2,194 matches
-
copilăriei au 4 Mai multe informații în: Modele culturale comparate, ed. cit., pp. 18-22. 32 marcat decisiv sensibilitatea masculină de totdeauna. Constatăm, fără a risca o concluzie definitivă, că poetul venea dintr-o Moldovă matriarhală, în care nu tatăl, ci „Măicuța bătrână / Cu brâul de lână” este alinarea celui destinat morții; în care fetele de boier nemăritate nu erau excluse de la moștenire și trimise la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
frumos și mai înălțător în Frasin erau obiceiurile de marile sărbători creștine. Domni și gospodari, tineri și bătrâni, ortodocși, catolici sau de alte religii se îmbrăcau în straie de sărbătoare și se adunau la biserică să-i mulțumească Domnului și Măicuței noastre, apoi porneau cu mic, cu mare cu colindul, cu plugușorul, mascați sau în costume naționale tradiționale. Fiecare grupă de vârstă avea orele ei: începeau copiii, cât era încă lumină, apoi plecau tinerii, iar mai spre miezul nopții plecau gospodarii
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
marginea satului Pe șoseaua dorului Este’o fântână cu roată Te oprește și bea apă ! Și este’o casă bătrânească Cu mușcată la fereastră Și-n casă-i o bătrânică Slăbuță și mărunțică Ochi albaștri, păr de nea Asta e măicuța mea. Cântecul eroilor E liniște în codrul verde și în sat la noi Și tata-i dus de multă vreme nu s-a ’ntors înapoi. Tăticul meue la război De când aveam un an sau doi Și n-a mai venit
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
prin care Biserica Ortodoxă s-a descalificat: nu în zadar, Mircea Dinescu, pamfleta hâtru, în revista sus-amintită pe tema „îngerilor sleiți ai Patriarhiei” și „varieteurilor popești”. Istoria călugăriței Irina Cornici și martiriul ei provocat de un monah și alte patru măicuțe șochează și pentru că problematizează chestiunea credinței; desigur, în mod previzibil, preoții au ținut să se delimiteze de statutul monahal al lui Daniel Corogeanu, ba chiar au făcut o diferență structurală între calitatea de preot și aceea de monah. Dar aceste
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
părea acest cuvânt, el reflectă exact ceea ce s-a întâmplat) și un psihopat. Și mai incredibilă este inocența pe care o afișează Daniel Corogeanu: fanatismul său este cu atât mai periculos cu cât are capacitatea de a hipnotiza masele (și măicuțele din mănăstire) asemenea unui mic și întârziat Rasputin à la roumaine. Certuri popești la nivel înalt Discordia de la sfârșitul anului 2005 și începutul anului 2006 legată de păstrarea Mitropoliei Ardealului la Sibiu sau mutarea ei la Cluj-Napoca a scorojit și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în 1958) și mișcarea de la Mănăstirea Vladimirești (unde în 1955 au fost arestate 318 călugărițe ce-și manifestă cu fervoare credința și convingerile anticomuniste - dintre care 62 au și făcut închisoare -, Securitatea fiind asistată în acțiunea ei de evacuare a măicuțelor protestatare de decizia jalnică a Sfântului Sinod și de prestația specială a episcopului de Buzău, Antim Anghelescu). Maica Veronica Gurău, lidera călugărițelor de la Vladimirești, a făcut 8 ani de închisoare; a murit în 2005, fără ca BOR să fi dat vreun
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
prietenia) romana amaracana!”... Numai Papa a mai avut parte de asemenea entuziasm (la destui ani încoace). A urmat o perioadă de prigoană și împotriva mea, de care nu-mi face plăcere să scriu. CEAUȘESCU, prin județ (Vaslui) Dezhumarea lui Ceaușescu (măicuță, câte legende și povestiri pentru istorie... !) e un act nesurprinzător, dar neașteptat, fără tam-tam ul ,,emergent” operațiunii. Dintr-odat’ subiectul a trăsnit în presă (că tot apar, acum, ploile din senin) și există un sistem de dezbateri care de care mai
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
sora Jaroslawa mi-a arătat cum a reușit Caritasul să preschimbe o căsuță pricăjită într-un hospice ultramodern, cu saloane, băi, sală de mese, cabinete medicale, capelă, grădină și o mănăstire pe strada Cozia. Am ascultat povestea trudei prin care măicuțele slovace din Congregația Fiicelor Sfântului Francisc de Assisi au făcut ca totul să fie ca acum. Jarka a vorbit senin, cu încredere, cu înțelepciune, cu un zâmbet de copil pe față, despre viața ei de zi cu zi, despre bolnavi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Brașovului, și umblă mult pe străzi, ca prin pădure, până să găsească închisoarea. Ajunsă acolo, începe să strige: "Corbeo, maică, aici ești? Corbeo, maică, mai trăiești? Spune-mi, maică, de ești viu, Spune maichii, ca să știu; Că, d-ăi fi, măicuță, mort, Să dau la popa un ort, Cu popă să te citesc, De pomeni să-ți îngrijesc!". Corbea o aude și se ridică până la fereastră: "Maică, parcă tot sunt viu, Dar numai sufletu-mi țiu. În temniță m-am uscat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
geam și am senzația că visez: zeci de moșcrăciuni defilează în pas săltat pe bulevard. Miercuri, 19 dec. Alexandra din Montreal, tânăra a cărei poveste cu mărșăluitul am spus-o aici azi-vară, a citit ce-am scris în „Supliment“ despre măicuțele franciscane de pe str. Memorandului 84 și despre Carmen. A trimis deja pentru ea un buchet de flori prin comisionar, bani prin Western Union și 2 scrisori prin email. E absolut incredibil! Joi, 20 dec. Mă gândesc la fata care s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
cu spor la două cărți deodată, invitațiile în străinătate, picnicul pe zăpadă, cu ceai fierbinte și cozonac, pe care l-am pregătit pentru prietenele mele în parcul botanic, pagina cu poeziile scrise de Carmen acum o lună în hospice, la măicuțele franciscane și pe care i-am aranjat-o în tipografie, ca s-o vadă, bucuria și speranța ei când a ținut în mâini șpaltul. Nu știu de ce, mă gândesc că toate astea au fost atrase de drumul uluitor pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa mi-o-ngrădit Nici cu pari, nici cu nuiele Numai de cuvinte grele... Dare-ar Dumnezeu un vânt Să dea gardul la pământ, Să rămână numai parii Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se lasă până a doua zi, când se întinde o foaie subțire din care se fac fursecuri rotunde cu un pahar mic, care se coc și se umplu cu cremă, iar la sfârșit se glasează cu ciocolată. FURSECURI GURA MĂICUȚEI 60 g untură, 60 g zahăr, 125 g unt sau margarină, 250 g făină, mirodenii Se frământă toate la un loc, apoi se fac biluțe în palmă, se rotunjesc și se ung cu lapte, apoi se dau prin nucă măcinată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Ea e persoana care îl înțelege cel mai bine pe arestat, care îl poate ierta și aduce pe calea cea bună. Ea face obiectul unei divinizări, o eroină ce înfruntă greutățile ca să-și vadă fiul și să-l ajute: "Vine măicuța plîngînd/ Doamne, de trei zile și trei nopți/ întreba jandarmii toți/ măi maică, măi militare/ mamă, care-i drumul cu cărare/ Doamne, care duce la-nchisoare". Ca și în Miorița, mama e o femeie bătrînă, amărîtă și dărîmată de durere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să plece, mergeau până spre poartă și se întorceau înapoi să mai facă o poză sau un mic film. Am cumpărat câteva ilustrate de la poartă, de la un magazin cu vederi, ilustrând peisajele cu mănăstirea și cred că în câteva minute măicuțele au vândut câteva sute de vederi. Am stat minute bune la rând până să ajung și eu, dar îmi creștea inima văzând cum sunt apreciate locurile noastre, unele din ele ignorate de către românii noștri. Peisajul mănăstirii Bârsana este o feerie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ceea ce voi vedea în continuare. Am mai vizitat încă două mânăstiri la fel de frumoase și spectaculoase ca și Marele Meteor, de altfel ca toată această regiune. Îmi aduc aminte că într-una din aceste mânăstiri pe nume Rusanu, am găsit o măicuță originară din România, cred că din Suceava, pe care am dorit să o fotografiez, dar din păcate aceasta nu m-a lăsat, și nici eu nu am mai insistat, respectându-i dorința. Oricum, acești oameni care trăiesc aici cred că
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
mai puternic este mama Volga. El numește până și marele drum de la Moscova la Vladimir: Nașa matușca Vladimirskaia! Scumpa noastră mamă, marele drum de Vladimir! El dă animalelor domestice și, în mod special, cailor nume de rude, cum ar fi măicuță, frățior etc.” (Haxthausen, 1853, vol. III, 150-151). „Rușii (...) se folosesc de același termen pentru a-l aborda pe tatăl lor adevărat, starosta, pe boier, pe țar și în fine pentru a se adresa lui însuși Dumnezeu; și anume batiușca (tată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
un cunoscut: „Ce contează viața a două milioane și jumătate de catolici români (un milion și jumătate de uniți și un milion de romano-catolici) față de bătălia pe care o dăm?“ Doctorul Constantinescu a fost chemat la O’Hara, ca să examineze o măicuță unită dintr-o mănăstire din Ardeal, care zicea că o văzuse pe Maica Domnului. Or, conform regulamentului Vaticanului, aceste fenomene trebuiau verificate de un psihiatru înainte de a fi luate în considerare. Doctorul i-a spus limpede că femeia nu e
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți de mâna ei. S-a sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Căpitanul”- fratele autoarei și haiducul „Bujor” (Căpitanul moare în vara anului 1969 înainte de a ajunge căpitan adevărat) Colindă de Anul Nou “Sus la poarta Raiului” ( Se cânta la Tansa și pe vremea când eram copil) Sus la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Anul Nou “Sus la poarta Raiului” ( Se cânta la Tansa și pe vremea când eram copil) Sus la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu se spală Și începe a face rău Și-a-njura pe Dumnezeu. Taci, măicuță, nu mai plânge Mâinile nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu se spală Și începe a face rău Și-a-njura pe Dumnezeu. Taci, măicuță, nu mai plânge Mâinile nu ți le frânge Că atunci când dau de greu Și-amintesc de Dumenzeu! La anul și la mulți ani! Scenariu de nuntă la Tansa Luatul miresei. Mirele, însoțit de tineret și nași, intră călare pe cal
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți de mâna ei. S-a sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Căpitanul”- fratele autoarei și haiducul „Bujor” (Căpitanul moare în vara anului 1969 înainte de a ajunge căpitan adevărat) Colindă de Anul Nou “Sus la poarta Raiului” ( Se cânta la Tansa și pe vremea când eram copil) Sus la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Anul Nou “Sus la poarta Raiului” ( Se cânta la Tansa și pe vremea când eram copil) Sus la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu se spală Și începe a face rău Și-a-njura pe Dumnezeu. Taci, măicuță, nu mai plânge Mâinile nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]