128,667 matches
-
o completa pe cea de la 1 ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor și imprimatelor de tot felul, probelor de mărfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de cai cu stațiuni fixe sau prin un serviciu regulat de diligențe”. Legea conținea prevederi referitoare la: executarea serviciului poștal și telegrafic, taxarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
răspuns plătit. Din 1874, se preschimbau cu Germania, AustroUngaria și Luxemburg, iar din anul următor și cu celelalte state, prin aplicarea deciziei Congresului de la Berna. De asemenea, legea din 1880: mărește greutatea la imprimate și stabilește dimensiuni pentru probele de mărfuri; interzice introducerea obiectelor prețioase în scrisori simple sau recomandate; mărește valoarea mandatelor poștale prezentate și autorizează oficiile să le achite pe cele sosite, prelungind totodată termenul de achitare; calculează după calea parcursă, distanța până la destinație pentru mesagerii; admite la prezentare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de felicitare, fără niciun text, compuse din adresă și semnătură, dar admise la expediere numai în zilele onomastice și de anul nou. Tot din anul 1895, în serviciul intern, s-a admis la prezentare indicația “ramburs” pentru imprimate, probe de mărfuri și hârtii de afaceri. În anul următor, avantajat a fost comerțul de cereale, prin majorarea greutății “probelor de cereale”, expediate fără creșterea taxelor. Din 1899, taxele de factaj pentru obiectele de mesagerii, predate la domiciliul destinatarilor, puteau fi încasate la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țară și limitat numai la scrisori și gazete francate, a fost extins la un număr mare de stații CFR, precum și la alte trimiteri poștale. Personalul CFR era obligat să îndeplinească, primirea și expedierea de scrisori simple și recomandate, probe de mărfuri, hârtii de afaceri, imprimate, mandate poștale interne, obiecte de mesagerii și vânzări de mărci poștale. Convenția a fost pusă în aplicare la 1 noiembrie același an, fiind excluse liniile Roman-Burdujeni, PașcaniIași, DolhascaFălticeni și Verești-Botoșani. Ulterior, la 1 februarie 1891, s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
birouri poștale ambulante. Așa a ajuns, Regia Autonomă PTT să dispună în anul 1929, de 360 vagoane amenajate corespunzător, pentru toate cursele poștale ambulante, din care peste 80% erau zilnic în circulație, eliminânduse în totalitate transportul corespondenței în vagoane de marfă sau de călători. În anul 1930, pe teritoriul județului Baia se puteau efectua schimburi de expediții în gările: Pașcani, Heci-Lespezi, Dolhasca și Liteni, cu birourile poștale nr. 1.2, nr. 5.6, nr. 17.18 și nr. 33.34, toate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciului poștal. Cu toate acestea, activitatea poștală rurală s-a dezvoltat. Birourile poștale rurale puteau efectua serviciul de corespondență: scrisori simple francate și nefrancate, scrisori recomandate francate, scrisori simple și recomandate oficiale, ziare și imprimate, depeșe telegrafice și probe de mărfuri. În județul Suceava, serviciul poștal rural organizat în spiritul legii de mai sus, a început să funcționeze chiar în ziua de 1 mai 1872, prin angajarea unui expeditor la biroul poștal rural Boroaia, plasa Moldova. Alt birou poștal rural s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 2.304 locuitori. A crescut numărul meșteșugarilor și a negustorilor, dar și al muncitorilor de la atelierele căilor ferate. A devenit comună urbană în anul 1923, ca urmare a dezvoltării activității meșteșugărești și a comerțului, precum și a lărgirii schimbului de mărfuri între oraș și sat. Aici se găseau tot felul de produse meșteșugărești și bunuri de larg consum. Era important comerțul cu vite și cereale și existau mici unități economice ale industriei ușoare și alimentare. Atât la Pașcani Gară, nod de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
răspândirii filateliei revenind Poștei în colaborare cu Asociația Filateliștilor din România, înființată la 1 iunie 1958, la toate unitățile PTTR s-au pus în vânzare plicuri filatelice, iar la Fălticeni s-a organizat un ghișeu special pentru desfacerea mărcilor și mărfurilor filatelice. Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor desfășura activitatea de filatelie prin unitățile PTTR și prin Intreprinderea comercială de stat “Filatelia”. Prin rețeaua de unități PTTR s-au executat și servicii pe bază de convenții și instrucțiuni comune încheiate între
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Anexa 23). Trebuia făcut ceva pentru creșterea veniturilor, mai ales că după 1989, au apărut societăți private care prestau servicii poștale. Poșta Română a pierdut parțial monopolul deținut datorită firmelor particulare concurente care executau transfer de bani și transport de mărfuri intern și extern, curierat rapid, distribuție de abonamente presă și de facturi Romtelecom etc. Pentru a face față concurenței și pentru a nu pierde clienți, Poșta a trebuit să se modernizeze, să asigure servicii rapide și de bună calitate și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și resursele economice pe care le implică. Eficiența economică poate fi: - eficiența formelor activității economice și - eficiența tipurilor de resurse. Eficienta formelor activității economice cuprinde: - eficiența economică a producției; - eficiența economică a repartiției; - eficiența economică a schimbului sau a circulației mărfii; - eficiența economică a consumului. Eficienta tipurilor de resurse implicate într-o activitate se delimitează la următoarele forme: - eficienta economică a resurselor naturale; - eficienta economică a resurselor avansate; - eficienta economică a resurselor ocupate; - eficienta economică a resurselor consumate. Resursele naturale sunt
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
acest sens de a opera pe piața valutară ca brokeri și ca dealeri. 2.3 Politicile vamale Ca o componentă primordială a politicii comerciale a fiecărui stat, politica vamală cuprinde toate prevederile legale privind intrarea /ieșirea în /din țară a mărfurilor. Principalul instrument de implementare a politicilor vamale este tariful vamal, cuprinzând taxele vamale, în funcție de nivelul acestora putându-se aprecia înscrierea politicii vamale a unui stat pe o anumită direcție. Taxele vamale reprezintă impozite indirecte pe care statul le percepe pentru
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Principalul instrument de implementare a politicilor vamale este tariful vamal, cuprinzând taxele vamale, în funcție de nivelul acestora putându-se aprecia înscrierea politicii vamale a unui stat pe o anumită direcție. Taxele vamale reprezintă impozite indirecte pe care statul le percepe pentru mărfurile care tranzitează granițele vamale ale țării respective. Taxele de export se aplică, de regulă, unor produse de bază, pentru a stimula prelucrarea lor pe plan intern. Taxele pentru importuri au, de regulă, rolul de a proteja producția internă de competiția
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
regulă, rolul de a proteja producția internă de competiția din afară. Taxele vamale sunt diferite după tipul de comerț exterior, după scopul pentru care au fost instituite, după modul de percepere sau după modul de stabilire. În afara taxelor vamale, pentru mărfurile exportate și importate sunt și taxele vamale de tranzit care se aplică mărfurilor străine care traversează teritoriul statului respectiv. În funcție de valoarea taxelor, putem aprecia dacă statul respectiv practică o politică vamală protecționistă, urmărind îmbunătățirea balanței comerciale, sau aceste taxe sunt
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
sunt diferite după tipul de comerț exterior, după scopul pentru care au fost instituite, după modul de percepere sau după modul de stabilire. În afara taxelor vamale, pentru mărfurile exportate și importate sunt și taxele vamale de tranzit care se aplică mărfurilor străine care traversează teritoriul statului respectiv. În funcție de valoarea taxelor, putem aprecia dacă statul respectiv practică o politică vamală protecționistă, urmărind îmbunătățirea balanței comerciale, sau aceste taxe sunt impuse doar în scop fiscal, urmărind atragerea de fonduri la bugetul de stat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
tarife se numără Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (N.V.B.) adoptat în 1950, transformat apoi în Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală (N.C.C.V.), acceptat numai în 140 de țări în 30 de ani. N.C.C.V. este sintetizat după originea și gradul de prelucrare a mărfurilor, cuprinzând 1097 de poziții grupate în 99 de capitole și 21 de secțiuni. Tot în 1950 a fost elaborată, de Biroul de Statistică al Organizației Națiunilor Unite, clasificarea tip standard. În 1983 a fost adoptată Convenția Internațională privind Sistemul Armonizat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în 99 de capitole și 21 de secțiuni. Tot în 1950 a fost elaborată, de Biroul de Statistică al Organizației Națiunilor Unite, clasificarea tip standard. În 1983 a fost adoptată Convenția Internațională privind Sistemul Armonizat de Descriere și Codificare a Mărfurilor Supuse Impunerii Vamale, sistem utilizat de peste 100 de țări, printre care și România. Acest sistem a stat la baza Tarifului Vamal elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Comerțului care a intrat în vigoare la 01 ianuarie 1992, prin Hotărârea Guvernului
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Tarifului Vamal elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Comerțului care a intrat în vigoare la 01 ianuarie 1992, prin Hotărârea Guvernului României nr. 673/1991 privind tariful vamal de import al României. Potrivit prevederilor acestei hotărâri, tariful se aplică tuturor mărfurilor ce fac obiectul operațiunilor de import în România. Pentru importurile din țări cu care România întreține relații comerciale pe bază de reciprocitate, conform unor convenții sau tratate internaționale, aplicarea taxelor vamale se face conform prevederilor acestora. Taxele vamale se percep
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care a început să se facă simțită în ceea ce privește un cadru legislativ mai stabil și existența unor practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei circulații a serviciilor și a mărfurilor. Un cadru legislativ comun furnizat de Piața Unică va crește eficiența generală a economiei românești prin îmbunătățirea alocării resurselor, creșterea gradului de specializare și încurajarea concurenței. În condițiile îmbunătățirii mediului de afaceri, România este deja o țintă atractivă pentru investițiile
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
1990). Aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobânzi (art. 68 din Legea nr. 31/1990). b) Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri care pot fi bunuri imobile (clădiri, instalații etc.) și bunuri mobile corporale (materiale, mărfuri etc.) sau necorporale (creanțe, fond de comerț etc.). Aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate comercială. Aceste aporturi se realizează prin transferarea drepturilor corespunzătoare și predarea efectivă a bunurilor către societate (art. 15 alin. 2 din Legea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. și-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pân’ și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Aruncând cuvinte goale Ce din coadă au să sune. Totul și toți cei puternici s-au coalizat împotriva omului simplu, a vorbei simple
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pe care îl mai auzise: - Nu avem! Nu e sezonul, sunt flori de vară, suntem abia în martie. Nici din import? Nici! E mult prea devreme pentru aceste flori. Dar vă putem oferi altceva, aveți de unde alege. Vânzătoarele - foarte amabile. Marfa - destul de variată. Trandafiri, iriși, zambile, frezii, orhidee. Culorile - un curcubeu. Aranjate în buchete sofisticate ori, pur și simplu, așezate în vaze transparente, îți furau privirea, de cum intrai. Doar că printre toate aceste minunății nu găsea ceea ce dorea. - Mulțumesc pentru amabilitate
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cât și fete cu Rarița lui. Primul copil al lor a fost Mihai, după care au urmat: Ilinca, Anica, Vasile, Ion și Maria. Vasile Tonu a avut și cooperativă (dughiană). Dar a avut și ghinionul de a i se fura marfa din prăvălie și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era un imperativ cultural, o acțiune de îmbunătățire a fondului patrimonial” (Stahl, 1998, vol. II, p.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din izlaz, și, din Codul civil, ceea ce i se potrivea, adică dreptul de a se considera proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse să facă tăieri masive au profitat de legea devălmășiei și au tăiat fără limită. Perioada aceasta de abuzuri cu efecte devastatoare asupra pădurii este foarte bine ilustrată de D. Sârbescu Lopătari (apud Stahl, 1998, vol. II
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]