2,156 matches
-
lucrările mele și acum am alte 6 la diverse edituri. Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ghidul care ne însoțește în excursia noastră prin Vilnius în această dimineață. Seamănă leit cu o altă călăuză, și anume cu cel ce m-a „ghidat” în împărăția, nepătrunsă la acea dată pentru mine, a limbii engleze. Se numea Costică Mămăligă și preda engleză la primul SRL din Chișinău specializat în „promovarea”, contra plată, a limbilor moderne, deschis la începutul deceniului trecut și botezat Oferta (o denumire ea însăși neobișnuită, un termen „capitalist”, anunțând noile vremuri „desfundate”). Umblam la cursuri împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
trei eram singurii români din grupă, restul - evrei ruși din Chișinău. Se pregăteau să emigreze - Gorbaciov tocmai slăbise șuruburile, iar imperiul scârțâia din toate încheieturile precum o corabie mâncată de cari, una care începea să ia apă la bord. Costică Mămăligă - fiu de țărani basarabeni din „sudul bolnav de insolație” (ca să citez un poet postmodern de la noi) - prinsese și el „trendul” momentului, și după cum ne-a mărturisit spre finalul cursurilor, care ținuseră cam o lună, avea același scop: să emigreze în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al soției sale, evreică, obținut la rubrica „reunificarea familiei”. Povestea se întâmpla prin ’89-’90. Dincolo de chipul alb, lipsit de riduri, al profesorului nostru, ceea ce am reținut peste ani din acea experiență insolită era „metoda” de predare a lui Costică Mămăligă, copiată după nu știu ce „scurtături didactice” americane de ultimă oră - metodă, firește, „informală”, „progresistă”, „revoluționară”, cu totul diferită față de monotonia previzibilă a școlii sovietice. Lecția semăna cu o ședință de psihoterapie: după ce ne silabisea și explica de câteva ori materialul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fel de party amical, în care a trebuit să conversăm exclusiv în engleză. Ca o aruncare în valuri: trebuia să „înoți”, să te descurci, dar fără ajutorul magnetofonului și al vocii calme, mereu egală cu sine însăși, a lui Costică Mămăligă... De atunci, întâlnirea mea cu limba engleză poartă efigia de neuitat a acestui personaj insolit, rămas într-un trecut plin de promisiuni... VASILE GÂRNEȚ: Descoperim orașul vechi. (În toate orașele unde am fost până acum există câte un oldtown, locuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la Paris am publicat câteva romane la o editură mai prestigioasă decât Stock, care-l publica pe Petru Dumitriu, la Flammarion, iar față de soții Ierunca și amicii lor am avut totdeauna o atitudine amabilă, am frecventat un timp cenaclul dlui Mămăligă ce, sărmanul, deși milionar și adulat în cercul său drept „mare scriitor”, nu a reușit, la rândul său, să publice nici un singur volum la vreo editură pariziană, dar nu ezita la rându-i să „ne dea sfaturi” pe un ton
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar nu ezita la rându-i să „ne dea sfaturi” pe un ton ce nu admitea replică, cu o „severitate ideologică” ce nu era întrecută în țară decât de unii dintre cerberii comunismului. (Un exemplu: la începutul anilor ’80, dl Mămăligă a cumpărat un ziar de expresie română în Canada și m-a invitat să scriu o recenzie la o carte de proză a lui Mircea Eliade, 19 trandafiri. Am scris, extrem laudativ, această cronică, e vorba de una din cărțile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
această cronică, e vorba de una din cărțile mai modeste ale marelui istoric al religiilor, și, în final, mi-am „permis” să adaug o mică, o minusculă rezervă, dând astfel cât de cât credibilitate întregului meu exercițiu critic. Când dl Mămăligă mi-a înmânat ziarul cu recenzia, am observat că dispăruse rezerva mea, unică, și, la întrebarea mea de ce a tăiat-o - fără să mă-ntrebe, se’nțelege - mi-a „explicat” că „Eliade, dragul meu, este marea noastră valoare și nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori se rătăcesc în viforniță, îi acoperă ninsoarea, îi rup lupii... Viață de nomazi. Unii dintre locuitorii nestabili de lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din sate curat îmbrăcați, porniți spre Roman și Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
război din cele 44 de zile bulgărești s-au împrăștiat pe la căsuțele lor în satele țării. Oamenii slăbiți de nevoi și-au revăzut ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul fript și mămăliga în aburi. Ei gustă pe gânduri și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a sculat pe cumnatu-său din somn, ca să culce pe Savel. Gavril Boca Popa Gheorghe Ortoanu și Nicu Ortoanu. Sciagamozzi = Șaga Mâții Acti bombei Cioc berbelei Canis Kras Xictir was Siti sitirli parle Mămăligă cu cafe. Pe vremea puhoaielor, la rapidele Toancelor, vin năhlapii până-n pieptul plutașului. Un câne la o casă evrească bate încet și leneș, parcă cu oarecare tristețe, parcă-ar grăi " Ia, și eu o slugă la Ovreiu!" Pe Neagra plutele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să-și construiască case și gospodării. Al treilea gospodar e și cojocar; el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi. Fântână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle vântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bine. El, nevasta și fata câștigă bine (800+800+800) și au casă, vacă și grădină. S-a întâlnit prin aceste părți de lume cu niște moldoveni din raionul cazacilor de la Don și a grăit cu ei moldovenește, au mâncat mămăligă "ca la noi", și plângea... Îl chema Anton Brahuță. 30 Mai 1954. Duminecă Suntem a treia zi în Tbilisi. Am sosit alaltăieri, Vineri. Plecăm mâni, luni. Ziua de joi, ca și cea de miercuri le-am petrecut pe Donul liniștit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din Caucaz, nu e adusă de Români (păstori) aici; e mai veche și desigur noi am luat-o de la oamenii din Orient (poate din timpul legiunilor) când oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la horă mergeau cu cineva de acasă, nu singure. Bunica Ancuța trăia foarte rău cu bunicu. Odată ducându-mă la ei, toți erau la masă și mâncau. Bunica m-a luat lângă ea și mi-a dat o bucățică de mămăligă și cârnaț-chișcă. La masă erau: bunicu, bunica și 3 ficiori: Toadere, Vasile și T-tru și s-au luat la sfadă bunica cu bunicu zicându-i: "Ho, bursucule, mezu nopții, ursule, otravă, veninule, dihurule, pâclă". Și bunicu a zis: "hai, hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prins pe bunica de cap de cozi. Ea a țipat și cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un picior de mămăligă și tigăița de schijă cu 3 picioare cu bucăți de cârnați și chișcă, care înotau în tigae în multă untura și înghițeam cât puteam eu și ei se băteau de eșia fum. Și eu am nimerit-o bine în acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mâncare și băutură, dar n-avea în ce-ți pune. Noi, adică eu și rudele de la Boboești ne-am dus la sora mea Marița lui Toader V. De la nuntă am luat o cofă de vin. Marița ne-a făcut o mămăligă mare și cu brânză și scrob ne-a dat să mâncăm. Am băut și vinu. Și sătui și băuți bine ne-am dus la nuntă iară, că aveam gust de jucat. Am petrecut o noapte întreagă foarte frumos, până a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frica deveniseră emblemele unei stări psihice dar și personaje exponențiale. Cum era și firesc, viața mergea mai departe. În una din pauzele impuse de lungile garnituri de trenuri militare, când mama și bunica au pus de un ceai (alții de mămăligă) pe o vatră primitivă încropită ad-hoc din câțiva bolovani de piatră, la focul de vreascuri, noi ne-am ținut de ceata copiilor care puseseră stăpânire cu voioșie pe cimitirul de vagoane arse răsturnate doar la 10 15 metri de terasamentul
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
independenții din centru. N-a lipsit nici momentul folcloric de tăierea penei mirelui despre care mi-au vorbit adesea colegii, În anii următori. Și totuși ... familia din Axente nu a fost mulțumită. Ce nuntă, fără supă cu tăiței și cu mămăligă la sarmale! Să vină În Axente, să le arătăm noi nuntă. Aveau și ei dreptate. Suntem toți de o seamă, dar diferiți În obiceiuri și comportamente. Viața s-a desfășurat În continuare după legile ei firești și noi am așteptat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
bine să bem apă la mai mult de 30 de kilometri de locul nașterii noastre. Nu s-a ținut de ce spunea: a murit la Paris unde a băut șampanie bună, în companii selecte, dar nu a uitat să-și facă mămăliga pe pirostrii aduse din țară. Nu poți părăsi țara, nu poți lăsa pirostriile să ruginească la muzeu hai să râdem nițel când căutăm prea evident cinci motive pentru exil. Doar știi că omul este oaspete și călător pe acest pământ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
erau menționate instrucțiuni pentru paza arestatului: „să nu îngăduiți a avea cea mai mică comunicație prin scris sau verbal. În mâncare să se cerceteze de nu are ascunsă corespondenție sau unelte. În sfârșit, hrana lui să fie soldățească: borș și mămăligă”. Rezultatele alegerilor din ținuturile Fălciu și Neamț au fost confirmate, în cele din urmă, de către domnitorul Mihail Sturdza la 15 noiembrie 1847. Deputatul Lascăr Rosetti, fiind eliminat din Adunarea Obștească, a protestat pe lângă consulatul rus împotriva abuzului. În plină desfășurare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]