2,766 matches
-
al divinității, autocratul substituie instanța supremă atunci când veghează atent asupra credincioșilor, după cum autorii notează în același loc: Ce lucru mai bun și mai dumnezeesc supt soare iaste, prea luminate și înălțate Doamne, decât binele și folosul de obște ... Coboară dară Măria Ta, ca un adevărat și pre legi domn, mult silindu-te și nevoind cu orice mijloc de a aduce și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folos de obște, mai vârtos rodului nostru românesc... Deși majoritatea cărturarilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de mare, n-a mai vrut să se întoarcă în umbra Infernului. Nici chemările, nici mânia și nici amenințările divine nu l-au clintit din hotărârea lui. A mai trăit mulți ani încă, privind linia rotunjită a golfului, în fața mării strălucitoare și a pământului surâzător. Spre a-l supune, a fost nevoie de o poruncă a zeilor. Mercur a venit să-l înșface pe îndrăzneț și, răpindu-l bucuriilor sale, l-a adus cu de-a sila în Infern, unde
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
fi decât drept: era pentru binele lor... Pentru cei pe care aceste argumente nu-i convingeau, existau altele: dreptul fiecăruia de a circula și de a se stabili oriunde pe acest pământ, proprietatea comună asupra bogățiilor naturale (ale solului, subsolului, mării etc.). Încă de la Început, Spania și Portugalia s-au izbit de concurența englezilor, francezilor și olandezilor, puterile În creștere ale epocii, care, la rândul lor, căutau o nouă rută Înspre Asia și teritorii pe care să-și promoveze activitățile comerciale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din punct de vedere discursiv (exprimarea polifoniei, manipularea receptorului se realizează și prin modul în care sînt construite anaforele; dăm doar un exemplu de manipulare, extras din Zodia Cancerului, unde Sadoveanu utilizează voit un demonstrativ ce poate fi interpretat anaforic: - Măria-ta, nebuniile mele au contenit de cînd Dumnezeu a apăsat asupra noastră mîna sa. Pentru ceea ce am săvîrșit cînd eram buiac și fără grijă, m-a judecat la Stanbul vizirul 1? și n-a socotit că trebuie să-mi ieie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de cînd Dumnezeu a apăsat asupra noastră mîna sa. Pentru ceea ce am săvîrșit cînd eram buiac și fără grijă, m-a judecat la Stanbul vizirul 1? și n-a socotit că trebuie să-mi ieie capul. Omenești greșale au fost, măria-ta. Dumnezeu 1? le iartă. E adevărat că oamenii cei proști nu sînt atît de iertători, dar măria-ta vei lua pildă de la acel care stă asupra noastră, a tuturora 1./ - Să iau pildă de la necredincios, beizade?/ - De la Dumnezeu, măria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
grijă, m-a judecat la Stanbul vizirul 1? și n-a socotit că trebuie să-mi ieie capul. Omenești greșale au fost, măria-ta. Dumnezeu 1? le iartă. E adevărat că oamenii cei proști nu sînt atît de iertători, dar măria-ta vei lua pildă de la acel care stă asupra noastră, a tuturora 1./ - Să iau pildă de la necredincios, beizade?/ - De la Dumnezeu, măria-ta.) Trebuie precizat că, în anumite texte, putem vorbi de o anaforă "raportată" în cazul unor expresii referențiale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
măria-ta. Dumnezeu 1? le iartă. E adevărat că oamenii cei proști nu sînt atît de iertători, dar măria-ta vei lua pildă de la acel care stă asupra noastră, a tuturora 1./ - Să iau pildă de la necredincios, beizade?/ - De la Dumnezeu, măria-ta.) Trebuie precizat că, în anumite texte, putem vorbi de o anaforă "raportată" în cazul unor expresii referențiale ce pot fi interpretate ca anaforice din punctul de vedere al cititorului, dar ca deictice din punctul de vedere al "vocii" ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la prima carte -, așa ceva mă scoate din sărite, de vreme ce în cazul de față, pentru „atmosferă“, era de-ajuns să folosească un cuvânt precum „agitație“ sau „foială“. Îmi place să citesc cărți cinstite, care să nu-mi descrie, de dragul „atmosferei“, o Mărie căreia nu i se întâmplă nimic și o pălărie pe care n-o folosește niciodată. În luna iunie, la București, Iași și Chișinău are loc Festivalul Internațional de Literatură „European Borderlands“, finanțat de Allianz Kulturstiftung și organizat de Literarisches Colloquium
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
III-a, singular (vezi supra, 2.3.1.). Sunt și contexte în care această variație nu este posibilă, iar acestea implică unele locuțiuni pronominale de politețe. În română, locuțiunile pronominale de politețe sunt formate dintr-un substantiv (alteță, domnie, excelență, mărie etc.) și un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv. Unele locuțiuni pronominale de politețe acceptă variația posesiv - pronume personal în genitiv, iar altele permit doar utilizarea posesivului: (103) a. Alteța Sa; Domnia Sa; Excelența Sa; Măria Sa b. *Alteța Lui, *Alteța Ei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de persoana a II-a, singular sau plural (utilizarea singularului sau a pluralului se face în funcție de gradul de politețe, dar și în funcție de numărul de referenți), ori de persoana a III-a (sa) sau pronumele personal în genitiv (lor): (92) a. Măria Ta, Domnia Ta, Înălțimea Ta; b. Domnia Voastră, Excelența Voastră, Alteța Voastră; c. Măria Sa, Înălțimea sa, Domnia Sa, Excelența Sa, Alteța Sa; d. Domniile Voastre, Altețele Lor etc. Aceste locuțiuni pronominale admit două tipuri de acord al verbului-predicat - cu substantivul, la persoana a III-a, sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Altețele Lor etc. Aceste locuțiuni pronominale admit două tipuri de acord al verbului-predicat - cu substantivul, la persoana a III-a, sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a: (93) a. Măria Ta dorește să bea vin? b. Cum vor vedea că Măria-Ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) (94) a. Așa consideră Domnia Voastră că se face gazetărie, jignind... (www.realitatea.net, comentariul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
al verbului-predicat - cu substantivul, la persoana a III-a, sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a: (93) a. Măria Ta dorește să bea vin? b. Cum vor vedea că Măria-Ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) (94) a. Așa consideră Domnia Voastră că se face gazetărie, jignind... (www.realitatea.net, comentariul unui cititor) b. Dacă Domnia Voastră credeți că românii au uitat emisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural. Participiul și adjectivul predicativ se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial (masculin ori feminin): (97) a. Măria Ta este invitată la bal. - acordul în gen și număr se face cu substantivul; referentul poate fi feminin sau masculin b. Gândește că Măria Ta ești prea puternic și că niște săraci boieri nu-ți pot strica. (C. Negruzzi, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial (masculin ori feminin): (97) a. Măria Ta este invitată la bal. - acordul în gen și număr se face cu substantivul; referentul poate fi feminin sau masculin b. Gândește că Măria Ta ești prea puternic și că niște săraci boieri nu-ți pot strica. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) - acordul este referențial (referentul fiind masculin) (98) a. Fiind totodată Prinț, Colonel și Regent, sportmen și Comandor, Alteța Voastră este pururi grăbită. (Mircea Damian
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Alteța Voastră sunteți invitat, verbul este la persoana a II-a nu pentru că se acordă formal cu posesivul (ta, voastră), ci pentru că acordul se face semantic, referențial. Locuțiunile pronominale de politețe formate cu pronumele posesiv de persoana a II-a singular (Măria Ta, Domnia Ta, Înălțimea Ta etc.) țin de un registru mai vechi al limbii. În limba contemporană, locuțiunile pronominale de politețe sunt formate cu pronumele posesiv de persoana a II-a plural, care exprimă un grad de politețe mai ridicat (Domnia Voastră
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tine (Creangă) − a fi de cineva "a se potrivi cu cineva sau ceva, a avea vârsta, starea spre a..."12; (22) Era cu o stea în frunte (Ispirescu) − a fi cu "a avea"; (23) Dumnezeul păcii să fie cu Măria Ta (Antim) − a fi cu cineva "a fi de partea cuiva, a ține cu cineva"; (24) De-a mele graiuri sfinte nu ți-i grije, nici aminte (Dosoftei) − a-i fi (cuiva) aminte "a nu uita, a avea sau a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
militare străine și alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucură de imunitate de jurisdicție pe timpul cât se află în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României. Capitolul V Dreptul de urmărire în afara mării teritoriale Articolul 35 (1) O navă străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afara mării teritoriale a României și poate fi reținută pentru a fi trasă la răspundere, dacă există motive întemeiate să se creadă că acea navă a
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
teritorială a propriului său stat sau a unui alt stat. ... (4) Nava reținută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă până la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări și aplicarea de sancțiuni. (5) Dacă o navă a fost reținută în afara mării teritoriale, în împrejurări care nu justifică exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despăgubită pentru orice pierdere sau daună suferită ca urmare a acestei acțiuni. ... (6) Dreptul de urmărire nu poate fi exercitat decât de navele și de aeronavele Ministerului
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
300 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1998, în scopul completării surselor de finanțare a cheltuielilor necesare pentru organizarea manifestărilor ocazionate de sărbătorirea a 150 de ani de la desfășurarea Mării Adunări Naționale a românilor din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertății de la Blaj. Articolul 2 Acțiunile și lucrările ce urmează a se realiza pentru această aniversare se stabilesc și se aprobă de către Consiliul Local al Municipiului Blaj și se efectuează
HOTĂRÂRE nr. 265 din 12 mai 1998 privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1998 pentru sarbatorirea a 150 de ani de la desfăşurarea Marii Adunări Naţionale din 3-15 mai 1848 de pe Campia Libertăţii de la Blaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120730_a_122059]
-
în municipiul Constantă, incinta portului, județul Constantă. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Portului Constantă Administrația Portului Constantă are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Constantă, Mangalia și Midia (diguri, cheiuri, bazine, șenale, teritorii cîștigate asupra mării) și a unei părți din suprastructura (platforme, magazii, instalații și utilaje, clădiri social-administrative, stații de transformare, grupuri sociale etc.) care sînt in dotare proprie; - întreținerea funcționalității tuturor construcțiilor hidrotehnice; - repararea construcțiilor civile; - menținerea adîncimilor; - asigurarea semnalizării și balizării porturilor; - asigurarea
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
exercițiilor bugetare, fixarea impozitelor și a modului lor de percepere; 6) Chestiunile războiului și ale păcii; 7) Să decidă consultarea poporului prin referendum; 8) Acordarea amnistiei. Articolul 40 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române alege din șanul sau Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Prezidiul se alege cu jumătate plus unul din numărul total al deputaților. Articolul 41 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române se compune dintr-un președinte, trei vice-presedinti, un secretar și din 14
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
referendum; 8) Acordarea amnistiei. Articolul 40 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române alege din șanul sau Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Prezidiul se alege cu jumătate plus unul din numărul total al deputaților. Articolul 41 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române se compune dintr-un președinte, trei vice-presedinti, un secretar și din 14 membri aleși direct de Marea Adunare Națională a R. P. R. Articolul 42 Prezidiul Mării Adunări Naționale al R. P. R., în
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
numărul total al deputaților. Articolul 41 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române se compune dintr-un președinte, trei vice-presedinti, un secretar și din 14 membri aleși direct de Marea Adunare Națională a R. P. R. Articolul 42 Prezidiul Mării Adunări Naționale al R. P. R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii săi, sînt revocabili oricînd de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române cu majoritatea prevăzută de art. 40. Articolul 43 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
P. R. Articolul 42 Prezidiul Mării Adunări Naționale al R. P. R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii săi, sînt revocabili oricînd de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române cu majoritatea prevăzută de art. 40. Articolul 43 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române este răspunzător de întreaga sa activitate față de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române. Articolul 44 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române are următoarele atribuțiuni: 1. Convoacă Marea Adunare Națională a Republicii
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române cu majoritatea prevăzută de art. 40. Articolul 43 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române este răspunzător de întreaga sa activitate față de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române. Articolul 44 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române are următoarele atribuțiuni: 1. Convoacă Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române în sesiuni ordinare și extraordinare; 2. Emite decrete; 3. Interpretează legile votate de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române; 4. Exercita
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]