2,090 matches
-
privilegiat al suveranității, ci are ocupații casnice prozaice. Viziunea aceasta, tipic românească, dezvăluie un imaginar arhaic senin, în care instanțele superioare nu timorează, ci copiază realitatea cunoscută de țărani: Dumnezeu și Sfântul Petru sunt niște moșnegi vorbăreți, zânele deretică, împărătesele mătură prin casă. Viziunea animistă din spatele încăpățânării bobului (subliniată la nivel morfologic de adverbul iară) se dezvăluie din atitudinea calmă a împărătesei confruntate cu așa un incident. Nici măcar sarcina apărută din senin nu provoacă frisoane, mentalul tradițional este familiarizat cu puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parcurg un drum dinspre exteriorul lumii (geam), spre nucleul existenței tradiționale (focul din sobă), până în spațiul intim feminin, unde poate avea loc zămislirea. Actul care provoacă fecundarea magică, măturatul, are o puternică încărcătură apotropaică vizibilă în textul descântecelor: „Aceea care mătură, să-mi măture,/ Datul, faptul, urâciunea,/ Din fața mea,/ De pe vorbirea mea,/ De pe statul meu,/ De pe hainele mele” (Huși - Vaslui), ori în practica funebră a curățării încăperii de unde pleacă mortul spre cimitir. Cei nouă ani (petrecuți în pântecele susținut de cercurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dinspre exteriorul lumii (geam), spre nucleul existenței tradiționale (focul din sobă), până în spațiul intim feminin, unde poate avea loc zămislirea. Actul care provoacă fecundarea magică, măturatul, are o puternică încărcătură apotropaică vizibilă în textul descântecelor: „Aceea care mătură, să-mi măture,/ Datul, faptul, urâciunea,/ Din fața mea,/ De pe vorbirea mea,/ De pe statul meu,/ De pe hainele mele” (Huși - Vaslui), ori în practica funebră a curățării încăperii de unde pleacă mortul spre cimitir. Cei nouă ani (petrecuți în pântecele susținut de cercurile cu rol punitiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ea se îndeplinește sub semnul nocturnului, definitoriu pentru procesiunile inițiatice și pentru feminitate: „Feciorița d-acișa,/ Hai lerum, flori dalbe gi măr!/ Ea gi noapte să scula,/ Da gi lucru ce lucra?/ Ea pă cap să peria/ Și casa ș-o mătura,/ Apă-n casă ș-aducea,/ Varga-n mână d-apuca,/ Pă vărguță ș-o lua/ Până-n câmpu cu flori dalbe./ Dac-acolo agiungea,/ Șegea gios șî hoginea,/ Flori alege, flori culege,/ Flori vânăce, mohorce” (Dobra). Timpul imperfect al relatării poetice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea,/ Mai frumos mi-o dăruia:/ Cu coada păunului,/ Cu poala de sune verzi,/ Cu mâna de bani mărunți./ - Cu coada păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu mâna de bani mărunți/ Tu nunta vei săvârși”. Darurile împărătesei al cărei portret este acum indubitabil de maestru inițiator implică solarul prin pana păunului, feminitatea capabilă să îndepărteze orice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are conștiința propriei valori. Împăratul sau fiul lui este prototipul eligibilității magice și idealul fetei nubile, datorită condiției sale regale la nivel spiritual. În mentalul tradițional, a fi împărat nu înseamnă a fi bogat și trândav (am văzut că împărătesele mătură, coc în vatră), ci a fi parcurs un traseu mitic până la capătul desăvârșirii. Numai cei stăpâni pe forțele magice ale lumii, călători în timpul sacru și reveniți în social pot purta coroana ființei. Fecioara știe că va naște prunci de aur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deveniți violenți? Foloseau furtunurile cu apă? De ce mă întrebi? Te-a trimis vre-un șef de-al tău, v-a scăpat de sub control mitingul din piață? Da, desigur, se poate folosi apă foarte rece, dar sub presiune mare, care să măture tot asfaltul. Nu cred că se va putea aplica în București respectiva metodă. Dialogul se continuase, "colegul" avizat ne mărturisise că mulți dintre participanții la mitingul convocat de Ceaușescu erau adevărați specialiști în organizarea de diversiuni. Unul dintre noi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Amiralul suveranilor săi în "Jurnalul" primei călătorii: "această insulă este cea mai frumoasă dintre toate cele văzute de ochi omenești"; "locuințele erau mai frumoase decât cele văzute până atunci..., făcute în formă de colibe, erau foarte mari... și înăuntru sunt măturate și curate și au mobile foarte ornate"; "pe lângă locuințe erau câini care nu lătrară deloc, păsări sălbatice și domestice, plase minunat lucrate și unelte de pescuit"; "acești oameni sunt supuși și ti-mizi, umblă goi cum am spus și nu cunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Am făcut-o. Chipul lui Angelo era oriental, cu aspect japonez, mai puțin pielea arămie. Nu era homo și Îi dădeam bani - Întotdeauna aceeași sumă: douăzeci de pesos. CÎteodată n-aveam atît și zicea: No importa („Nu contează.”). Insista să măture prin casă ori de cîte ori petrecea noaptea acolo. O dată ce l-am cunoscut pe Angelo, nu m-am mai Întors la Chimu. În Mexic sau În State, barurile de pederaști mă deprimau mereu. Înțelesul lui mañana este „Așteaptă pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
-ntindea pe o latură a Încăperii pînă la tonomat. Mesele erau aliniate pe peretele opus barului. Scaunele rămăseseră demult fără capetele de cauciuc de la picioare și scoteau un sunet ascuțit și Înfiorător cînd chelnerița le dădea la o parte ca să măture. În spate exista o bucătărie, În care un bucătar șleampăt prăjea totul În grăsime rîncedă. La Lola’s nu era nici trecut, nici viitor. Locul era o sală de așteptare. Stăteam la Lola’s și citeam ziarele. După un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fusese de devotată la început, pe atât acum, închipuindu-și că germanii erau la noi pe veci, lucra cu ei cu toată ardoarea unei firi [impulsive și dezechilibrate. La Azil era o murdărie nespusă. Ducându-mă acolo, am pus să măture și să curețe prin odăi, dar ce puteam face dacă directoarea oficială nu se îngrijea de starea igienică?](Ibidem.) La 26 ianuarie/8 februarie fusei înștiințată că infirmii noștri vor fi trimiși în Moldova, în schimb cu cei germani de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vehemente și mai teatrale, cu cât miza pusă în joc era mai mare. Au intrat în legendă amenințările cu emigrarea făcute în câteva rânduri. El nu mai suportă să fie tratat cum este tratat, el va emigra în... Portugalia, va mătura străzile Lisabonei și le va face lună, lună le va face, el, academicianul român ajuns în țări străine măturător, cum va scrie pe o pancartă pe care și-o va agăța de gât: „academician măturător“. Asemenea enormități le debita inflamat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
bilă filmului Reconstituirea la care răspunseseră treizeci și trei de scriitori. Stancu, stârnit de noi, cei din redacție, dar și de Jebeleanu („să te vedem, Zăricuță“), se ambalase, și dacă tot ajunseserăm la C.C., a aruncat amenințarea cu plecarea în Portugalia: va mătura străzile Lisabonei, le va face lună, lună le va face etc. Înaltul funcționar de partid, îngrozit de ce-i auzeau urechile, de ce putea spune Z. Stancu acolo, în sfânta sfintelor, l-a căutat pe dată la telefon pe Ceaușescu, aflat într-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mâna jucătorilor experimentați, decizie care s-a dovedit falimentară. Asta fiindcă Știința a făcut probabil cea mai slabă repriză din ultimii ani, atitudinea handbaliștilor băcăuani fiind incompatibilă cu cea a unor jucători care se pretind a fi profesioniști. Steaua a măturat pe jos cu o formație băcăuană aflată cu gândul la plaje sau la alte echipe și, oricât ar părea de incredibil, doar evoluția foarte bună a lui Shota Tevzadze a limitat proporțiile scorului. În repriza secundă, Armanu i-a introdus
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
adică - pe atunci - stăpânii lumii. E vorba de ceea ce tăiem, “Împodobim” - de parcă natura n’a pus În el destulă frumusețe - și-i cântăm “o, brad frumos”, deși agonia nu-i deloc frumoasă... Iar pe urmă, dacă e molid, Îl Înjurăm măturând ácele scuturate, ce sfârșesc, laolaltă cu scheletul, undeva la marginea orașului, Între sticle, oase și coji de cartofi. “Frumoasă” soartă pentru unul dintre cele mai pure exemple de negentropie... Poate el n’ar avea nimic Împotriva jertfirii pe altarul tradiției
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
gras, și, cum am ieșit din curtea bisericii, am numărat captura. Erau zece bancnote de zece mii de lei. Zece bancnote nou-nouțe. O frumusețe de bancnote. Și mi-am adus aminte că există un obicei, atunci când chemi vreun amărăștean să-ți măture prin curte, să-ți cioplească via sau mai știu io ce altă treabă din asta să-ți facă, nu-i dai doar o bancnotă, să nu i se-ncingă tărâța că l-ai fraierit. Ăla nu știe valoarea banilor. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu mai cresc fragi, zmeură, nimic. A dat ăia cu bombardeaua. De la radiații. Acum, o reclamă la Teleeurobingo Show se aude din bucătărie. Uraaaa! M-ați scos din foame! Țoc a dat televizorul mai tare, să se audă în timp ce el mătură prin curte. Dă cu mătura, așa se spune. - Dă-i dracu’, am vorbit io cu nea Stelică. Vindea 22.000 de bilete acu’ vreun an. Acu’ abia cu greu vreo 2-3.000. Ăhăhă, a făcut avere moșu’. Mergea în sate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
musa firi flămânzi aduși de la București cu Mercedesul cu compresor, purtând pe aripa din spate un foarte vizibil D(eutschland) și mânat de șoferul de casă mare al lui Nae, În livrea... (șoferul, nu Nae). ...O Întâmplare stupidă ne-a măturat brusc pe Neli și pe dulăul ei cel rău din atenția mirată, dar superficială a contem poranilor, dintre care unii abia mai avură curiozitate, timp și bună dispoziție ca să privească spre vinovata plângându-și rochi țele forfecate de o mână
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
multișor. Știa că dacă umblă la o roată mare ruginită și o mișcă o țâră, asta face să se crape un fel de porți de metal uriașe și atât îi trebe apei, pe urmă știe ea drumu, izbucnește, se năpustește, mătură tot în cale. Al dracu Gămălie a reușit să clintească roata ruginită: cu ochii tulburi, Pușcărie îl privea ca prin ceață, râdea și căuta și el să-l ajute. Pereții s-au deschis, nu mult, o părere, dar de ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Iași, Manole Mihăilescu, originar din Piatra Neamț. în dimineața zilei de 13 martie 1999, la ora 9,30, am coborât din autobuz la Taxobeni. Era o zi frumoasă, călduță, fără noroi, zi bună de drum. Am găsit-o pe măicuța Natalia măturând prin curte. Pe sârme și pe gărduțul din fața casei întinsese rufele ce cu puține minute în urmă le terminase de spălat, să se usuce la soarele mângâietor de primăvară. Am lăsat jos gențile și sacoșele, m-am apropiat, sărutându-i
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Marmației, unde am fost în aceeași cameră - 6 preoți și 6 episcopi, timp de 3 ani...Viață într-un fel liniștită... dar, vreau să amintesc un fapt de reținut. Eram scos în fiecare zi împreună cu Episcopul greco-catolic A. Todea să măturăm pe coridoarele pușcăriei... Într-o zi, la etajul 3, nu-mi amintesc ce număr, era ușa deschisă, camera goală, iar de acolo pornea în jos pe podea o dâră, ca și cum ceva a fost târât de la acea cameră până la scările de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
târât pe scări: poc...poc... până jos... Apoi s-a auzit căruța care lua morții și îi ducea la cimitirul evreiesc (după cum am fost informat) pentru a-i înmormânta. Am întrebat, se înțelege pe furiș, pe Pr. Alex. Rațiu care măturase pușcăria înaintea noastră, dacă știe cine era la camera respectivă ce o văzusem deschisă. Ne-a răspuns că era: Gheorghe Brătianu! Deci el fusese cel ce murise și fusese târât pe scări mort, într-un sac, în noaptea aceea!... Acestea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
această rană, totdeauna sângerândă, totdeauna prezentă... 29 martie 1953 În ciuda aparenței mele vesele și nepăsătoare, am suportat greu, în totala mea singurătate, aceste prime zile de primăvară. Criza a venit ieri, aproape pe neașteptate, ca un ciclon nă prasnic, care mătură totul în drumul său: prieteni, afecțiuni, preocupări și îndatoriri. Se făcuse vid: un sentiment de disperare mută. Lucrurile probabil o să sfârșească ca de-obicei în apatie, indiferență față de toți și de toate... și asta în cazul cel mai bun. Problema
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
toate cele enu merate mai sus sunt foarte caracteristice și mă irită necontenit! Notiță a lui Pierre și eu care nu știam de ce s-a supărat așa de rău când m-am apucat să-i fac curat în cameră, să mătur, să șterg praful, să arunc gunoaiele! Era încă o dovadă a mediocrității mele, a plebeianismului meu! Pierre lui Mihai Eu nu sunt patrician! Iar dacă nu sunt cu totul străin de apucăturile și gusturile patricienilor, e numai pentru că noblețea de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la omul din curtea lui care-și vedea conștiincios de treabă. Cu adevărat se putea spune despre tatăl meu: Unde pune el mâna, pune Dumnezeu mila" (Proverb) A făcut curtea lună. A mărunțit crengile de sub vișin, a greblat și a măturat curtea, încât acum era o plăcere să privești ograda bătrânului. Până seara gardul a fost reparat. Harnic om ești, Văsălie, harnic de tot... Dimineață, bătrânul l-a condus pe tata până la familia care avea nevoie de ajutor în gospodărie. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]