lozinci și graffiti. În dimineața de 20 decembrie, la Timișoara, Ioan Lorin Fortuna, în fruntea unei coloane de manifestanți, se oprește la Consulatul iugoslav, cerând ca oficialii acestuia să informeze opinia publică internațională asupra revoluției și depunând un Manifest în cinci
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
asemenea lui Apollon din Delfi, revolta, chiar dacă nu spune explicit, dă totuși semne: dintre cele 141 de grafitti identificate pe zidurile Bucureștilor, un dublu înscris relevă sensul acestui război de simboluri care inaugurează de fapt discursul revoluției: peste o primă lozincă scrisă în grabă cu creta, "Jos Ceaușescu!", altcineva scrie, de data asta cu vopsea deci mai elaborat și mai durabil "Jos comunismul!". Întrezărim astfel o radicalizare semnificativă, care urcă de la exasperarea oarbă și de la așteptarea, poate, a unei perestroici à
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unu sau cel mult două mandate, propunerea ca țara să se numească România, restructurarea economiei. La preluarea puterii de către Ion Iliescu, CFSN exprimă așadar o dublă identitate a revoluției: pe de-o parte, noua putere răspunde direct și fără ezitare lozincii "Jos Ceaușescu", în vreme ce proclamarea oficială a pluralismul politic și pregătirea alegerilor democratice, reinstituirea libertății cuvântului și a presei, deschiderea granițelor și aparenta libertate a televiziunii și radioului răspund efectiv unei părți importante a revendicărilor politice ale revoluției. Pe de altă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de echipa lui ca un act ostil, cu atât mai mult cu cât, destul de repede, atât partidele, cât și organizațiile civice identifică responsabilitatea personală a lui Ion Iliescu în asigurarea continuității cu trecutul comunist și se coalizează înainte de toate în jurul lozincii "Jos Iliescu". Din această perspectivă, transformarea FSN în partid politic și înscrierea sa într-o confruntare acerbă cu partidele tradiționale refondate inaugurează, cum spuneam, primul mare eșec al proiectului politic Iliescu. Incapabil să suscite o adeziune spontană semnificativă la varianta
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
televiziune, coroborându-se reciproc. Aparatul de propagandă al FSN lansa încă de la contramanifestația din 28 ianuarie tema cupidității dușmanilor politici, partidele "burgheze" care râvnesc la ciolan și urmăresc cucerirea puterii exclusiv pentru a se îmbogăți: Coposu roade osu' e o lozincă de mare succes, iar Doina Cornea o modestă profesoară de franceză de la Cluj, de o ținută cu adevărat ascetică e denunțată că ar intenționa să acapareze industrii întregi și să le ducă, nu se știe cum, în străinătate. Manifestanții pro-FSN
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
adresă precisă la Ion Iliescu. "Cine-a stat cinci ani la ruși/ Nu poate gândi ca Bush". Intervenția minerilor la Institutul de Arhitectură, motivată de faptul că acolo se afișase o fotografie a lui Ion Iliescu împreună cu Ceaușescu 64, lansează lozincile care vor căpăta imediat o tristă celebritate: "Noi muncim, nu gândim!" și "Moarte intelectualilor!" epitomă a violentului antiintelectualism căruia FSN îi îngăduie să se dezlănțuie și pe care va continua să-l stimuleze fără scrupul. Iliescu: fenomen sau sindrom? Fenomenul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Iliescu, pe care proximitatea alegerilor o confruntă tot mai deschis cu adversarii săi politici principali, partidele istorice, care câștigă teren în societatea civilă. Încă de la începutul lui aprilie, o mare manifestație sindicală organizată la București de Confederația Sindicală "Frăția" adoptă lozincile lansate în martie la Timișoara, scandând "La vremuri noi, oameni noi!", Proclamația de la Timișoara/ Trezește, Doamne, Țara!", "FSN agentură KGB", "Veniți cu noi/Ca pe 22!" și, evident, "Jos Iliescu!". Spre sfârșitul aceleiași luni, tinerii din București, mai ales din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
temele proclamației de la Timișoara, cu un accent mai pregnant pe responsabilitatea lui Ion Iliescu. Participarea directă la manifestație a partidelor aflate în competiția electorală este însă discretă în ambele sensuri de intermitență și de estompare sistematică -, și nici discursurile sau lozincile Pieței nu sunt explicit electorale, decât în măsura în care exprimă în cele mai variate moduri opoziția față de Iliescu și de FSN. În marginea Pieței, pe peluza Teatrului Național, își instalează corturile un grup de greviști ai foamei, care protestează astfel contra falsificării
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu suntem partide!", atestând neîncrederea celor mai mulți în politica militantă. Niciun partid nu poate însă să interzică membrilor săi să participe la acest imens festival politic. Opoziția spontană a grupurilor active ale societății, mai ales din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se putuse vedea în direct odată cu prima celebrare a noii Zile Naționale, 1 decembrie, la Alba Iulia: acolo, membri ai diferitelor organizații județene ale Vetrei Românești, aduși în mod organizat la sărbătorire din întreaga țară, declanșaseră o adevărată orgie de lozinci șovine și îi huiduiseră copios pe reprezentanții partidelor de opoziție, cu participarea entuziastă a primului ministru Petre Roman și sub privirea zâmbitoare și indulgentă a președintelui Ion Iliescu. Faptul că tocmai aceste partide PNL, PSDR și viitorul nucleu transilvan al
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ALTHABE, Secera și buldozerul, Polirom, Iași, 2002. MUNGIU-PIPPIDI Alina, "Cât de revoluționară a fost Revoluția română?", Revista 22, XV, 881, 26-31 ianuarie 2007. NICOLAU Irina (coord.), Graffiti, decembrie 1989 ianuarie 1990, editat de MȚR. NICOLAU Irina (coord.), Imnul golanilor. Strigături, lozinci, cântece, graffit-uri din Piața Universității, Nemira, București, 1997. OPREA, Marius, Moștenitorii Securității, Polirom, Iași, 2003. PALEOLOGU Alexandru, Souvenir merveilleux d'un ambassadeur des golans: entretiens, Balland, Paris, 1990. PATAPIEVICI Horia Roman, Cerul văzut prin lentilă, Ed. Nemira, București, 1995. PATAPIEVICI
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu Ella Istratty), București, 1985; Eșafodul din Bosfor, București, 1995; Amintiri din lumea cealaltă, București, 1996; Titanul Nicolae Iorga, București, 1996. Ediții: Cronica faptelor regale. Cu discursurile M. S. Regelui Carol II în 1937-1938, I-II, București, 1938-1939; Carol II. Lozinci regale, București, 1939; Scrisori inedite ale unor muzicieni români, București, 1955; Octavian Goga, Poezii inedite, București, 1973; Portrete și autoportrete. Cântăreți români, București, 1974. Traduceri: Al. Gavard și A. Périer, Călătoriile lui Livingston, București, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
iubiutori ai lui Eminescu și informați cam de maniera aceasta: „Nu m-ar deranja comentariile potrivnice, numai să se discute punctual și argumentat, așa cum am făcut eu însumi, pe bază de texte și de surse autorizate, nu pe bază de lozinci și „urechisme“, cum înțeleg unii să discute la noi.” Am citat din prima conurență oferită de GOOGLE la tema „Eminescu și creștinismul”, un text care neagă, categoric chiar, posibilitatea de abordare creștin-ortodoxă a vieții și operei lui Eminescu, încheindu-se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publicații românești (Tribuna, Apostrof). Neajunsul poate fi atenuat prin despărțirea unor cuvinte În silabe, operație pe care deocamdată nu o au toate programele de calculator. b) Alinierea la centru se folosește În cazul unor texte de dimensiuni mai mici (reclame, lozinci, antete, colontitluri, texte de prezentare pe coperta unor cărți). De asemenea, am Întâlnit acest procedeu la unii poeți care țin la o anumită formă grafică a poemelor publicate. Iată același citat, aliniat la centru: Astfel se stinse În al optulea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
timp găsim o seamă de creatori alături de nevoile și durerile omenești care n‐ au lipsit din nici o societate. Deși vremurile erau colorate de multiple concepții politice, autorul le ocolește cu înțelepciune, cunoscându‐le bine efemeritatea, punctând doar ici și colo lozinci le înscrise chiar în manșeta cu titlul publicației. Cincizeci de ani numele unor importanți purtători de opinii dintre cele două războaie mondiale au fost înmormântate și cimentate de vigilența cenzurii. După 23 august ʹ44 s‐a impus românilor Ideea că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au croit un fel de tașcă pentru a păstra hrana zilnică; cu o zi înainte de plecare, ei și‐au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de drum...” Sub lozinca „Trăiască România”, după intonarea imnului „Despărțirea”, cu refrenul: „Rămâneți cu bine, rămâneți cu bine”, cei 69 de emigranți pleacă de la mitingu l celor peste 5000 de bârlădeni, de lângă grădina publică, către Zorleni, Banca, spre Vaslui, înconjurați de trecători, continuând a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale ‘48 ului. Cherestegiul liberal adoptă ideile ‘48 ului, pe care le flutură ca pe niște stindarduri zdrențuite. În realitate nu are nimic în comun cu ele și nu le pricepe. Sub pana lui Rică Venturiano, ele se transformă în lozinci caricaturale: Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm. Tălmăcite de Ipingescu pentru uzul lui Jupân Dumitrache, aceste idei suferă o a două transformare. Revendicarea sufragiului universal devine: bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu. Cele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o galerie de personaje-tip, opuse maniheist altora, care ilustrează îngroșat postura negativă. Defectul tehnic rezidă în sufocarea conflictului. Piesele încep și se termină la nivelul indicațiilor scenice, atent precizate ideologic, desfășurarea ulterioară fiind întru totul previzibilă, printre înșiruiri de lozinci, metafore schingiuite contextual și sancțiuni pe eșantioane sociale. V. abandonează clișeul propagandistic în 3 comédii, adoptându-l pe acela al cazurilor de mic-burghezi beneficiari ai unor moșteniri dubioase. Autorul are acum ocazia să satirizeze copii răsfățați, cucoane simandicoase și soți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
rândul îl privisem, oarecum cu invidie, cum zâmbește în orice situație, părând că poate rezolva orice și că se poate bucura de orice, luând lucrurile așa cum vin. Dar apoi am urât din răsputeri ceea ce de fapt nu era decât o lozincă, acea propoziție-sentință asta-i viața, începând să o privesc ca pe o neputință, o chestie de struț care-și caută nisipiul la prima schimbare de context, indiferent dacă această schimbare urma să fie o amenințare sau nu. Și indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Trăian BĂSESCU s-a prezentat la guvern nechemat de nimeni, doar pentru a-și potoli setea de publicitate. El s-a folosit de sindicate pentru a lovi din nou în PREMIER, iar lovitura a nimerit drept la țintă, așa cum este lozinca LIBERALĂ. [CASE#263 ZIARE:Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:19] Un pasaj dintr-un articol redă cu incisivitate efectele sociale ale "războiul" dintre Președinte și Primul Ministru astfel: Formarea guvernului însuși, dar și atacurile PREȘEDINTELUI de după aceea, la adresa acestuia, precum și la adresa
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]