4,697 matches
-
să-mi curgă lacrimi calde din izvoarele ochilor Și să mă prăpădesc de tristețea mirajului patern. O nălucire mă frământă pâna-n străfundu` sufletului Și cuvintele blânde, duioase și mângâietoare ale mamei Cucerindu-mi mintea cea mâhnită, Mă ridică din negura melancoliei. Asprimea, înțelepciunea și bărbăția tatei, Mă împing în viață, Făcându-mă să ridic capu` la orice obstacol existent, Un scut ce mă apără de săgețile paraponului Și se apasă peste mine. Vremea apusului se apropie Și plecarea mi-e pregătită
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
adapă îngeri când obosesc să zboare, dându-ți de veste că deasupra momentul curge într-o altfel de poveste, poveste ce aici pășește nevăzută de simțurile tale, dar o cunoști, Manschoud! Pe mine nu tristețea mă topește, Agamemnon, e doar melancolia cristalului cel negru de cărbune, ce nu-și vede lumina, nu are nume, nu poate naște diamante, se pierde-n găuri negre și în noapte, cuvinte serbede, deșarte. Ascultă, robule! Să dai tristeților nume de floare, cuvântului să-i dai
TRISTEȚEA-I UNEORI O BINECUVÂNTARE, de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343158_a_344487]
-
scenă a comicului inegalabil Dionisie Vitcu, acel ceva de Păcală, de cealaltă parte, grav, meditativ, invitând la reflexive, cum e Dionisie Vitcu tragicul. Tema centrală a poeziilor sale este iubirea, dragostea în sensul larg al cuvântului, umanismul, evocarea frumuseții și melancoliei ținuturilor moldave (,,Văd serile la Bucium cum printre vii scoboară,/ cum lenea le întinde cu umbrele sub plopi,/ pe barba ursului hurmuzul de rouă cade stropi/ si vi la cuiburi păsări cînd somnul le doboară.// Bahluiu-si trage soios pestelca ruptă
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
omul mărinimos și iubitor. Iscoditor în ale cunoașterii, discret simțitor și fin observator al stărilor sufletești articulează cu blândețe versul, însă deplin și curat. Neodihnit și frământat își exprimă cu franchețe trăirile care se balansează cu eleganță între speranță și melancolie, între liniște și tremur. „Propun să lustruim speranțele din noi / și să ieșim cu ele la plimbare, / le vom purta cum poartă veteranii de război / strălucitoare decorații-n sărbătoare. / Iar seara le vom pune înapoi / în oasele cu frică tapetate
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
Acasa > Impact > Istorisire > SEARĂ... Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului E seară iarăși.Eu doar și hârtia . Prin geamul vechi se vede toamna-n pomi . Se-adună-n jurul ei melancolia , Sălbatici nori , mâhniți și monocromi. E iarăși seară. Cade câte-o frunză Și vântul o trimite-n depărtare , Ca pe-un răvaș al toamnei călător , Ca pe-o banală și veche scrisoare. E seară iarăși . Carduri de cocori Se-aud
SEARĂ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343230_a_344559]
-
decât însăși firescul ei, te pune pe gânduri. Tocmai aceste contradicții ale naturii, trebuie să ne dea vitalitatea de a face, din „toamna vieții”noastre, un nou început. Un început de “eră”, dar și o trăire a momentului. Și, chiar melancolia pe care ne-o trezește-n suflet ... “toamna”, uneori, trebuie să ne apropie de noi, să ne îndemne la introspecție, să ne regăsim, să ne cunoaștem, să vrem să renaștem, și să ne dăm seama că putem. Dacă un măr
VARĂ TÂRZIE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343619_a_344948]
-
literare) ( o selecție din ”felicitările” trimise către revistă) Un drum la Iași ( joi, 6 septembrie 2012 - scurt itinerar) Zi de toamnă . Soarele învăluie cu privirile-i tandre și calde întreaga simțire. Am luat-o la pas, agale... Plutea în aer melancolia unui timp pe “ducă”. Ajungând la “râpa galbenă” și urcând treptele abrupte, am hotărât să fac un popas pe strada ce duce spre anticariat. Miros de cărți “vechi”. Biete suflete! Închise pe veci între copertele cărților rămase la “mâna” timpului
PERFORMANŢĂ. A APĂRUT NR.200 AL REVISTEI CONVORBIRI LITERARE, IAŞI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343723_a_345052]
-
Constelații infinite ale iubirilor ... Umbra din viitor Cu mâinile arse de zbateri Adorm cu rana în piept, Dorul curge prin gând, Cu lacrimi uscate de șoapte albastre Noaptea, deșert al tăcerii, curge Peste obrazul unei amintiri, Plouă în suflet cu melancolie, Semne fermecate apar la ferești. Ecouri vii în labirintul vieții Topesc întunecate răni, Reînviind... sfințenia clipelor. Roua tăcerii, mireasmă, Crini ai dorului răspândesc Curcubee înflorite în simfonii. Pe aripi de zile coboară Din altare de lumină, victorios, Mirele nesfârșitelor... iubiri
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
specifică doar regnului animal. Analizăm doar forma sub care o interpretează omul. Iubirea o regăsim peste tot și în toate. În soarele ce răsare spre a măsura frumusețea apusului. În frunza ce crește spre a putea cade înroșită de fiorul melancoliei. În norul ce se adună spre a putea plânge cu picături de ploaie hrănindu-ne pământul . În apa ce curge de la izvor la vărsare înverzind malurile cu trecerea ei. În culoarea florilor ce știu că vor încânta aerul cu petalele
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
-mi rebele Și-s atâtea anotimpuri, care-n brațe mi se frâng. Într-un luminiș, o toamnă își adună ruginiul În mănunchi de ramuri triste, unde frunze nu mai sunt; Lacrima-i mângâie fruntea, vântul îi ridică pliul Trenei de melancolie. Toamnă, cum să te înfrunt? Agățată de-o poveste, vara-și deapăn-amintirea Unei seri cu lună plină, când pe buze îmi scriai Un sărut de noapte-bună, să-mi pecetluiești iubirea Eu te înălțam la stele, lângă mine să mai stai
TE AŞTEPT PE ŢĂRMUL NOPŢII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377375_a_378704]
-
plăcere. Nu-mi scoate din minte iluzia supremă, Că ești muritoare, când eu te cred eternă! Nu mă lăsa să mă înec în visuri Nici în ale gândurilor abisuri! Nu încerca să-mi cânți o melodie, Precis voi aluneca în melancolie! Nu-mi trebuie nimic din Univers, Ce-mi doream, demult s-a șters! 25 noiembrie 1966 Referință Bibliografică: DORINȚE SINGULARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai
DORINŢE SINGULARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377622_a_378951]
-
pe ieriîn mâine cu bucurii la pachet? Adun în suflet mii de clipeși caut printre stropi de rouă,amintiri care să-nfiripeimaginile dragi nouă...Zile trec și toamne s-adunăîn sufletul plin cu tăcere,acolo ascund împreunăși bucurii și multă durere...... IX. MELANCOLIE..., de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016. Melancolie.... În noaptea tristă, care-mi cerne pașii Și ușor îi ascunde-n întuneric, Dansul nevăzut al lunii -ncurcă bașii Fredonați de vîntul dezlănțuit , feeric... Stau ș-ascult
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
caut printre stropi de rouă,amintiri care să-nfiripeimaginile dragi nouă...Zile trec și toamne s-adunăîn sufletul plin cu tăcere,acolo ascund împreunăși bucurii și multă durere...... IX. MELANCOLIE..., de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016. Melancolie.... În noaptea tristă, care-mi cerne pașii Și ușor îi ascunde-n întuneric, Dansul nevăzut al lunii -ncurcă bașii Fredonați de vîntul dezlănțuit , feeric... Stau ș-ascult încet, cum veștede frunze Fosnesc sub a gândurilor durere, În liniște, pictez pe
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
mai vrea să rămână-n anonimat Și am rămas doar cu iluzia mea veche... Toamna a risipit a timpului petale, Sub greutatea anilor rămâne tăcerea Care însoțeste veșnic a mea cale Și pune pe cutele frunții, durerea... Citește mai mult Melancolie.... În noaptea tristă, care-mi cerne pașiiși ușor îi ascunde-n întuneric,Dansul nevăzut al lunii -ncurcă bașiiFredonați de vîntul dezlănțuit , feeric... Stau ș-ascult încet, cum veștede frunzeFosnesc sub a gândurilor durere,În liniște, pictez pe nevăzute pânzeO fărâmă
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
frumos,/ te gândești la lumină,/ la soare,/ la vreme senină,/ de care te bucuri oricând ești pe drumuri.” Cadrul natural al satului românesc, al satului natal, de la Priponești, îi este propice autorului pentru a se ancora într-o stare de melancolie, o acumulare de tristeți nedeslușite, ce nu izvorăsc dintr-un eu ci, mai degrabă, converg către acesta. În Capitolul IV - Cronică și prima poezie ce poartă numele capitolului, poetul își manifestă dorul de părinți, trecând în revistă momente importante ce
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
Acasă > Poeme > Emoție > MI-E TOAMNĂ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului A trecut vară și apar norii, Mi-e toamnă și-mi pleacă cocorii. Din vise aurite, iluzorii, Respir melancolie prin toți porii. Livada-i plină, s-a copt gutuia, Mi-e toamnă și mă duce nostalgia, Spre multe amintiri frumoase, Din anii când grăbeam copilăria. Și gândul plutește pe raze de luna, Mi-e toamnă și toamnă aș vrea
MI-E TOAMNĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378555_a_379884]
-
Acasă > Poeme > Meditație > CETATEA MELANCOLIEI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului cetatea melancoliei frunze agățate-n lanțuri de luna, se zbat printre racle de mac, o seară cârpita cu gene cadâne, prin răcoarea bruna a
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
Acasă > Poeme > Meditație > CETATEA MELANCOLIEI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului cetatea melancoliei frunze agățate-n lanțuri de luna, se zbat printre racle de mac, o seară cârpita cu gene cadâne, prin răcoarea bruna a nopții ploua cu stele pe un Bizanț pustiu; în astfel de seară mai trec că o relicva din
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
timpul printre îngerii spălăciți de-atâta trecut, născător de zei; statui de zăpadă ne privesc chiorâș că pe niște intruși barbari printre candelabre de cer albastru; cineva care-și calcă pe umbră ne avertizează că e timpul să părăsim cetatea melancoliei... că un Diogene orb, calc peste gropile întunericului pe niște rigole de frunze străvezii pe unde curge luna,ca un râu galben, pește lagunele Veneției. vineri, 25 martie 2016 Referință Bibliografica: cetatea melancoliei / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
avertizează că e timpul să părăsim cetatea melancoliei... că un Diogene orb, calc peste gropile întunericului pe niște rigole de frunze străvezii pe unde curge luna,ca un râu galben, pește lagunele Veneției. vineri, 25 martie 2016 Referință Bibliografica: cetatea melancoliei / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
ȘI PLOUĂ ȘI PLOUĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și-a prins privirea de oraș suavă Primăvară asta gri și bolnavă Până înlăuntrul nostru de ploaie Și plouă, plouă cu melancolie E cenușie lumina afară În umbră de nori vrea parcă să piară Își poartă pe boltă zâmbetul rece Și plouă, ploaia asta nu mai trece Nehotărâte tonuri de albastru Le spulberă hapsân un vânt sihastru Ziua-și pune o trenă
ŞI PLOUĂ ŞI PLOUĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378944_a_380273]
-
destin, răscolind tot universul, de pierderea mâinilor noastre ce-alunecă liber în briză și culoare, de fascicolul sărutului ce trece prin lumina stelelor, de interludiul parcurs de ceața ce-adună praful nopții, lăsând, în urmă, o dâră a tăcerii și melancoliei. Dacă tu ești Cerul, atunci mâna mea e întinsă spre lumina din tine! Când Totul se oglindește într-un punct, acel punct se revarsă în Totul. De tine, de mine, de noi, am nevoie... SĂRUTUL LACRIMEI TALE - Nimic nu mă
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Gabriel Alexandru Ionescu, Lucian Ciuchita, Miruna Lepus • Miercuri, 19 noiembrie, ora 19.00 - Sala Cupola Cărți noi în colecția Poesis: Să lăsăm să cadă cuvintele/Laissons tomber leș mots, de L. Blaga, N. Stănescu, A. Blandiana, A. Trestieni Tratat de melancolie, de George Tomozei, facsimil după manuscris Poezii, de Cornel Vladeanu Poezii, de Ovion Chipurile omului, de Marius Marian Solea Sacerdotul, de George Mihalcea Invitați: Eugenia Taralunga, Ana Trestieni, Radu Voinescu, George Mihalcea, Marin Stoian, Marius Marian Solea, Ovidiu Ioniță, Silvia
EDITURA VREMEA LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379109_a_380438]
-
fără stridențe, într-un firesc al lacrimilor poetice: “nu pricep ce se petrece între acest albastru străin și drumul plin de noroi unde tu apari strălucind iluzie acoperită de ceară...” Nu am întâlnit nicio ostilitate, nicio aversiune, în fața fatalității, doar melancolie, resemnare și suferință, nicio revoltă, ci doar asumare și mers mai departe printre meandrele destinului însingurat, înjumătățit: “în creierul meu nu-i decât vântul că nu mai știu nici măcar dacă mor sau poate-am murit...” Ubicuu, sentimentul însingurării are ceva
LETIȚIA VLADISLAV- VIAȚA ÎNTR-UN PUMN DE LACRIMI, GRINTA 2016 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379125_a_380454]
-
tot timpul sentimentul că privesc România de sus, iar priveliștea pe care o văd ochii mei este frumoasă, îmi este dragă, o descopăr în sufletul meu știută și totuși nouă, are în ea multă iubire și-mi trezește o imensă melancolie. Iar după lectura cărții te convingi că inginerul Ion Nălbitorul este un scriitor talentat, are în codul său genetic dragostea de cuvânt și de imagine. Dacă o carte este valoroasă și importantă atunci când simți că te regăsești în ea, când
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]