13,923 matches
-
comportamentul și conduita față de elevi, părinți și chiar persoanele străine care apelează la serviciile de secretariat și contabilitate. Numărul mare de școli din localitate face ca elevul/părintele, potențialul client, să aibă o ofertă educațională bogată. Este de datoria echipei manageriale a școlii să-l convingă pe client asupra criteriilor raționale de valoare pe care trebuie să le aibă în vedere în evaluarea ofertelor potențiale identificate. Acest lucru poate fi realizat doar printr-o continuă implicare și comunicare. III. 4. Calitatea
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
decurge, în primul rând, din calitatea ofertei acesteia în sine. Comunicarea și relațiile publice, oricât de bine ar fi ele concepute și practicate, nu pot înlătura percepția publicului interesat asupra unor eventuale deficiențe existente. În consecință, grija primordială a echipei manageriale a școlii trebuie să se îndrepte către conceperea acelei oferte educaționale, care să răspundă cumulat următoarelor trei imperative : 1asigurarea satisfacției elevilor/părinților/absolvenților; 2-asigurarea unui curricum la decizia școlii cu costuri minime pentru școală și depistarea unor surse de finanțare
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
calității, dar și al cerințelor pieții muncii oferită de comunitatea locală pe termen mediu și lung. Din această cauză, când se concepe oferta școlii pentru clasele de liceu, pe lângă chestionarele adresate elevilor și părinților școlilor din oraș și împrejurimi, echipa managerială este obligată să studieze „Planul Regional de Dezvoltare a Învățământului (P.R.A.I.) și Planul Local de Dezvoltare a Învățământului (P.L.A.I.)” propuse de Consiliul de Dezvoltare Regională. Nu se poate concepe un proiect al planului de școlarizare la clasele IX
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
de Consiliul de Dezvoltare Regională. Nu se poate concepe un proiect al planului de școlarizare la clasele IX XII fără o fundamentare serioasă în urma unei cercetări riguroase a celor două documente P.R.A.I. și P.L.A.I. În anul 2003 echipa managerială a Școlii „N. Iorga” Pașcani, Ținând seama de opțiunile viitorilor absolvenți ai claselor aVIII-a și de opțiunile părinților acestora, a reușit prin notele de fundamentare atașate proiectului planului de școlarizare, să convingă conducerea Inspectoratului Școlar al Județului Iași să
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
pentru că dispuneam de spațiu, trei clase a IX-a, Școală de Arte și Meserii (S.A.M.). Nu doream aceste clase, știut fiind faptul că elevii vor fi slab pregătiți și astfel va fi afectată imaginea școlii. În fața faptului împlinit echipa managerială a fost nevoită să realizeze o altă ofertă care s-a dovedit a fi foarte tentantă pentru absolvenții claselor aVIII-a din anul 2003. În elaborarea noii oferte s-a Ținut seama de faptul că în zonele Pașcani, Târgu-Frumos și
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
și o mai bună comunicare între colegi. Ce se întâmplă atunci când, într-un caz ipotetic, un cadru didactic al școlii, datorită unor frustrări sau datorită unei labilități psihice care nu se manifestă permanent, face reclamă negativă unor colegi sau echipei manageriale? Într-o asemenea situație imaginea întregului colectiv al școlii va fi deformată și efectul oricărei strategii de marketing, inițiate de conducerea școlii, va fi foarte aproape de zero. Chiar dacă clienții școlii sunt conștienți de caracterul sau de problemele acelui cadru didactic
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
școală să-și poată păstra numărul de posturi, adică să poată supraviețui. În prezent însă, datorită scăderii dramatice a populației școlare și datorită procesului de descentralizare treptată a învățământului , concurența indirectă poate duce chiar la dispariția unei școli, dacă echipa managerială nu-i acordă suficientă atenție. Liceul Economic ,,N. Iorga” Pașcani se confruntă cu o concurență serioasă din partea celorlalte unități școlare din oraș. Pentru a putea analiza mediul concurențial al acestei școli, trebuie prezentat mai întâi contextul înființării unor școli din
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
poate să ne spună!” Și în felul acesta părinții cei mai suspicioși își orienteză copiii spre alte școli. Trebuie recunoscut că exodul absolvenților claselor a IV a spre alte școli afectează moral întreg colectivul de cadre didactice și că echipa managerială a școlii încă mai caută o soluție potrivită pentru a ieși definitiv din impas. Un oarecare succes avem însă la clasele IX-XII unde Liceul Economic „N. Iorga” are de înfruntat concurența unui colegiu tehnic și a unui grup școlar, care
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
scopul de a prezenta oferta școlii viitorilor clienți și de a veni cu argumente în sprijinul acesteia. COMUNICAREA ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT În orice tip de marketing dar mai ales în marketingul educațional, comunicarea este esențială. Din această cauză echipa managerială trebuie să cunoască foarte bine tehnicile de comunicare, precum și metodele de remediere a blocajelor care pot să apară în acest proces. IV. 1. Ce este și la ce folosește comunicarea Comunicarea este un proces intenționat de transfer de informație și
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
va fi transmis mesajul astfel încât să fie receptat și utilizat? De ce: Care este scopul urmărit în comunicare (informare/ influențare/convingere)? Ce efect dorește emițătorul să obțină? Acesta din urmă, efectul, este esențial pentru judecarea oricărei comunicări (din punct de vedere managerial), existând mai multe trepte de efectivitate: *Receptarea comunicării: pentru ca profesorii din școală să poată desfășura o activitate planificată trebuie, în primul rând, ca directorul să aibă grijă ca datele despre acea activitate să ajungă la cei implicați pe diverse canale
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
le furnizează celor interesați informații mai ample și exemple cu privire la alcătuirea unei scrisori oficiale, întocmirea unui raport sau a unei dări de seamă, elaborarea unui regulament, a unui chestionar, a unei anchete etc. Indiferent de tipul și de forma comunicării manageriale, aceasta se realizează prin diferite mijloace (canale). În instituțiile de învățământ se folosesc, îndeosebi, pentru a comunica, limbajul (vorbit sau scris), curierul, telefonul, faxul și serviciile poștale iar, mai rar, avizierul, teleimprimatorul, presa scrisă, radioul, televiziunea și Internetul. Alegerea mijlocului
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
Numărul mare de școli din orașul Pașcani, scăderea dramatică a populației școlare și finanțarea pe număr de elevi, vor genera pe viitor o concurență acerbă între școli, care va duce în final la dispariția unora dintre ele. Iată de ce echipa managerială a Liceului Economic „N. Iorga” Pașcani trebuie să aibă în vedere eficientizarea marketingului practicat. Acest lucru va putea fi realizat numai dacă membrii fiecărei structuri a liceului (consiliul de administrație, comisii metodice, consiliile claselor, secretariat, contabilitate, serviciul administrativ) își vor
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
subterane, manageriate de oameni relativ tineri, pentru care capitalismul e o soluție (singura) viabilă, de perspectivă, alimentează, inexplicabil, tocmai partidele care, ideologic, le contrazic proiectele. E de sperat ca într-un an electoral care de abia a început, perspicacitatea, flerul managerial le vor așeza cu franchețe în poziția de suprafață, vizibilă, decizională, în conturarea unui stat realmente doritor să se afle iar în distinsa familie europeană. Mintea românului... Mai știi! E-adevărat, a mai existat cîndva, în conduita unui mare partid
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și trecînd prin pușcăria comunistă, deci asumîndu-și comportament decent, demn, cinstit, în conducerea viitorului stat; celălalt motiv: nefiind marcat de tentațiile politicianiste sau mercantile ale celorlalți lideri est-europeni, ieșiți în față după căderea comunismului. S-a crezut că lipsa experienței manageriale a pînă atunci scriitorului îi va fi handicap, iată însă că după treisprezece ani de la preluarea puterii, Havel este posesorul unui bilanț strălucit (și sub aspect managerial), încît se poate spune că această țară, și așa mult mai civilizată (interbelic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
est-europeni, ieșiți în față după căderea comunismului. S-a crezut că lipsa experienței manageriale a pînă atunci scriitorului îi va fi handicap, iată însă că după treisprezece ani de la preluarea puterii, Havel este posesorul unui bilanț strălucit (și sub aspect managerial), încît se poate spune că această țară, și așa mult mai civilizată (interbelic) decît vecinele ei, a fost hărăzită și cu noroc. Reușita lui Havel mai are și darul de a contrazice folclorul activist-securist, cum că numai politicianul (activistul) de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
politică, Minghella a avut un rictus de o politicos-aristocratică respingere... 30 martie Nu numai alarmele de pe mașinile parveniților noștri ne agresează urechile. Mai sînt și vocile peste care dăm, vrînd-nevrînd, butonînd radiouri sau televizoare. Dacă ar fi să pot decide managerial într-un caz, cel al Andrelei, i-aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar cineva să-i dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
are nevoie de ambasadă. Brâncuși nu a trebuit să ceară ajutor Ambasadei României din Paris. Era, chiar el, ambasador. E, în momentul de față, un sindrom (încă unul) al justificării anonimatului în care se zbat artele noastre în străinătate: ineficiența managerială a personalului ambasadelor dîmbovițene în materie. Falsă problemă! Să fim siguri că la grandoarea expoziției brâncușiene de la Londra ambasada noastră de acolo n-a avut nici cea mai măruntă contribuție. Nu ar fi avut cum. Nu a fost necesar. Galeriile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Carmen Gimenez, cu "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși", cum singură își definește, în catalog, inspirata prestație. E, în fond, naivitate să cauți insatisfacții (patriotice) în precaritatea managerială a ambasadelor noastre. Dacă e ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fond. Și nu prea. Anii juneții mi s-au consumat în plină dictatură, și numai hormonii în buiestru m-au plasat cît de cît în marginea ei, într-un microcosm pe care mi l-am confecționat cu oarecare perfidă pricepere managerială. Dincolo de presiunea unui cotidian irespirabil, exista noaptea sufletelor candrii, de care Iașii n-au dus lipsă niciodată. Dispărută doar odată cu dispariția trăsurilor. Noaptea, dar și ziua, cu evadările mirifice între coline, dincolo de dizgrațioasele blocuri-turn. Proaspăt absolvent de litere, eram încadrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Kadare doar trei nume estice marcante, pe lîngă altele spun totul despre soluția strict individuală a rezolvării dispersiei internaționale. Sînt excluse în cazurile citate politici administrative de imagine, de altfel ineficiente în durul mecanism de promovare continentală, unde doar perspicacitatea managerială a autorilor contează. Apariția noilor generații tulbură în atare măsură apele, încît se pierd din vedere tocmai chestiunile esențiale ale afirmării. În primul rînd, talentul indubitabil. Soluțiile narative ale celor mai nou veniți de o expresivitate eclatantă adesea întîrzie în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Article ID 231074; 94. Zeleznak, S., (1980), Jogging, Editura Crestwood House, Mankato (USA); 95. Zenhausern, R., Frey, W. O., (1997), Aquajogging in the rehabilitation process, în revista „Orthopade”, vol. 26, pp. 926-929; 96. Zlate, M., (2007), Tratat de psihologie organizațional - managerială. Volum II, Editura Polirom, Iași; Jogging de la A la Z II 169 Figuri și informații tehnice de pe www. (acces 2010-2012): www.adventuremotorcycling.blogspot.com www.amazon.de www.americanlivewire.com www.angryjogger.com www.aqua-fitness-trainer.de www.aquajogging-atlas.de www
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ca și drepturile și obligațiile care decurgeau din sistemul instituțiilor și politicilor Uniunii. Se specifica faptul că "acceptarea acquis-ului" la data aderării însemna "implementarea efectivă", ceea ce presupunea și existența unei administrații publice eficiente. Pentru aceasta se solicita "aducerea instituțiilor, sistemelor manageriale și capacităților administrative la standardele Uniunii", făcându-se o trimitere specială la acquis-ul Schengen. România era avertizată că Uniunea era atentă la solicitarea unor perioade de tranziție, care trebuiau să fie "limitate în timp și scop", să fie însoțite de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
precum: evoluția specifică instituțională a țării, compoziția/structura politică a guvernelor, reguli și stiluri decizionale ale guvernelor, tradiții administrative naționale, disponibilitatea preluării experienței altor state candidate.55 Pregătirea și desfășurarea negocierilor de aderare de către guvern înseamnă și o vastă activitate managerială, ridică problema foarte importantă de coordonare la nivelul agențiilor guvernamentale, a administrației publice. În general, s-a observat că statele din Europa Central-Sud-Estică au realizat un proces de coordonare pentru politici, politică, proceduri. În privința coordonării politicilor, au existat două opțiuni
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
înregistreze progrese în transpunerea acquis-ului în domeniul agricol și în restructurarea acestui sector, chiar dacă structura majorității fermelor era, în continuare, nerentabilă. O parte considerabilă a acquis-ului în domeniul agricol a fost transpusă, dar implementarea era prejudiciată de capacitatea administrativă și managerială redusă. Erau necesare eforturi importante pentru a se putea realiza, până la momentul aderării, alinierea la standardele comunitare privind siguranța alimentară și protecția consumatorului. România trebuia să-și concentreze, în continuare, eforturile asupra întăririi capacității administrative în vederea implementării și intrării în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a politicii în domeniul concurenței și al ajutorului de stat; * Dezvoltarea utilizării tehnologiilor informatice în sectoarele industriale, prin aplicarea Strategiei de dezvoltare; * Promovarea investițiilor directe, prin dezvoltarea și perfecționarea cadrului legislativ și instituțional, în vederea asigurării transferului de tehnologie, creșterii performanțelor manageriale și îmbunătățirea accesului produselor românești pe piețele internaționale; * Promovarea investițiilor intangibile în resurse umane, cercetare dezvoltare și inovare, asigurarea calității și evaluarea conformității produselor; * Dezvoltarea programelor de formare profesională continuă, în scopul adaptării forței de muncă la evoluțiile în domeniul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]