116,985 matches
-
razele Ceahlăului. Aplaudacul De ce primul gest învățat de copii de la părinți este ,făcutul cu mâna" la despărțire: bai-bai? Despărțirea de ce, de cine? De părinți? Prematură învățătură că viața e o suită de despărțiri, începând cu despărțirea de leagănul lăuntric al mamei, apoi de sânul ei, apoi... Următorul pas în ucenicia vieții și a lumii în care intră proaspătul venit este aplaudatul. În ce scop? De ce și pe cine să aplaude, după ce părinții, bunicii și străbunicii lui au tot aplaudat vreme de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
asemănătoare cu cele provocate de plecarea zeiței Demeter din Olimp în urma răpirii fetei ei Core de către stăpânul morților Hades (vezi imnul homeric către Frmetra). Până când, la ordinul lui Zeus, zeul Hades nu va accepta revenirea periodică a lui Core alături de mama sa, pământul nu va mai da roade. Ce contacte misterioase vor fi existat între literatura Orientului și Grecia? Am insistat asupra textelor orientale deoarece cititorul român este mai puțin familiarizat cu ele decât cu cele grecești. Și apoi este tulburător
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
internaționale pe care trecătorii firește le ignoră așa cum se întîmplă de altfel în lumea întreagă doar șefii de gară în uniformă cu chipiuri roșii mai înțepenesc cînd trec pe lîngă ei trenurile fără oprire între Budapesta și Viena în timp ce o mamă grijulie în ținută de jogging impecabil de albă încearcă să fugă la fel de repede ca și fiul ei de pe bicicletă Budapesta, 11/4/05 Ora cinci și cinci, 5 mai 2005 firma OPTICA din Pasagiul Vilacrosse și-a pierdut litera O
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
intram încălecând pervazul cu burta și lăsându-mi trupul moale să alunece pe covorul de iută din bucătărie. Mi-aduc și acum aminte de foșnetul lui abia perceptibil, întocmai ca acela pe care îl scotea rochia de tafta verde a mamei. Și-o punea în fiecare an când se pregătea de revelion, sărutându-mă, înainte de a pleca, în pătuțul în care mă găsea ghemuit, cu genunchii la gură. Repetam seară de seară, asemeni personajelor de pe orologiile primăriilor germane, reglate de o
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
de catafalc și-n golul de pe pământ cu-atât mai bine, din ce în ce mai mult. VII. Pe ascuns în anii tinereții, eu mort de oboseală, tu-mi cântai cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
o privire fixă de o acuitate hipnotică, ca într-o noapte cu lună plină cînd pornirile licantrope ale oamenilor se dezlănțuiesc atavic. Femeii acesteia, care se străduia atît de mult să-și supravegheze fetița și să-și îndeplinească rolul de mamă, nici nu-i trecea prin cap că lucrul la care se pricepea cel mai bine e să fie pur și simplu acolo, lîngă mine, cu frumusețea aceea tulbure și dureroasă, cu gestul acesta al ei de a-și trece unghia
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Emil Brumaru Pentru Marina. Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
Monica Pillat Rămâi privind... Mamei Rămâi privind cu ochii duși Ceva de dincolo de văz Și ca o plută, patul alb Se-ndepărtează de prezent. Lumina lunii se așează Pe nedormitul tău obraz, }i se perindă în auz Un răsărit de păsări vagi, O fluturare ca
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
cu șerpii el cu securile el până a sclipit ca ele și a izbit cu țeasta în mesteacănul din Carelia să iasă ovreiul cel viu și să mestece coiful El și-n vremea asta eu trăgeam din răsputeri de țâțele mamei mă răsteam la Ofelia și la chipul nebun al melancoliei dam din piciorușele mele tălâmbe (între noi fie vorba semănau perfect - piciorușele - cu vorbele fonfăite ale moralistului vreau să zic cele care bagă pisica la apă) da până i-a
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
la apă) da până i-a venit lui inima la loc și haț! a pupat-o pe Ofelia în bot dar metodic vai atât de metodic încât am fost nevoit să izbucnesc într-un hohot de plâns acu stau cu mama în casă o ajut să scoată ușa din țâțână mama râde ,cu capul doldora de buze" mama râde mă-ntreabă într-una: da dacă numele Osip nu mai vine cartea cine face cartea Bernis - aprindere de plămâni Ziua e în
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
loc și haț! a pupat-o pe Ofelia în bot dar metodic vai atât de metodic încât am fost nevoit să izbucnesc într-un hohot de plâns acu stau cu mama în casă o ajut să scoată ușa din țâțână mama râde ,cu capul doldora de buze" mama râde mă-ntreabă într-una: da dacă numele Osip nu mai vine cartea cine face cartea Bernis - aprindere de plămâni Ziua e în creștere Zvetlana la ora asta un oraș poate fi cucerit
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
Ofelia în bot dar metodic vai atât de metodic încât am fost nevoit să izbucnesc într-un hohot de plâns acu stau cu mama în casă o ajut să scoată ușa din țâțână mama râde ,cu capul doldora de buze" mama râde mă-ntreabă într-una: da dacă numele Osip nu mai vine cartea cine face cartea Bernis - aprindere de plămâni Ziua e în creștere Zvetlana la ora asta un oraș poate fi cucerit și fără gramatică și lucrul ăsta ar
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
așteaptă la ușă de câte ori intru și ies dintr-o librărie 2. despre cum acest vers nu are altă noapte decât aceea care vine dintr-o copilărie nemiloasă 3. ,vă implor nu pronunțați un cuvânt sincer fiindcă sângele tatei pe care mama îl ține în brațe ca pe o minge uriașă ar începe să schelălăie îngrozitor" Temperament ortografie hazard - rugby la prințesă ,Luna urmează soarele ca o traducere franceză dintr-un poet rus" Eu nu fumez nu beau nu sunt nerușinat zice
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
și gladiatorii, nevrutele sunt mai ușor de aflat decât vrutele, fiindcă nici viața, nici moartea nu se sălășluiesc în prea umflata virtute, cea care pocnește ca un balon de săpun suflat pe chipul orișicui l-ar primi încă din burta mamei. în dimineața aceea străbătut-am parcul homosexual, cu statuile lui Gogol și Byron suite pe cal, cu practicanții de jogging și deja ademenitorii cu licori, în rucsac aveam lumânarea cu miros de lămâie pentru bunicul exilat, mort și îngropat de
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
unor pagini ce par lungi interviuri la care protagonistul răspunde punctual (de unde și sentimentul cititorului de saturație), prozatorul excelează mai ales când se livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și fiică, - ca să nu mai vorbim de trăirea peisajului montaj până la cartografierea stilistică a detaliilor acelei naturi suprafirești. Esențială e împlinirea visului protagonistului de a se fi reîntors în patria sa montană, deci, spirituală, precum somonul roșu în apele natale
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
verzi. Tot astfel caut eu Cuvintele pentru poem. Pe limbă am amintire vie De afine și fragi. De rugăciune. Cît despre bucuria Din cuvintele ,Hristos a înviat!" Ea, precum un prunc, vegheat de icoană Singură se rostește în limba mea mamă: Văzduh, Aier, Cuminecătură. Botezul tîlharului Iar scriu cerul rațele sălbatice și umbra lor iar scrie marea în stoluri triste, tot mai triste semn că vine iarna. Iar drumul spre biserica din deal îl scrie doar bărbatul cu rugăciunea lui. Tot
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
țărîna. A plecat odată cu soarele la drum. Cu lacrimi a scris tot dealul. Spre seară a ajuns și el pe culme și-n fața bisericii mici, din lemn a lăsat cazanul jos, pe frageda, speriata iarbă. Soția și copiii și mama și frații pe care niciodată nu i-a avut au început să care gălețile cu apă să umple golul. Lui îi picurau acum lacrimile în acest clopot întors. La fel cîteva păsări au presărat din cer busuioc și gențiane în
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
numai iarba Ci și un lac cu ape catifelate Și stele. Iar aripa păsării va fi nu numai aripă Ci și evantai pictat cu scene din copilărie Și pasărea toată va fi nu numai pasăre Ci și mîna răcoroasă a mamei Pe fruntea mea fierbinte. Cărarea împărătească O cărare e raza în zăpadă. Păsări roșii, albastre și aurii O urmează. Și rugăciunea mea. Ultima oră de curs în America. Tinerii mei poeți, Aplecați peste hîrtie Deslușesc cărarea cu nerăbdare, O împodobesc
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
confruntase mai multe diagnostice și observase că multe se băteau cap în cap. - De când vă doare capul? - o întrebase medicul în timp ce-și ștergea plictisit ochelarii de halat și-și întindea spatele. Din copilărie, de când se știa, din burta mamei de ce nu, toată viața avusese migrene, se obișnuise într-atât cu ele încât, atunci când dispăreau, simțea că-i lipsește ceva, de parcă îi luase cineva odată cu durerea surdă de la tâmplă și mâna dreaptă. O durea și ficatul, cu toate că e cunoscut faptul
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
îi trebuie ghetuțe de primăvară și câte și mai câte încă, Cristinica, mititica, îi sare în brațe din ușa grădiniței de cartier unde o duce în fiecare zi la program prelungit. -O să vezi, tanti Adina, că azi ne sună mama și ne zice că trimite niște bani, azi ne-a dat tocăniță, da' eu n-am mâncat, ce-avem acasă bun că mi-e foame, am învățat Greierașu', stai să ți-l zic acum, Silviu mi-a dat cu lopățica
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
jos singură și nu cad. Uite, vezi că nu pățesc nimic! Rămăsese blocată și înțelesese deodată cum se simt toți ceilalți când ea le spune adevăruri de necrezut pe care doar ea le știe. - Și unde o să mor eu, Cristinica, mamă? - o întrebase pe fetiță mai mult în joacă. Copilul o privise lung, cu ochii ei mari și negri în care puteai citi, pentru prima oară la ea, durerea lumii întregi și nu-i răspunsese nimic. Era prea mică și nici
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
nu puteau sluji unui debutant din două cauze diametral opuse: unele erau prea sus, așadar inaccesibile, altele prea jos, așadar inutile. înotul trebuia deci învățat pe cont propriu, înfruntînd apa adîncă și rece. La 20 noiembrie 1955, Cazimir îi scrie mamei: "Ieri am ținut primul seminar din cariera mea. Se îmbolnăvise cineva și m-a rugat să-i țin locul (asta cu două ore înainte de începerea seminarului). Dificultatea cea mare decurgea însă din faptul că erau studenți foarte moi, fără pic
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
Irina Nechit Un verb lichid în rapidul murdar mă gândesc la râul Prut la albia lui îngustă și la apa somnolentă în care mama și tata se spală cu săpun. Ce-ar fi să nu mă mai întorc niciodată sub salcia unde tatăl meu ud și mama mea lucitoare și-au lăsat urmele în nămol? Ce-ar fi să cobor pe acest peron străin
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
rapidul murdar mă gândesc la râul Prut la albia lui îngustă și la apa somnolentă în care mama și tata se spală cu săpun. Ce-ar fi să nu mă mai întorc niciodată sub salcia unde tatăl meu ud și mama mea lucitoare și-au lăsat urmele în nămol? Ce-ar fi să cobor pe acest peron străin și să-mi cumpăr o bere de treisprezece coroane? Mi-e sete de apă de mare mi-e poftă de nisip mi-e
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]