3,668 matches
-
fi de dorit să se întâmple vreodată. Erau lărgiri de orizonturi, cu inerente limite, prin diversificările tip "multi-", care vor duce la evenimentele începute în anul 1989, completate empiric și teoretic până astăzi. Potrivit schemei populare de rezumare a doctrinei marxiste, politologia ar fi rezultatul "aplicării" filosofiei la domeniul social, respectiv la practica construirii socialismului ("multilateral dezvoltat", vor adăuga "creator" congresele PCR de după 1965), rămas ca "ideologie" și practici politice ale unor partide ori guverne din Europa de astăzi. Mai potrivite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
forme de rasism, xenofobie ori iredentism, combinate cu mișcările pentru dezarmare și pace, cu feminismul care s-a reflectat și în filosofie prin critica "androcentrismului", sexismului, rasismului, a opresiunii de clasă. Căci femeile ar fi ca și "proletariatul" din teoria marxistă: o subclasă marginală a societății moderne. Cam așa se prezenta feminismul într-un Dicționar de filosofia cunoașterii, tradus din limba engleză în anii 1999-2000. Susținând că obiectivitatea este asigurată de critica socială, pentru că subiectivitatea este construită social, feminismul se îndreaptă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Irina Petraș, Curente literare. Mișcări, direcții, tendințe, București, 1992, Editura Demiurg, 111 p. (Bibliografie selectivă pp. 105-110). 14. Din imaginile critice asupra psihanalizei, ne oprim la câțiva autori occidentali: a) Catherine B. Clément, Pierre Bruno, Lucien Sève, Pentru o critică marxistă a psihanalizei, traducere de L. Gavriliu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975. b) Critica hedonismului, tendințele distructive ale sexualității în civilizații, agresivitatea în societatea industrială, eliberarea de societatea abundenței, omul unidimensional și alte subiecte marcusiene instructive în H. Marcuse, Scrieri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmă, cartea de față. O serie de precauții se impun. În primul rând, trebuie precizată intenția lecturii de față. Pagini întregi (precum cele despre „fetișul“ mărfii) ale lui Benjamin pot fi înscrise cu ușurință în grile de lectură de proveniență marxistă; o serie de texte publicate în presa extremistă a vremii trimit la opțiuni politice care, pentru aceeași grilă de lectură, pot fi relevante în înțelegerea textului. Orice interpretare suspicioasă aruncată scrierilor lui Benjamin în acest mod are însă ca rezultat
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aruncată scrierilor lui Benjamin în acest mod are însă ca rezultat ratarea spectacolului pe care cărțile sale îl desfășoară. Adorno găsește ca model al acestei filozofii jocul cuvintelor încrucișate. Prelun gind imaginea, a-l citi pe Benjamin prin grila hermeneuticii marxiste echivalează cu a trage cu ochiul la răspunsuri; și acestea, de altfel, incorecte. Totuși, tentația unei astfel de pers pective nu ține doar de intenția cititorului, ci și de un gest teoretic al lui Benjamin însuși. Este vorba despre felul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
centrul filozofiei lui Benjamin, „Darum ist die Mitte von Benjamins Philosophie die Idee der Rettung des Toten als der Restitution des entstellten Lebens durch die Vollendung seiner eigenen Verdinglichung bis hinab ins Anorganische“. Astfel formulată, ideea trimite direct la problema marxistă a fetișului. Alți autori însă sunt indiferenți față de „sursa“ marxistă a gândirii lui Benjamin. Cu toate acestea, lectura pe care o fac textelor este similară. George Steiner este un exemplu: „Walter Benjamin has made highly communicative what William Blake in
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Philosophie die Idee der Rettung des Toten als der Restitution des entstellten Lebens durch die Vollendung seiner eigenen Verdinglichung bis hinab ins Anorganische“. Astfel formulată, ideea trimite direct la problema marxistă a fetișului. Alți autori însă sunt indiferenți față de „sursa“ marxistă a gândirii lui Benjamin. Cu toate acestea, lectura pe care o fac textelor este similară. George Steiner este un exemplu: „Walter Benjamin has made highly communicative what William Blake in that wonderful phrase called «the holiness of the minute particular
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
communicative what William Blake in that wonderful phrase called «the holiness of the minute particular». His anti systematic vision of specific objects, artefacts, grammatical tropes, urban locales, generates a materialism which is dialectical, though only very partly in any classic Marxist way“. Și acum, Benjamin oferă argumente în favoarea acestei interpretări, la care voi reveni mai jos. Nu se mai pune problema aici, ca în situația menționată mai sus (prima „precauție“), de a suspecta gestul lui Benjamin de intenții secunde; de data
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Marsilia sau Mos cova (Neapel, scris împreună cu Asja Lăcis, 1924, Moskau, 1927, Marseille, 1928). În al doilea rând, o scriere importantă, Einbahnstrasse (1928) marchează trecerea spre o analiză a spațiului urban, cu referire la fenomenul supra realist și la analiza marxistă a fenomenului social. În al treilea rând, scrieri precum Berliner Kronik (1932), în care tema me moriei și a experienței per sonale devin predominante. Das Passagen Werk, neîncheiată și publicată postum, formează o categorie aparte, prin complexitatea analizei și multiplicitatea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pentru această situație a gân dirii dialectice, termen care va deveni relevant îndeosebi atunci când va fi vorba despre „cunoașterea urbană“ a flaneurului: cel de fan tasmagorie (Phantasmagorie). Termenul se regăsește, desigur, la Marx, iar Benjamin nu este străin de înțelesul marxist În ultimul caz, termenul este legat de fenomenul „fetișismului“, în cadrul căruia mărfurile sunt lucruri al căror caracter real este obturat de relații de ordin „metafizic“ între entități multiple de ordin social și istoric. Această iluzie transcendentală a mărfii stă, mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o cheamă în mod constant. Împlinirea acestora, după cum arată Benjamin în teza a III-a, este sensul mântuirii. În această înțelegere a forței mesianice slabe a trecutului stă și unul dintre corectivele principale pe care Benjamin le aduce materialismului istoric marxist. Este vorba de faptul că pentru Marx, de vreme ce lupta de clasă este cea care dă sens istoriei, istoria însăși este o „pradă“ a învingătorului; astfel, posibilitățile prezentului sunt cele care se proiectează asupra trecutului, redu cându-l, pedant, la tăcere. Zarva
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
primordială, de extracție pur teologică: „Benjamin, à ses yeux, s’est efforcé de passer artificiellement du mode de penseé métaphysique et théologique qui était le sien à un mode de pensée matérialiste qui lui était parfaitement étranger“. Adoptarea unui limbaj marxist, precum și a unei lecturi materialiste în sensul vulgar al termenului asupra istoriei este văzută de Scho lem ca fiind un accident biografic al lui Benjamin, cu grave consecințe asupra operei: o „schizofrenie“ teoretică ce explică inconsistențele unor fragmente sau chiar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
XIX-lea: „Der flanerie liegt neben anderm die Vorstellung zu Grunde, daß der Ertrag des Müßigganges wertvoller (?) sei als der der Arbeit.“ Este relevant faptul că recrutarea flaneurului se face, în bună măsură, din rândul jurnaliștilor. Din punct de vedere marxist, este stupefiant felul cum, în cazul acestora, orele petre cute hoinărind pe marile bulevarde sunt, de fapt, ore de muncă înscrise, așadar, în „valoarea produsului final“. Construcția jur nalistică a peisajului urban, redarea fantasmagorică a chipului acestuia, are ca origine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sociale, unidirecționali tatea dezvoltării tehnologice, caracterul anonim al maselor care populează metropola generează ceea ce Whybrow numește, pe urmele lui Brecht, „the terror of the unfamiliar“. Logica lumii urbane este cea a consumului (Benjamin este aici îndatorat, în bună măsură, reflecției marxiste), iar modalitatea ra portării subiectului la această situație este tocmai trăirea (Erlebnis) transpusă liric de Baudelaire. Șocul este primul moment al întâlnirii cu lumea metropolei. Whybrow dă un exemplu din alt spațiu cultural pentru locul pe care îl ocupă fragmentarul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
orașului ca loc al conflictului: „Benjamin’s writings constitute an account of historyas-catastrophe, a vision which is concerned with the repre sentation of the city as a locus of perpetual suffering and enduring conflict.“ Există, în mod evident, o interpretare marxistă a acestui aspect al gândirii lui Benjamin: lupta de clasă este, în centrul modernității europene, în inima metropolei, atotprezentă. Orașul este scena acestei lupte, el reproducând, la o scară redusă, societatea în ansamblul ei. Insuficiența acestei reprezentări asupra conflictului rezidă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
subiectivă, trecătoare: ea nu se confundă, cum am încercat să arăt în mai multe locuri, trăirii abstracte. Ea operează metafizic, se desfășoară în limitele unei ontologii, produce o schimbare a semnificației lucrurilor și a locurilor proprii metropolei. De pe poziții oarecum marxiste, Adorno avertizează, de exemplu, într-o serie de scrisori către Benjamin (în special cea din 2 august 1935) asupra tendinței de a „citi“ imaginea dialectică după modelul tensiunii dintre vis și trezire, ca un regim subiectiv al percepției. Imaginea dialectică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
doilea capitol are în vedere alte două dimensiuni ale conceptului de „experiență“: cea teologică și cea politică. Le discut împreună, pentru a evita un reducționism des în tâlnit în istoria receptării lui Benjamin: acela al înscrierii autorului în rândul teoreticienilor marxiști ai culturii. Scholem arată convingător cum opțiunea politică (de altfel, neasumată total) este accidentală la Benjamin și cum lectura pe care acesta o face istoriei poate fi înțeleasă mai degrabă plecând de la presupoziții și teze teologice. Ceea ce în primul capitol
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
democratizarea exagerată, care implică, de fapt, subminarea continuă a autorității și pierderea controlului politic și social. Adorno și Horkheimer, ambii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, discută cultura de masă dintr-o altă perspectivă, și anume cea economică. Influențați de teoriile marxiste, cei doi consideră că, reprezentând suprastructura, cultura a devenit dependentă de industrie și că produsele și procesele culturii de masă nu sunt decât produse ale "culturii industriale", un termen nou introdus în paradigma conceptului de "cultură" în 1947, în renumitul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
stilul de viață al unui popor sau al unei comunități"), aparținând lui Masao Miyoshi, poate constitui o definiție valabilă pentru cultura populară. Ea se bazează, de fapt, pe analiza termenului "cultură" făcută de Raymond Williams, un alt adept al teoriei marxiste, în studiul de referință privind cultura engleză a secolului al XIX-lea, Culture and Society, publicat în 1958. În accepțiunea lui Williams, cultura este o "instituție" care reprezintă "un mod de viață complet, material, intelectual și spiritual 10". Instituționalizată, cultura
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
interese similare. Cu câteva excepții (Marcus Aurelius, de exemplu, considera jocurile plictisitoare 33, la fel și unele familii aristocrate), atât conducătorii, cât și cei conduși păreau să aprecieze plăcerea barbară oferită de spectacolul luptelor gladiatorilor. Contrar părerilor umaniste (în special marxiste), potrivit cărora conducătorii cruzi își manipulau poporul needucat prin hrană gratuită și jocuri, perspectiva opusă, care sugerează o relație simbiotică între lideri și conduși în cadrul unei grile culturale apropiate, și-a câștigat din ce în ce mai mulți adepți. Susținătorii acestei idei își argumentează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Café, Planet Hollywood) funcționează pe aceleași principii. Din păcate, procesul de globalizare a avut ca efect mcdo-naldizarea societății nu numai în domeniul culinar, dar în multe alte sectoare ale vieții sociale 188. Teoria lui Ritzer se bazează atât pe critica marxistă a sistemului capitalist, cât și pe teoria lui Max Weber referitoare la raționalizare, fermecare și trezire din starea de vrajă în societatea capitalistă. Sistemul mcdonaldizat, capitalist, este un sistem rațional și birocratic, fiind astfel lipsit de magie sau mister, ceea ce
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de mit, istoria este văzută de Benjamin drept discontinuă, fragmentată și apocaliptică. Astfel, punctul de vedere istoric implică distrugerea falsei istorii, la fel cum perspectiva mitică presupune distrugerea mitului, iar cea fizionomică, anihilarea aparențelor. Perspectiva politică, potrivit punctului de vedere marxist al lui Benjamin, nu reprezintă încununarea dezvoltării istorice, ci un moment de ruptură, evidențiind istoria ca dezastru, în vreme ce orașul poate întruchipa alegoric promisiunea Paradisului sau teama de Infern. Nu în ultimul rând, orașul este un text plin de mistere, care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
măsura suprimării abuzive și inumane a pensiilor și ajutoarelor acordate IOVR, tovarășa de mai sus putea să-și dea liber resentimentelor și urii cu care fusese instruită la „cursul de cadre” ce avea ca obiect unic și principal deslușirea „doctrinei Marxisto Leniniste”. De altfel, la vremea aceea, PCR încă nu și adjudecase titlul de „partid unic”, acest fapt survenind abia după „alegerile” din 27 martie 1948 sau, prin avans în timp, abia după 1953, an în care Frontul Plugarilor s-a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
greacă înscrisă în om, Umanismul reprezintă o mutație genetică în raport cu ambele. Mai mult, el s-a nutrit cu un lăptișor de matcă neștiut pînă atunci: Puterea științifică și tehnică care conferă supremație asupra Naturii. În secolul al XIX-lea, socialismul marxist va asocia ideea privind cucerirea naturii, ideea propășirii totale a omului în Istorie și ideea creștină a Mîntuirii. Prin toate aceste aspecte, marxismul reprezintă vatra nu doar a unui al doilea Umanism, ci mai cu seamă a unei a doua
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
întîi ca deviație, apoi sub formă de contra-tendință, uneori chiar ca tendință dominantă. Astfel, Rousseau, mișcarea Sturm und Drang, Athaneum-ul au fost devieri izolate și marginale ale filozofilor Luminilor înainte de a revoluționa ideile și a duce la apariția romantismului. Intelectualii marxiști au fost o mică minoritate deviaționistă în sînul intelectualilor de stînga înainte de a-și impune hegemonia și de a redeveni apoi o bisericuță. În sfîrșit, ideile intelectualilor nu rămîn izolate. Ele se răspîndesc în sferele cultivate ale societății. Ele află
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]