5,147 matches
-
proces verbal afirmă că, după salva plutonului de execuție, în mareșalul Antonescu s-ar mai fi tras 6 gloanțe, iar alte 10 în generalul Vasiliu. Condamnarea sa la moarte a reprezentat, probabil, un cumul de interese: prietenia prea strânsă cu mareșalul Antonescu, implicarea în acțiunile anticomuniste și în tratativele duse pentru ieșirea României din război și, nu în ultimul rând, considerentul că, fiind bătrân și bolnav, se permitea salvarea unor generali mai tineri. În timpul unui interogatoriu a fost întrebat dacă a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de acord cu propunerile anterioare menționând: „Merită să fie admis la comandă sau funcțiune superioară gradului ce poartă și să fie înălțat la gradul de general de divizie în Jandarmerie când va avea vechimea”. La 23 august 1944, după arestarea mareșalului Antonescu, a lui Mihai Antonescu, a generalilor Vasiliu și Pantazi, generalul Tobescu a preluat comanda Jandarmeriei, ca cel mai vechi în grad din Inspectorat. După câteva ore, generalul Anton, șeful de Stat Major al I.G.J., a venit cu ordin scris
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Atât Tobescu, cât și Cristescu, se aflau pe acea celebră listă de 200 persoane care primiseră misiunea ca, în cazul ocupării țării de sovietici, să se retragă în străinătate și să lupte contra comunismului. Această listă fusese avizată personal de mareșalul Antonescu și de Mihai Antonescu, primind totodată și viza de intrare în Elveția. În perioada următoare cei doi au trecut prin Joița, București, Topoloveni (unde discută cu Ion Mihalache), București și Voinești, unde au fost arestați de jandarmii conduși de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comis-o nimeni și cred că nici un partid politic, dacă ar fi fost, în afară de legionari, nu ar fi fost în stare să facă aceasta. Legionarii, singuri, aveau aceste principii”. Anchetatorii i-au cerut să-și caracterizeze superiorii, în frunte cu mareșalul Antonescu, la care generalul a refuzat, oferind un răspuns care nu necesită comentarii: „Așa e caracterul meu. Pentru apărarea convingerilor mele am ajuns aici, altfel eram și eu, azi, comandantul Jandarmeriei. În educația mea de ostaș e că despre un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordinar”. B. Secția a II-a Informații din Marele Stat Major B.1. Organizarea structurii și noua doctrină a informațiilor Serviciul de informații/contrainformații al armatei și-a păstrat, în mare parte, organizarea și atribuțiile în tot timpul condus de mareșalul Ion Antonescu. La 9 octombrie 1940 a intrat în vigoare o nouă organigramă, bazată pe noile directive ale Conducătorului Statului și noile obiective ale statului român: - Biroul 1 Informații, cu cele trei fronturi (est, vest, sud); - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
30 ianuarie 1941, cu noi directive de apărare contra propagandei subversive. Pericolul a continuat și după începerea ostilităților militare, atunci când toate elementele scoase în afara legii - „comuniști, teroriști, iredentiști, spioni, evrei și legionari” - au intensificat acțiunea ideologică de penetrare a armatei. Mareșalul Antonescu a dispus să se ia „măsuri extreme de distrugere” a oricărui element care este dovedit că a acționat subversiv contra armatei române. Instrucțiunile Generale Contrainformative, elaborate la finalul anului 1941 și distribuite la începutul anului 1942, au prezentat, pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestea s-au axat pe: păstrarea secretului; împiedicarea acțiunilor teroriste, de sabotaj și a propagandei subversive; activitatea de contrapropagandă; descoperirea nucleelor și organizațiilor subversive din raza corpului de armată. La 4 ianuarie 1944, Biroul 2 al Cabinetului Militar a prezentat mareșalului Ion Antonescu situația contrainformativă din raza Corpului 3 Armată. În pofida instrucțiunilor, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a comunicat marii unități că a intervenit la Conducătorul Statului și a primit aprobarea „de a nu executa arestările ordonate” prin Instrucțiunea Specială Contrainformativă nr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a intervenit la Conducătorul Statului și a primit aprobarea „de a nu executa arestările ordonate” prin Instrucțiunea Specială Contrainformativă nr. 140, privitoare la Guvernământ. Având în vedere că situația din Transnistria continua „a fi îngrijorătoare”, Marele Stat Major a cerut mareșalului Antonescu să decidă continuarea aplicării măsurilor stabilite sau anularea acestora. În cursul anului 1944, Secția a II-a a implementat o nouă Directivă Contrainformativă, care a adaptat necesitățile muncii specifice la realitățile situației operative. Conform acestora, activitatea contrainformativă „va gravita
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interes; - Agentura I-a Filaj, care a supravegheat elementele aflate în atenția S.S.I.; - opt grupe informative: a. Grupa Politică, cu misiuni asupra persoanelor care au activat în partide, mișcări și organizații politice și desfășurau, în continuare, diferite acțiuni în raport cu guvernul mareșalului Antonescu. b. Grupa Legionară. c. Grupa Comunistă. d. Grupa Minorități. e. Grupa Militară, care a supravegheat activitatea militarilor în afara unităților, starea de spirit a acestora, tentativele de corupere pe bază de vicii/șantaj etc. f. Grupa Economică, avea în atenție
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Iacobici, s-a încheiat cu propunerea de chemare a celor trei lideri în România și convingerea acestora de a se unifica „într-un partid unic și unit” al românilor din Banat și Timoc. Acest material a fost văzut și de mareșalul Ion Antonescu, care a adnotat: „De acord. Să fie chemați la Președinție, să vorbească cu dl. Mihai Antonescu și după aceea cu mine. Este tragică această dezunire”. Astfel, la sfârșitul anului 1941, în pofida eforturilor depuse de guvernul de la București și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
această lipsă de solidaritate și neînțelegere a timpurilor prin care trecem, pune minoritatea română într-o lumină extrem de nefavorabilă față de autoritățile militare germane și avantajează - în mod indirect - acțiunea potrivnică a celorlalte minorități”. Dovedind un interes deosebit pentru viața economico-financiară mareșalul Antonescu a fost permanent informat despre situația economică reală existentă în țară. La 11 septembrie 1941 S.S.I. a trimis Conducătorul Statului un material despre economia românească după două luni de război în care se făcea o radiografie pertinentă și obiectivă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Germania (4,5 miliarde) și Italia (0,5 miliarde). În încheiere putem aprecia că în pofida unei situații dificile, existente din 1940, economia României reușea să facă față exigențelor impuse de război, fără a afecta prin aceasta traiul populației. Regimul mareșalului Antonescu, bazat pe ordine și disciplină, nu mai permitea, ca în trecut, afaceri oneroase bazate pe comisioane, speculații bursiere sau eludarea legilor. Exista speculă, existau speculanți și evazioniști dar, o dată descoperiți, erau trimiși în lagăre de muncă sau în linia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și denunțarea lor la posturile de jandarmi sau la unitățile militare din apropiere. Nu în ultimul rând, ineficiența parașutiștilor a fost pusă pe seama „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”. Materialul S.S.I. a fost studiat cu atenție de către mareșalul Ion Antonescu, care a dat o atenție sporită atât înființării trupelor de parașutiști române cât și anihilării acțiunilor desfășurate de unități aeropurtate inamice pe teritoriul României. Astfel, pe referatul nr. 6688/20 ianuarie 1943 al Ministerului Afacerilor Interne - Cabinetul Subsecretarului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atât trebuie să ne organizăm mai bine, pentru a prinde și contracara acțiunea parașutiștilor. Ei nu sunt un pericol, decât pentru cine nu organizează bine supravegherea teritoriului, pentru ca lansarea lor să fie imediat cunoscută și prinderea lor imediat declanșată”. Rezoluția mareșalului Antonescu a fost un raționament care s-a dovedit corect, având în vedere că, începând de la jumătatea anului 1943, frontul s-a apropiat din nou de granițele țării, iar acțiunile de desant aerian în spatele trupelor și pe teritoriul României s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de siguranță ale statului. Numai că totul trebuia făcut sub control, fără inițiative și acțiuni anarhice care puteau complica raporturile cu germanii. Acest aspect fusese recunoscut și de liderul «opoziției unite», Iuliu Maniu, după formula „noi nu facem greutăți reale mareșalului; nici el nu trebuie să facă greutăți încercărilor noastre. Fiecare trebuie lăsat să joace piesa lui, în interesul superior al țării”. Spre deosebire de comuniști, care vedeau în mareșalul Ion Antonescu doar «un instrument german», cercurile apropiate de Iuliu Maniu aveau altă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de liderul «opoziției unite», Iuliu Maniu, după formula „noi nu facem greutăți reale mareșalului; nici el nu trebuie să facă greutăți încercărilor noastre. Fiecare trebuie lăsat să joace piesa lui, în interesul superior al țării”. Spre deosebire de comuniști, care vedeau în mareșalul Ion Antonescu doar «un instrument german», cercurile apropiate de Iuliu Maniu aveau altă percepție: mareșalul Ion Antonescu reprezenta „o puternică personalitate, animată de un înalt patriotism și de o dorință arzătoare de a servi țara; în fața istoriei, rolul d-lui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
el nu trebuie să facă greutăți încercărilor noastre. Fiecare trebuie lăsat să joace piesa lui, în interesul superior al țării”. Spre deosebire de comuniști, care vedeau în mareșalul Ion Antonescu doar «un instrument german», cercurile apropiate de Iuliu Maniu aveau altă percepție: mareșalul Ion Antonescu reprezenta „o puternică personalitate, animată de un înalt patriotism și de o dorință arzătoare de a servi țara; în fața istoriei, rolul d-lui. mareșal Antonescu este fixat, el rămânând re-eliberatorul Basarabiei și Bucovinei și afirmând în fața lumii voința
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ion Antonescu doar «un instrument german», cercurile apropiate de Iuliu Maniu aveau altă percepție: mareșalul Ion Antonescu reprezenta „o puternică personalitate, animată de un înalt patriotism și de o dorință arzătoare de a servi țara; în fața istoriei, rolul d-lui. mareșal Antonescu este fixat, el rămânând re-eliberatorul Basarabiei și Bucovinei și afirmând în fața lumii voința poporului român de a-și stăpâni teritoriile naționale; această demonstrație a fost făcută astfel încât nu mai este util ca să fie continuată, provocând teatrul de război pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teritoriul nostru și că de aici înainte trebuie căutate soluții realiste, pentru a asigura țării condițiile cele mai puțin rele, într-o situație extrem de grea; în actuala situație, singurul factor care poate să aducă o ameliorare a situației este dl. mareșal Antonescu și că d-sa. trebuie convins să accepte noua misiune ce i-o rezervă istoria și împrejurările de război; dacă dl. mareșal Antonescu va accepta acest rol, el va rămâne în istoria României una din cele mai mari figuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
extrem de grea; în actuala situație, singurul factor care poate să aducă o ameliorare a situației este dl. mareșal Antonescu și că d-sa. trebuie convins să accepte noua misiune ce i-o rezervă istoria și împrejurările de război; dacă dl. mareșal Antonescu va accepta acest rol, el va rămâne în istoria României una din cele mai mari figuri militare și politice”. Nota S.S.I. din 25 martie 1944 a informat despre comentariile cercurilor politice din România față de atitudinea postului de radio B.B.C.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atunci vom fi lăsați jocului liber al propunerilor străine împotriva noastră”. Astfel, ieșirea României din război, tatonările cu reprezentanți ai țărilor neutre sau negocieri purtate cu Aliații, precum și posibila alianță cu comuniștii, toate acestea au fost bine documentate și prezentate mareșalului Antonescu. În ultima perioadă au apărut lucrări care demonstrează că schimbarea guvernului a fost pusă la cale încă din anul 1943 și, pe măsura scurgerii timpului, informațiile au arătat clar componenta politică a noului cabinet, persoanele propuse pentru funcția de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înaintat primului ministru, la 16 decembrie 1941, un memoriu cu diferite sugestii privind reorganizarea serviciilor de informații, la care a adăugat o serie de date pe care le-a cules personal. Memoriul a fost analizat de S.C.I., care a prezentat mareșalului Antonescu o sinteză cu principalele puncte de vedere ale acestuia. În esență, Cernat a afirmat că premierul nu este „precis informat” despre situația din țară, aceasta în urma unei „defectuoase organizări” a structurilor informative/contrainformative. În consecință, a propus un plan
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au ajuns la inginer, care a afirmat că a folosit banii pentru propagandă românească în Ardealul cedat, însă nu a prezentat „nici o dovadă” în acest sens. La 21 octombrie 1942, omul politic țărănist Sever Bocu, socrul lui Georgescu, a scris mareșalului Antonescu că situația ginerelui său este „consecința unei greșeli” de ordin juridic. După ce a comparat situația celui arestat pentru spionaj cu situația legionarilor rebeli, Bocu a cerut mareșalului „să-i redea libertatea” ginerelui, eventual într-un domiciliu forțat, garantând personal
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
octombrie 1942, omul politic țărănist Sever Bocu, socrul lui Georgescu, a scris mareșalului Antonescu că situația ginerelui său este „consecința unei greșeli” de ordin juridic. După ce a comparat situația celui arestat pentru spionaj cu situația legionarilor rebeli, Bocu a cerut mareșalului „să-i redea libertatea” ginerelui, eventual într-un domiciliu forțat, garantând personal pentru siguranța acestuia. Inginerul nu a fost eliberat și abia la jumătatea anului 1943 a fost fixată data începerii procesului. Cu acest prilej, conducerea P.N.Ț. a arătat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
recunoscut că, la 22 iunie 1941, comandamentul german „a subestimat” valoarea armatei sovietice. Aceste concluzii eronate au avut la bază: - războiul sovieto-finlandez, unde Armata Roșie s-a prezentat „slab” din toate punctele de vedere; - subestimarea unor rezultate radicale în urma schimbării mareșalului Voroșilov cu mareșalul Timoșenko la conducerea armatei sovietice; - măsurile contrainformative eficiente, care nu au permis agenților germani să pătrundă în interiorul U.R.S.S. mai mult de 100-150 kilometri. Din această cauză nu au fost cunoscute „posibilitățile industriale ale U.R.S.S.”, astfel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]