22,583 matches
-
Anders Aslund, un economist al Peterson Institute for Internațional Economics în Washington. Un oficial american spune că măsurile punitive ale Rusiei sunt insignifianțe pentru economia SUA. "Practic, Rusia a impus sancțiuni împotriva propriilor cetățeni", a spus el. America a exportat mâncare și alte produse agricole în valoare de 1,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2013, potrivit Departamentului american pentru Agricultură. Oficialii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare pentru a dezbate sancțiunile. Ministrul francez al Agriculturii, Stephane Le Foll, spune că
Putin i-a pedepsit pe ruși: efectul-surpriză al sancțiunilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82097_a_83422]
-
produse agricole în valoare de 1,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2013, potrivit Departamentului american pentru Agricultură. Oficialii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare pentru a dezbate sancțiunile. Ministrul francez al Agriculturii, Stephane Le Foll, spune că prețurile la mâncare pe piețele interne vor scădea. Exporturile Rusiei în SUA și Europa reprezintă 13% din economia ei. Iar companiile incluse pe lista neagră a Moscovei - din SUA, UE, Canada, Norvegia și Australia - au furnizat anul trecut 38% din produsele importate de
Putin i-a pedepsit pe ruși: efectul-surpriză al sancțiunilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82097_a_83422]
-
Anders Aslund, un economist al Peterson Institute for Internațional Economics în Washington. Un oficial american spune că măsurile punitive ale Rusiei sunt insignifianțe pentru economia SUA. "Practic, Rusia a impus sancțiuni împotriva propriilor cetățeni", a spus el. America a exportat mâncare și alte produse agricole în valoare de 1,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2013, potrivit Departamentului american pentru Agricultură. Oficialii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare pentru a dezbate sancțiunile. Ministrul francez al Agriculturii, Stephane Le Foll, spune că
Putin i-a pedepsit pe ruși: efectul-surpriză al sancțiunilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82095_a_83420]
-
produse agricole în valoare de 1,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2013, potrivit Departamentului american pentru Agricultură. Oficialii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare pentru a dezbate sancțiunile. Ministrul francez al Agriculturii, Stephane Le Foll, spune că prețurile la mâncare pe piețele interne vor scădea. Exporturile Rusiei în SUA și Europa reprezintă 13% din economia ei. Iar companiile incluse pe lista neagră a Moscovei - din SUA, UE, Canada, Norvegia și Australia - au furnizat anul trecut 38% din produsele importate de
Putin i-a pedepsit pe ruși: efectul-surpriză al sancțiunilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82095_a_83420]
-
o pisică torcând în brațe" (profile.myspace.com). Pentru aceste sensuri, care nu au nimic de-a face cu jargonul tehnic interlop, sinonimul și mai marcat ironic al lui pisicar este mîțar: "o parte (...) dintre Ťmâțariť au devenit însă adepții mâncării preparate acasă special pentru pisici" (manuel-mstyle.tripod.com). În cele două dicționare de argou apărute ultimii ani - al Ninei Croitoru-Bobârniche (2003) și al lui George Volceanov (2006) -, termenul pisicar nu este înregistrat, dar apare pisică cu sensul de "poșetă" (la
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
de pildă, seria de bucăți dedicate Iașului - Funcția emotivă și cea de atestare, Biblioteca Asachi - 85, Orașul celor șapte coline, Polenul de sub asfalt), unor pattern-uri de cultură și civilizație (Civilizația lui Peer Gynt, Domnu' Trandafir din Boston, Calendarul, Hrană, Mâncare și menu, Povestea sertarelor, Un ONU al religiilor) și câtorva scriitori români, cărora li se dedică frumoase portrete: Axa Dosoftei-Marin Sorescu-Nichita Stănescu, Răzbunarea lui Marin Preda, Poezia sentimentului religios: Dan Laurențiu, Lumină de la foc (despre Ion Stratan), Vara, la 13
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
Cioculescu Se apropiau sfintele sărbători, o neliniște pulsând din necunoscute straturi, o stranie și epuizantă frământare, pustiitoare melancolii, la un loc cu cel mai acut sentiment al universalei deșertăciuni puneau stăpânire pe mine, răpindu-mi somnul, stingându-mi pofta de mâncare și chiar pe cea de băut, făcându-mă posac, ciufut, mofluz, nesuferit celor din jur, siliți să-mi rabde noi și insuportabile hachițe. Când, în numele bunului simț se pregăteau să mă pună la punct, își aminteau ce limbă rea puteam
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
Ei! fac în pâlnia telefonului, și cred că răsună în tot orașul de la Vest, unde și D.R.-ul a făcut liceul. Cum a fost? - Bine, cum să fie. Am avut noroc cu pâinea și cu mărul. - Dar asta nu este mâncare, fac eu pe modestul. - Ba efectul a fost colosal! - Efectul? zic... - și rămân pe gânduri. Nu-mi închipuiam că astâmpărarea foamei se poate numi efect... Dar cine știe, cu generațiile noi și cu limba vorbită azi de tineri acum... - Dacă
Marele drog, foamea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9727_a_11052]
-
de tineri acum... - Dacă nu aveam pâinea și nu le dădeam pâinea, se aude vocea lui Marius tocmai de la Oradea... - Cum!? nu înțeleg, cui să le-o dea? - Erau trei băieți drogați-drogați, și mi-au cerut pe drum ceva de mâncare, eram pe la Muzeul literaturii, că mă văzuseră încărcat cu atâtea bagaje, crezuseră că duc niște alimente, și că dacă nu le dau ceva să mănânce, îmi bagă cuțitu-n burtă, și-atunci, le-am dat... pâinea dumneavoastră fără sare. - Și!... - Și-
Marele drog, foamea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9727_a_11052]
-
Jean-Paul Sartre și mișcările studențești din mai 1968, existențialiștii și noua filosofie, noul roman și noul cinematograf. Pentru cei mai mulți oameni de pe pământ Paris este orașul iubirilor romantice, al curtoaziei și al bunelor maniere, al vinurilor pour les connaisseurs și al mâncărurilor sofisticate, al fetelor vesele din Pigalle și al cabaretului Moulin Rouge. Parisul este un mit îmbibat de cultură, un Olimp al spiritului în care istoria literaturii se întâlnește cu cea a artelor plastice sau cu cea a muzicii. În ultimele
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
jeleuri colorate sau străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi/ și petrol negru cu miros greu/ dar tu faci out// spațiile astea la limită care te scot din normal// - oare ce s-a întâmplat cu/ mâncarea de pe pereții borcanului aruncat la gunoi/ a mucegăit singură printre alte ambalaje -// jeleuri colorate și străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi// gunoaiele te atrag ca zepelinul muștele/ sunetul te izbește cu pieptul de zid
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
Dacă, din greșeală, dracu ar face un bine, el s-ar duce imediat să caute un psihiatru. ALEXANDRU MICHAEL CON}IU, clasa a VI-a, 12 ani și 4 luni l Postim ca să nu ne mai gândim la gusturi de mâncare și să ne mai gândim și la gustul de Dumnezeu. BOGDAN TOPÂRCEANU, clasa a V-a, 11 ani și 2 luni l Îngerul e cu aripi și are fața noastră ca să-l cunoaștem care e al nostru, când ne îngerește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9783_a_11108]
-
lupta În ultimul an de gimnaziu. Și-ar fi dorit mai multă avere dar nu obținută oricum, ci prin munca lor corectă. Mariana, soția sa era o fată de ispravă, lucra și ea În combinat, se ocupa de copii, curățenie, mâncare și de treburile casei. Cu ce câștigau la combinat puteau trăi decent, un trai decent al acelor timpuri. Rică Olaru se gândi Într-un anume fel la soția sa, o găsea frumoasă și plinuță, poate prea plinuță, apoi Își aminti
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
sî prifăcea Într-o luninî galbânî a unui nor cari sî-mbrăca În veșmintile Sfintii Paraschiva, mă privea șî-ni arata un curcubeau după cari am văzut ghini chipurili a doi Îngeraș! Și acesta este un semn, nu? Da ceva de mâncare este, Marie? Esti, omuli! Hai la masî! Maria trase masa pe care așeză mămăliguța păstrată caldă Între perne, apoi În cele două străchini de lut turnă două polonice de fasole prăjită, curechi murat și Începură să mânânce liniștiți, atât cât
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Dumnealui mă iubește foarte mult și află că ne vom căsători, deșteptule! Are Încredere În mine și va crede ce-i voi spune eu! Clar? Nu prea, dar am să vin după ce merg să mânânc! Bine? Nu-i bine! Este mâncare destulă aici, dacă te mai vede cineva Îmi mai ies alte vorbe! Copleșit de presimțiri sumbre, elevul din anul doi trăia sub imperiul unei iminente fatalități, presimțea că această poveste din care nu știa cum să iasă se va termina
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
este de acord și dacă primesc avizul Romexchim-ului de a-l semna. Voi vedea mâine, dar am eu speranța că am venit cu noroc În ... Maroc. După o baie bună, deschise tv-ul și ușa de la frigiderul luxos, bine garnisit cu mâncare și băutură, alese o sticlă de vin sec Château Lafitte din care bău moldovenește, apoi urmări un film În care scenele sexy Îi treziră o anumită parte a sufletului său și amintindu-și de butonul siclam apăsă cu oarece sfială
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
gata! Ai aflat ce era mai important despre mine, restul Îl știi! Ce program ai pe astă seară, dacă vrei putem merge Împreună la mine, ce zici? Dar numai după ce cinăm cu directorul general. Cina a fost una reușită, cu mâncăruri și băutură, cu discuții și muzică. Pe la orele nouă, directorul general s-a retras scuzându-se că a doua zi va pleca la Paris cu afaceri. Șoferul care moțăia Îi duse la o vilă cât un palat, toată luminată din
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a aprins casa ori că, Doamne ferește!, a murit chiupul cel mare! Victor a comandat scurt: Eu aduc vin, tu vezi păstramă de berbec Încălzită În rolă, brânză de oi și o mămăliguță, oaspeții noștri ne vor scuza că nu avem mâncare gătită, dacă ne anunțați mai din timp! Maiorul a stat cu fundul pe pat până au băut câte trei pahare, apoi (din „spirit de gașcă”, glumi el) Își trase un scăunel cu trei picioare și se așeză țărănește la masa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
colegii săi! Nu pot să merg pe urmele mata și să-l văd? În niciun caz, s-ar nărui toate speranțele noastre și ne-ai vârî În gura lupului! Și eu ce trebuie să fac? Pot să-i trimit haine, mâncare, medicamente? Numai medicamente, pentru că rana nu se Închide, dom’ Fane are mâncărimi și dureri mari! Fata mai ceru o serie de amănunte despre chiupul cel mare, primi răspunsuri reale sau Îmaginate, apoi spuse: Nene Popa, dragul meu nene Popa, eu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a fi o trăsătură de familie. Acum, stând față în față cu ea, își dădu seama că nu găsește cuvintele necesare pentru a-și explica prezența: el însuși era o pagină scrisă ce aștepta să fie citită. Cauți ceva de mâncare, rosti ea. Ca majoritatea femeilor, citise dintr-o privire toată pagina, inclusiv notele de subsol, care erau pantofii lui. El făcu un gest ce putea fi interpretat ca refuz, dar și ca acceptare. N-avem mare lucru în casă, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
fată. Ne-a trimis și bani, bine-nțeles, dar el nu știe că în ziua de azi sunt multe lucruri care nu se pot cumpăra cu bani. Omul ăsta e flămând, o întrerupse fata. —Bine, bine, dă-i ceva de mâncare, spuse bătrâna. Stă aici ca un cerșetor. Dacă-i e foame, de ce nu cere de mâncare? continuă ea ca și cum el nu o putea auzi. — Am să vă plătesc, zise Charlot tăios. —Ce vorbești? O să plătești? Da’ grăbit mai ești cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
azi sunt multe lucruri care nu se pot cumpăra cu bani. Omul ăsta e flămând, o întrerupse fata. —Bine, bine, dă-i ceva de mâncare, spuse bătrâna. Stă aici ca un cerșetor. Dacă-i e foame, de ce nu cere de mâncare? continuă ea ca și cum el nu o putea auzi. — Am să vă plătesc, zise Charlot tăios. —Ce vorbești? O să plătești? Da’ grăbit mai ești cu banii tăi! Pe calea asta nu ajungi nicăieri. Nu te repezi să dai bani până nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
totală, și care naște mari îndoieli în privința înțelepciunii sale. Luând-o la stânga din hol, printr-o ușă cu clanța ciobită, se ajungea într-un coridor lung, pavat cu piatră care înconjura jumătate de casă. Charlot își amintea că în copilărie mâncarea adusă din bucătărie, prin acest coridor, nu ajungea niciodată fierbinte la masă și că tatăl său avea de gând să facă aici niște modificări, dar în cele din urmă casa câștigase bătălia. Acum, fără să vrea, făcu un pas înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
caute ceva de lucru. Șiruri lungi de pribegi se îndreptau spre sud sau spre apus, spre mare sau spre soare, mânați parcă de gândul că pe țărmul umed al Franței se poate trăi. Fata le dădea bani, mai degrabă decât mâncare (căci bani avea mai mulți), iar ei plecau, pășind pe cărarea năpădită de buruieni spre râu. Nicăieri nu se putea vorbi de stabilitate, iar la conac mai puțin ca oriunde. Și totuși bătrâna Mangeot și fiica ei aveau un puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
privirea către Charlot și se întrerupse brusc: parcă și el l-ar fi recunoscut... sau ar fi avut impresia că-l recunoaște... — Ce dorești? întrebă Thérèse. Luându-și cu greu ochii de la Charlot, bărbatul răspunse: Adăpost și un pic de mâncare. Și chiar ești Chavel? zise Thérèse. — Da, da, sunt Chavel, răspunse bărbatul nesigur. Ea coborî scările și traversă holul. —Mă gândeam eu că ai să vii... până la urmă. El îi întinse mâna, ca și cum ar fi vrut să facă un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]