2,194 matches
-
mijloace de transport? SUA, de exemplu, sunt cel mai mare consumator de energie al lumii, iar mare parte din petrolul utilizat de economia americană provine din Orientul Mijlociu și din zona arabă propriu-zisă: Arabia Saudită și Emiratele din Golf. Pe vremuri, la marxism, învățam că factorul economic are un rol determinant în raport cu celelalte componente ale complicatei vieți sociale: cultura, politica, instituțiile de orice fel, tipul de guvernământ, suprastructura, în general, inclusiv conștiința oamenilor, modul lor de a gândi și de a acționa, mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
totuși, regimul de tip taliban al Iranului nu va putea rezista multă vreme presiunii forțelor și valorilor care domină azi scena mondială, și anume democrația, drepturile omului, secularizarea vieții publice. Nu cred că există legi implacabile ale istoriei așa cum susținea marxismul -, dar cred că există, totuși, o săgeată a timpului istoric. Există, adică, pentru anumite perioade istorice, unele tendințe dominante în evoluția comunităților umane, un anumit trend cum se spune azi de la care nimeni sau foarte puțini se pot sustrage. Globalizarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de a-i mobiliza la acțiune. Așa cum Comte și Spencer au descifrat unele din mecanismele vieții sociale, Marx, dintr-o perspectivă inedită, a făcut descoperiri care au favorizat formarea noii științe despre societate. (C. Wright Mills, în Imaginația sociologică, susține: "Marxismul clasic a fost fermentul sociologiei moderne"). Acestea sunt: * legea generală de mișcare a vieții sociale, modul de producție capitalist și rolul imens al plusvalorii; * dependența caracteristicilor omului, a instituțiilor, a relațiilor sociale de producția materială, de componenta economică existente la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și le trece în revistă. Apărătorii (astăzi suntem în situația istorică de a constata că mulți dintre aceștia s-au convertit în adversari acerbi!) și adversarii tradiționali ai gândirii marxiste, dincolo de controversele inerente luptei de idei, recunosc la unison că marxismul rămâne una din valorile semnificative ale creației istorice moderne, iar sociologii conștientizează tot mai mult că, hulit, criticat, denigrat, Marx nu poate fi alungat din oricare istorie a sociologiei fără a văduvi înțelegerea parcursului său în timp. Toate acestea ne
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ci contribuții importante care au favorizat sporirea solidității interpretării vieții sociale. Marx a deschis noi orizonturi de analiză și totodată căile prin care acestea pot fi apropiate teoretic. (Henri Lefebre scrie: "Marx nu este sociolog, dar există o sociologie în marxism.") Încăpătura cuvântului sociologie mai are încă suficiente cotloane care așteaptă să fie depistate și apoi acoperite cu consistența teoretică necesară pentru a primi conturul complet al științei despre viața socială. Bibliografie Cazan, Gheorghe, " Trecerea lui Marx de la idealism și democratism
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
lor spirituali, au fost recrutați din medii intelectuale de conținut diferit și situați în timpi istorici diferiți. * Esența fenomenelor sociale pe temeiul căreia construiesc edificiul social este diferită. * Lansează în circuitul teoretic direcții de studiu distincte, pozitivismul, evoluționismul, organicismul (social-spencerism), marxismul. * Creează pe cont propriu, comunicarea dintre ei este, declarat, inexistentă. * Au lăsat urme diferite în gândirea ulterioară: unele s-au stins temporar, altele s-au imprimat adânc chiar și în practica socială. * Evadarea din filosofia socială s-a făcut pe
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
spectatorii moderni. Cu toții au fost martori neputincioși sau indiferenți ai abuzurilor unor tirani cu pretinse aptitudini științifice sau estetice - Nero, incendiatorul Romei din anul 64, dornic să declame pe scena unui teatru, și, respectiv, Stalin, cârmuitorul sovietic, autor al opusculului Marxismul și problemele lingvisticii din 1950 : Dacă în zilele voastre unul dintre cei mai mari tirani ai lumii și-a scris cu sângele popoarelor tezele despre lingvistică, aceasta se datorește poate și faptului că, în zilele bărbăției mele, un tiran ceva
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
epoca victoriană. Înrudirea culturală si lingvistică, face ca aici, ca și în Statele Unite, contestarea să folosească mai devreme decît pe continent mijloace ca muzica "pop" (dovadă este succesul Beatles-ilor), rockul sau cultura hippy. În schimb este influențată mai puțin de marxism care în Marea Britanic joacă un rol secundar și nu se transformă nici într-o adevărată mișcare revoluționară, nici nu ajunge să colaboreze cu sindicatele. În RFG în schimb, mișcarea contestatară capătă de la bun început un puternic caracter politic. Antiamericanismul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Vailland sau Picasso, italienii Vittorini, Lombardo Radice, Guttuso și Calvino au aderat la Partidul Comunist, în general mai mult din ură față de fascism și din dorința de dreptate socială decît în urma unei opțiuni ideologice hotărîte. Alții, trăgîndu-se sau nu din marxism, au refuzat să intre într-o organizație ale cărei idei nu le împărtășeau în întregime, dar care li se părea promițătoare pentru viitor pentru că se plasa "pe pozițiile clasei muncitoare". Aceștia sînt "tovarășii de drum": "progresiștii", socialiștii decepționați de reformismul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
relee care sînt numai europene: structuralismul de proveniență pur franceză, reconsiderarea operelor lui Marx efectuată de Althusser și de școala acestuia, dar mai ales încercările tăcute de școala sociologică germană din Frankfurt (Adorno, Habermas, Horkheimer etc.) care încearcă să lege marxismul de freudism. În marea efervescență de idei și de acțiuni care urmează exploziei din 1968, numeroși intelectuali europeni se vor angaja mai mult sau mai puțin, unii printr-o atitudine militantă în cadrul micilor grupări de dreapta, alții folosindu-se de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sfîrșit, pentru a se consacra, ca Michel Foucault unei intense munci de subminare a ideologiei preponderente. O ruptură profundă se va produce la mijlocul anilor 1970, consecință a unei răsturnări de situație care diminuează credibilitatea criticii modelului productivist și a crizei marxismului. Marile dificultăți prin care trec țările din Europa de Est, ecoul produs în Europa Occidentală de evenimentele de la Praga și de la Gdansk, traumatismul provocat în partidele europene de dreapta de publicarea în 1976 a "Arhipeleagului Gulag" a lui Soljenițin și în sfîrșit
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
secolul XX le pune oamenilor la sfîrșitul unui conflict care a scos în evidență mai mult decît primul limitele rațiunii, în Italia triumfă mai degrabă o literatură socială caracterizată prin respingerea în același timp a fascismului și capitalismului sălbatic, a marxismului și a fracțiunii progresiste a democrației creștine. De la Carlo Levi la Elio Vittorini, de la Ignazio Silone la Vasco Pratolini, de la Silvio Micheli la Carlo Cassola, de la Pier Paolo Pasolini la Italo Calvino, majoritatea scriitorilor italieni de după război se consacră descrierii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
au fost hotărâtoare asupra generației tinere: cea a războiului marii Uniri și cea a doi oameni remarcabili Vasile Pârvan și Nae Ionescu. Dar Mircea Vulcănescu amintește și de influențele din afară: misticismul orientalizat german, maurrasismul francez, fascismul italian, comunismul rus, marxismul german și național-socialismul german. Generația tânără a cunoscut momentul culminant al Asociației "Criterion" (1939). Și ce generații s-au mai remarcat după toate acestea? Desigur, nouă ieșenilor ne face mare plăcere existența generației junimiste, spiritul ei decisiv în cultura românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
masă o ideologie. Mai mult, cultura media este o competiție și autorul, înțelegînd societatea ca un cîmp de luptă, purcede la o interpretare politică a culturii. D. Kellner propune, așadar, o lectură politică a cîmpului cultural, chemînd în ajutor conceptele marxismului clasic. Ideologia, indiscutabil, legitimează dominația de clasă. Preocupat, deopotrivă, de teoria manipulării dar și de cea a rezistenței, D. Kellner extinde conceptul. Ideologia nu e redusă la dominația de clasă, reactivînd bătătorite opoziții binare. Iar critica ei privește acum multiculturalismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
războaielor" dintre teoriile rivale, reducîndu-le adesea pe acestea la nivel de modă. Această febră a izbucnit prima dată în Franța în anii '60, o dată cu proliferarea discursurilor emanate de ideile post-structuraliste. Respingînd abordarea totalizatoare, universalistă și scientistă a structuralismului, semioticii, psihanalizei, marxismului și altor discursuri care produseseră "febra" și "conflictele" teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le respinsese, mișcarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și "conflictele" teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le respinsese, mișcarea post-structuralistă a produs noi sinteze ale marxismului, psihanalizei, semioticii și feminismului, într-o explozie de discursuri teoretice care au circulat în întreaga lume. În Statele Unite, unde acele forme numite de Marcuse "gîndire unidimensională" au domnit în tot deceniul cinci și începutul deceniului șase, marxismul și feminismul au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi sinteze ale marxismului, psihanalizei, semioticii și feminismului, într-o explozie de discursuri teoretice care au circulat în întreaga lume. În Statele Unite, unde acele forme numite de Marcuse "gîndire unidimensională" au domnit în tot deceniul cinci și începutul deceniului șase, marxismul și feminismul au fost primele forme de "febră teoretică" care au început să circule. Experiența războiului din Vietnam, din anii '60, i-a determinat pe mulți dintre membrii Noii Stîngi și ai mișcării pacifiste să se orienteze spre teoria marxistă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
început să se revolte împotriva a ceea ce ele considerau a fi practici opresive exercitate atît de societățile de tip patriarhal, cît și de tovarășii lor de luptă de gen masculin. S-au oficiat multe astfel de "căsnicii" nefericite adesea între marxism și feminism, în timp ce alte tipuri de teorii feministe au recurs la psihanaliză pentru a analiza experiența de oprimare a femeilor și pentru a contribui la procesul de formare a unor individualități mai sensibile, mai tandre, mai mature. Iată cum, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alte tipuri de teorii feministe au recurs la psihanaliză pentru a analiza experiența de oprimare a femeilor și pentru a contribui la procesul de formare a unor individualități mai sensibile, mai tandre, mai mature. Iată cum, ca și în cazul marxismului, au apărut o sumedenie de teorii feministe, adesea în conflict unele cu celelalte, dar și cu discursurile de sorginte masculină. Grupurile anterior marginalizate au încercat să-și afle o voce proprie și astfel au apărut noi discursuri pro-americane, indiene, mexicane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deja limbajul de comunicare între națiuni, dar răspîndeau totodată tendința de globalizare a febrei și a conflictelor teoretice. Acestea au continuat să prolifereze, astfel încît, de la Berkeley pînă la Bombay, de la Austin pînă la Londra, au apărut noi sinteze ale marxismului, feminismului, psihanalizei, post-structuralismului și postmodernismului, susținîndu-se concomitent și necesitatea unui nou discurs teoretic care să se axeze tocmai asupra acestor noi abordări critice, ce produceau discursuri și sinteze mereu mai complexe. S-au intensificat conflictele între acele discursuri care încercau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poate deveni mai clară. Desigur, o unică perspectivă, novatoare și puternică (ca, de exemplu, psihanaliza sau feminismul), poate fi mult mai utilă în explicarea și înțelegerea anumitor fenomene decît o combinație eclectică de perspective multiple, dar asociind abordări influente precum marxismul, feminismul, post-structuralismul și alte viziuni teoretice contemporane, se ajunge la o analiză mai profundă și mai utilă decît cea obținută prin aplicarea unei singure perspective. Mai mult decît atît, marxismul influențat de feminism și psihanaliză este diferit și mai util
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
combinație eclectică de perspective multiple, dar asociind abordări influente precum marxismul, feminismul, post-structuralismul și alte viziuni teoretice contemporane, se ajunge la o analiză mai profundă și mai utilă decît cea obținută prin aplicarea unei singure perspective. Mai mult decît atît, marxismul influențat de feminism și psihanaliză este diferit și mai util decît cel lipsit de asemenea influențe. După cum voi încerca să demonstrez în această culegere de studii, diferitele subiecte și probleme necesită metode și abordări variate. În prezentul volum, voi încerca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Studiile culturale necesită prin urmare o teorie socială care să analizeze sistemul și structura de dominație și forțele de rezistență. De vreme ce capitalul și relațiile economice au jucat dintotdeauna un rol important în structurarea societăților contemporane (adesea numite "capitaliste" sau "democratic-capitaliste") marxismul a avut încă de la început o pondere importantă în studiile culturale, deși au existat dispute cu privire la ce formă anume de marxism ar trebui luată în considerare; mai recent, a existat o violentă respingere a perspectivei marxiste (vezi Bennett, 1992 și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitalul și relațiile economice au jucat dintotdeauna un rol important în structurarea societăților contemporane (adesea numite "capitaliste" sau "democratic-capitaliste") marxismul a avut încă de la început o pondere importantă în studiile culturale, deși au existat dispute cu privire la ce formă anume de marxism ar trebui luată în considerare; mai recent, a existat o violentă respingere a perspectivei marxiste (vezi Bennett, 1992 și Fiske, 1993)25. Studiile culturale clasice, însă, au văzut societatea ca pe un sistem de dominare în care instituții precum familia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Studiile asupra subculturilor din Marea Britanie încercau să găsească noi agenți ai schimbărilor sociale atunci cînd s-a văzut că anumite sectoare ale clasei muncitoare erau integrate în sistemul existent și în ideologiile și partidele conservatoare. Încercările lor de a reconstrui marxismul au fost influențate și de conflictele și mișcările politice din anii '60. Orientarea spre feminism, adesea contestată, a fost în mod direct influențată de mișcarea pentru drepturile femeilor, în vreme ce orientarea spre problematica rasială, ca factor semnificativ de studiu, a fost
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]