83,164 matches
-
spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
din compunerile lor, să discute valorile fundamentale ale demersului lor. Ne putem amăgi spunîndu-ne: cărțile există, să pună mîna și să citească. în general, într-o societate atît de complexă, cărțile nu sînt citite dacă nu există avocați profesioniști, adaptați mediilor moderne, care să convingă de importanța lor. Așa încît, pentru moment, nu putem decît să constatăm că Nichifor Crainic sau Constantin Noica au avocați mult mai buni, chiar dacă, după opinia mea, nu au nimic de oferit prezentului, și cu atît
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Dicționarul academic oferă numeroase alte exemple de folosire a înjurăturii din proza lui Cezar Petrescu, Sadoveanu, Marin Preda și chiar din versuri populare ("Lele verde viorea/ Sictir pe ușă că-l da"), atestînd astfel circulația formulei în diferite epoci și medii sociale. Substantivat, cuvîntul sictir (în turcă, formă de imperativ a unui verb cu sens sexual) ajunge curînd să desemneze înjurătura însăși și intră ca atare în expresii ca a da (cu) un sictir, a lua la (sau cu) sictir, înregistrate
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
politicienii noștri au avut grijă să compromită cu nerușinare tot ceea ce-ar fi putut semăna a onorabilitate sau măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani de aici înainte, România nici să nu existe pentru media americană! Publicarea recentului articol al lui Tony Judt în "The New York Review of Books", primit în mediile intelectuale americane, după cîte îmi dau seama, drept un studiu normal, o analiză rece, la obiect, fără inutile efuziuni și fără dubioase calcule
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
onorabilitate sau măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani de aici înainte, România nici să nu existe pentru media americană! Publicarea recentului articol al lui Tony Judt în "The New York Review of Books", primit în mediile intelectuale americane, după cîte îmi dau seama, drept un studiu normal, o analiză rece, la obiect, fără inutile efuziuni și fără dubioase calcule obscure, a stîrnit printre intelectualii români - din țară și din străinătate - o adevărată furtună. Impactul articolului a
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
prin cele mai diferite redacții. Cît sînt ele de diferite se poate observa cu ușurință și nu ne putem abține să ne întrebăm oare cîtă tărie de caracter se cere unui spirit ca să rămînă egal cu sine la trecerea prin medii atît de diverse. O sursă de tărie Alexandru George o mărturisește ca fiind aceea a tradiției. Pe de-o parte, tradiție personală: "Una dintre credințele mele cele mai ferme, consolidate de contactul cu oamenii, a fost aceea că societatea românească
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
faptul că și alți Conducători de state au procedat atunci la fel. Dacă România dorește astăzi să facă parte din lumea civilizată, ea trebuie să înceteze a mai vedea în ,,bunul român" Antonescu un erou național. A doua remarcă privește mediile din care provin, frecvent și insistent, apelurile de reabilitare a figurii istorice a Mareșalului. Unul este mediul politic, mai exact, acele partide care, ca PUNR ieri, ca PRM azi, au făcut din Ion Antonescu un mit. Nu e mare lucru
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
diverse colțuri ale lumii, din Sri Lanka și până în Paraguay. Programele speciale, extrem de variate, s-au bucurat și ele de o apreciere deosebită, și trebuie amintite aici prima prezentare internațională a tânărului regizor Alain Guiraudie, prezentarea Centrului de cercetare în domeniul mediilor de informare Le Fresnoy, Franța, precum și expoziția fotografului japonez Hiroshi Sugimoto la Galeria Klaus Engelhorn. Renumitul artist de talie internațională a fost prezent personal la vernisarea expoziției, deschisă pentru public până pe 8 noiembrie. Retrospectiva ,,Din miezul lumii - filme din Asia Centrală
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
turneul din Statele Unite, Canada și Marea Britanie. Cu acest prilej primul-ministru a dat interviuri peste interviuri și în presa scrisă și pentru radiouri și pentru posturile de televiziune din țările vizitate. Nu trebuie să fim naivi, încît să ne închipuim că media din America s-au așezat la rînd pentru a-l intervieva pe premierul României. Cum-necum premierului i s-au pregătit dinainte aceste interviuri, care erau prevăzute în programul turneului, la ore precise și cu precizări referitoare la momentul difuzării lor
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
o la fel de mare deziluzie că nu se întîmplă mare lucru. Știrile vechi de cîteva luni pot fi reluate oricînd, fără a părea învechite. Astfel că tehnica înnoirii sau relansării lor nu ține numai de oferta premierului, ci și de nevoia mediilor de informare de a-și convinge publicul că în România se întîmplă ceva, chiar și atunci cînd nu se întîmplă nimic. Dacă n-ar ști să-și vîndă marfa în țară, Năstase s-ar uza rapid și ar deveni subiect
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
departe, nici imitatori, discipoli eterni ai oricărui profesoraș francez venit aici în service civil". Aprobînd, natural, asemenea deziderate și aprecieri, nu putem a nu observa caracterul lor "cuminte", rezonabil pentru mai toată lumea (inclusiv pentru destui demagogi restauraționiști!), factura lor de medie, de, pentru a utiliza o sintagmă heliadescă, "echilibru între antiteze". Nimic deosebit, ierte-mi-se rezerva, nici o mare propensiune novatoare, nici o zvîcnire speculativă remarcabilă, nici o pregnanță expresivă nu se ivește în aceste propoziții inspirate din aerul general al mentalității intelighenției
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
slujbaș oarecare. În timpul războiului, din motive disciplinare, este dat afară din slujbă și, neavând încotro, se angajează ca portar de noapte la Athénée Palace. Cunoștea perfect patru limbi plus latina, pe care n-o mai punea la socoteală, decât în medii academice. L-am cunoscut foarte bine. Era un tânăr sclipitor și care mă intimida întotdeauna datorită cunoștințelor sale felurite, precum și umorul lui sec, mittel-Europa... Și fiind el portar de noapte la Ateneu și arătând foarte bine, elegant îmbrăcat și manierat
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
respectă chiar ele. În faimosul caz Disici, s-a vorbit - și apoi s-a dovedit - că poliția din Timișoara e compromițător vîrîtă în afacerile celor pe care ar trebui să-i bage la răcoare. Despre Disici însuși se spune, în mediile rău famate ale Timișoarei, dar și printre procurorii din oraș, că ar fi fost omul de casă al mafiei arabe din zonă. Mai exact că s-ar fi ocupat de escortarea mărfurilor de contrabandă ale unor arabi certați cu fiscul
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
dîndu-se în spectacol și în fața presei, magistrați care violentează opinia publică prin sentințe scandaloase sau prin legături vinovate cu lumea interlopă! Toți aceștia sînt modele pentru neisprăviții sau amărîții care sar gardul legii, unii dintre ei din pricină că se învîrt în medii unde singura lege care funcționează este aceea a pumnului. Cercetînd tendințele care se manifestă și în lumea celor care de bine de rău respectă legea se poate observa că de violență se molipsește cine nu te aștepți. Bătrîni, aparent onorabili
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
Rodica Zafiu Din cînd în cînd e cazul să revenim asupra terminologiei mediilor electronice, cu noutățile și oscilațiile ei, cu schimbările rapide de concepte și de termeni. Pentru a le verifica doar existența sînt utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
acreditarea unor pastișe stîngace și neprofesioniste drept lucrări necunoscute ale lui Brâncuși, dar și o acțiune virulentă de hărțuire și de intimidare juridică a acelor specialiști care au denunțat falsul și au demascat impostura. Lui i s-au asociat, în mediile scrise și vizuale, precumpănitor în acelea cu orientări naționalist-comuniste, tot felul de diletanți, de la eminescologul catastrofic și profesorul de la școala SRI, Nicolae Georgescu, la scriitorul ubicuu Grid Modorcea și pînă la George Radu Serafim, realizator de televiziune și colaborator al
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu gustul înnăscut al aventurii metaculturale în spații diverse, cu paradoxul unei parodii retromitizante (trei criminali din timpul marii crize evadează din detenția muncii forțate spre deliciile
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
interferență: critica socială, simpatia pentru pionieratul artistic, simțămîntul de "revoluționar" dorința de-a întemeia o nouă școală literară. Dar nu semnifică oare naturalismul o continuare a uneia din laturile școlii romantice? Demistificarea, "colțul din natură" zugrăvit fără menajamente, predilecția pentru mediile insalubre, pentru, în genere, problemele umane dificile sînt certe ecouri postromantice în prozele lui Macedonski (Pe drum de poștă, Dramă banală, Nicu Dereanu, Între cotețe). "În lirică se pot detecta doar reminiscențe livrești sau reverberări ale spiritului poetic la ideologia
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
trestiei care se apleacă bătută de vînt, dar se uită a se spune (Pascal) că dacă vîntul este inconștient cînd suflă, trestia știe că va muri atunci cînd va fi frîntă". Nu e de mirare că, în asemenea circumstanțe, mass media din Occident nu mai e interesată prea mult de România, pe care o trece sub tăcere, atunci cînd n-o probozește direct pentru numeroasele insuficiențe vădite pe calea "tranziției", impresionant deschise prin arcul de triumf al eroicelor evenimente din decembrie
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
însă că în următorul interval ele vor deveni fenomene de masă extrem de virulente. Probabil că la originea lor se află resentimentul. Dar și neputința de a ne rezolva singuri problemele. Un discurs pe care-l aud tot mai des în mediile sărace ale României (adică mai peste tot!) sună în felul următor: "I-am așteptat atâta vreme, iar ei n-au venit să ne ajute! Vin acum, pentru a ne exploata, pentru a lua tot ce e mai bun în țara
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
Pavel Șușară Am invocat și chiar am comentat pe larg, ori de cîte ori am avut prilejul, acele semne, uneori extrem de palide, ale unei anumite realaxări în ceea ce privește relația artei, și a artistului implicit, cu lumea reală și cu mediile de afaceri. Suspiciunea reciprocă, sentimentul frustrant, mărturisit sau nu, că spațiul celuilalt este inaccesibil, că lumea artistului este fundamental revoltată și incurabil pauperă, iar mediile de afaceri funciarmente acefale și obligatoriu insensibile, nu este decît o construcție rudimentară a propagandei
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
unei anumite realaxări în ceea ce privește relația artei, și a artistului implicit, cu lumea reală și cu mediile de afaceri. Suspiciunea reciprocă, sentimentul frustrant, mărturisit sau nu, că spațiul celuilalt este inaccesibil, că lumea artistului este fundamental revoltată și incurabil pauperă, iar mediile de afaceri funciarmente acefale și obligatoriu insensibile, nu este decît o construcție rudimentară a propagandei comuniste și un produs al mentalității bastarde specifice comunităților asistate. De-a lungul întregii istorii a culturii, inclusiv în momentele ei grele și potrivnice construcțiilor
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte ample, bine articulate. Din păcate, această circulație nu se face, în cea mai mare parte, pe căile regale ale marilor centre muzicale, ci la nivelul unor organizații artistice modeste, fără ecou în mediile de specialitate. Nu pentru că artiștii noștri nu ar corespunde standardelor cerute la nivelele înalte ale profesiei, ci pentru că pătrunderea în straturile superioare ale pieței muzicale este foarte dificilă: o instituție muzicală bine poziționată nu este, îndeobște, interesată să-și mărească
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
bine poziționată nu este, îndeobște, interesată să-și mărească aria de acțiune decât cu certitudinea unui succes notabil sau în cadrul unei politici de risc asumat, cu debutanți pe care să poată miza în perspectivă. Esențială este și componenta publicitară. Interesul mediilor suprasaturate de informație poate fi trezit doar de o campanie puternică; în fiecare oraș mare sunt zeci de concerte zilnic, circulă sute de CD-uri săptămânal, selecția nu se poate face la întâmplare, ea trebuie ajutată; este misiunea impresarului și
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
zeci de concerte zilnic, circulă sute de CD-uri săptămânal, selecția nu se poate face la întâmplare, ea trebuie ajutată; este misiunea impresarului și dacă acesta nu este în măsură să exercite influență, cercul se închide. Lipsa de informare a mediilor vestice cu privire la artiștii noștri (cu excepțiile celebre) este dublată și de insuficienta cunoaștere în țară a ceea ce înfăptuiesc ei în afara granițelor (de aici, uneori, confuzii în aprecieri întemeiate mai puțin pe date certe cât pe povestiri fantastice). Nici în mediile
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]