25,494 matches
-
numele autoarei e șters nervos și înlocuit de un ZERO majusculat și n-am mai fi găsit poeme tăiate dintr-un colț în altul și taxate strict: NU/NU/NU. Evident, poemele de aici au în primul rând un important merit formator. Fără ele, fără toate frondele pe care și le asumă, fără sinceritățile imposibile în alte condiții, fără produsele literare semipreparate ale scriitoarei italiene, Andrei Codrescu n-ar mai fi ajuns să scrie umăr la umăr cu Ted Berrigan. Chiar
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
temeinicia spuselor sale, convingîndu-i că fanta prin care privește el lumea este, dacă nu singura adevărată, atunci măcar cu mult mai adevărată decât fantele celorlalți. Se iscă astfel o luptă între unghiuri de vedere în cursul căreia fiecare își arogă meritul că, depășind stadiul fantei, a atins pragul sublim al perspectivei totale. și pentru a reuși această ispravă, filozoful își ascunde punctul de vedere personal îndărătul unui jargon impersonal în privința căruia nutrește speranța secretă că, neutru și universal cum pare, el
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
paznicii rigorii", ar fi trebuit s-o spulbere. Fără detașare analitică, abdicând de la îndatoririle ce-i revin criticii ca disciplină autonomă, ei sunt de regulă ditirambici, dar completamente alături de obiectul artistic. Neîmplinirile, deficiențele, eșecurile operelor sunt prezentate ca virtuți și merite, corul cronicarilor contribuind astfel la înălțarea unor autori (de la Fănuș Neagu la Alexandru Ivasiuc și A.E. Baconsky) pe nemeritate piedestale... Pornind de la fapte, neîndoielnic, reale din sfera criticii de întâmpinare a epocii, Cornel Regman extrapolează, generalizează abuziv și utilitar
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
le comunici adresele exacte ale altor prezumtivi amatori de asemenea onoruri. Am descoperit astfel cu stupoare că avem colegi care-și trec cu mândrie prin dicționare, prin CV-uri, ba și pe cărțile de vizită aceste titluri, ca pe niște merite personale. Dar ce e al lor e al lor, al șmecherașilor ăstora cu ofertele, la ei mă gândesc: plachetele acelea onorifice sunt chiar frumoase, nicidecum kitschoase, au un design onorabil, parol. Am văzut una aievea pe perete, în biroul unui
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
pur și simplu mai departe. Analistul este foarte îndrăgostit de textele pe care le citește; și aproape deloc de cel pe care-l scrie. O doză de narcisism îi e însă necesară criticului; iar eseistului, cu atât mai mult. Cu merite incontestabile, scrisul lui Antonio Patraș mai are nevoie doar de puțină regie care să le pună mai bine în valoare.
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
trebuit să o părăsim) aveam o camera a mea, un aparat de radio ALBATROS, un magnetofon TESLA, chitară electrică, rudimentară, pe care era aplicată fotografia grupului BEATLES (există și acum). Eram un elev foarte bun, cuminte, premiant, cu diplome de merit, dar nu mi-a plăcut să fiu „pus la punct” pentru orice prostioară: un scăldat la gârlă (râul IALOMIȚA), un sărit gardul la vecini pentru o minge, pentru o fată ,,necorespunzătoare”, pentru un antrenament ,,mascat” la juniorii UNIRII SLOBOZIA. În
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
întoarcere. Ne punem deja problema în termenii talentului, ai mâinii de scriitor, ai capacității de construcție și ai carnației închegate a personajelor. Lăsăm deoparte povestea, obsedantă sau nu, mizele tematice ale volumului și glosele extratextuale sau psihologiste, pentru ca, seduși de meritele tehnice ale contactului cu pagina, să bifăm, pe listele fragedelor noastre descoperiri, un prozator. Încă unul, cu alte cuvinte. Multe din conceptele amintite mai sus puteau fi, cu ușurință, trecute între ghilimele. Imprecise, nesigure, private prin însăși natura lor de
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
aluzie la agenturile străine și la o conspirație care urmărea distrugerea României. Astăzi trebuie să recunoaștem, În sfîrșit, că Ceaușescu avea perfectă dreptate, numai că prea puțini erau cei dispuși să admită acest lucru. Îi revine lui Ion Iliescu marele merit de a fi dejucat planurile inițiale ale occidentalilor și de a fi transformat tulburările interne, care ar fi trebuit să ducă la ștergerea României de pe hartă, Într-o așa zisă Revoluție, urmată de o tranziție lină și infinită care, printre
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
automobil pus la cale, din cîte se pare, tot de agenții lui Ceaușescu. Un argument suplimentar: cîteva luni mai tîrziu, se acorda prin Decret Prezidențial tovarășului Roland Cârlan titlul de Erou al Muncii Socialiste, Împreună cu medalia Secera și Ciocanul, „pentru merite deosebite În activitatea de apărare a cuceririlor revoluționare“. CÎt despre Hughes, vom vedea că Maggie Hughes, care a moștenit o cotă importantă din averea lui, este una și aceeași persoană cu mătușa lui Bill Waks; la moartea ei, treizeci de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
voi oare că am fost complice involuntar la toată mascarada asta? Acum cîteva zile, la emisiunea mea a participat un misionar evanghelic, John Godbread, care susținea că a avut o Întîlnire cu extratereștri, În deșertul Sahara. — Și ce dacă? E meritul lui! replică Thomas. — El spunea că a mîncat, Împreună cu ceilalți pasageri ai avionului, un extraterestru... Se opri, așteptă ca ei să zică ceva. Nu vedeți legătura? Întrebă dezamăgită. — Cred că Însuși John Godbread era extraterestru. Regula e că ăștia spun
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
filaj adevărat, asta nu pot ei să înțeleagă. Să luăm și istoria lui Petrică, care într-un fel a fost și mai privilegiat de cînd cu încurcătura amoroasă legată de fiica Piticului. Gurile rele spun că a fost mai degrabă meritul ei, toată lumea recunoaște că, după Geniu, ea e cea mai dezghețată din familie. Niciodată nu te vei putea revanșa că în vremurile alea te scotea pe ascuns la film la Scala, îți dădea să asculți Yes și Black Sabbath, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și înfunda pușcăriile, cînd la Doftana, cînd pivnița Văcăreștilor, tiran, șef de stat, academician, doctor, și chiar dacă țara asta se numește România și e o adunătură de secături fără cultură întocmai ca tine, asta nu-ți diminuează cu nimic din merite, ba din contră. Cel mai greu lucru în viață este să răzbești printre gunoaie. Bine spus, numai să nu faceți vreo mișcare de care să vă pară rău după aceea, zice Curistul simțind tot mai tare încordarea lui Roja, nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
numai așa ai fi putut să dai lovitura, însă ai ratat momentul. Te-ai smiorcăit pe după fustele Tovarășei, făcînd manevre de trupe aiurea. Așa ți-a suflat-o de sub nas Picioruș de Ghips, el n-a stat mult pe gînduri, meritul lui, ce mai, era pe viață și pe moarte, puteai să dai asigurări că gura ta va rămîne ferecată, dar tot degeaba, cine ar mai fi avut încredere în unul ca tine? Bănuiau că n-o să lași nici o mărturie în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe nehotărîtul, ce-am avea de pierdut dacă ne-am lăsa păgubași? Și mă rog, chiar dacă să zicem, printr-o minune, situația s-ar mai răsturna înc-o dată, completează Curistul fîstîcindu-se puțin, cine crezi că ne-ar mai recunoaște vreun merit? — Meritele se cîștigă, nu se recunosc, le-o întoarce Roja, simțind că e pe punctul să-și piardă cumpătul. — N-am de gînd să-ți dau sfaturi, încearcă Curistul să-l tempereze, simțind momentul critic al discuției, dar oricît am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nehotărîtul, ce-am avea de pierdut dacă ne-am lăsa păgubași? Și mă rog, chiar dacă să zicem, printr-o minune, situația s-ar mai răsturna înc-o dată, completează Curistul fîstîcindu-se puțin, cine crezi că ne-ar mai recunoaște vreun merit? — Meritele se cîștigă, nu se recunosc, le-o întoarce Roja, simțind că e pe punctul să-și piardă cumpătul. — N-am de gînd să-ți dau sfaturi, încearcă Curistul să-l tempereze, simțind momentul critic al discuției, dar oricît am face
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
puțin. — Mai devreme sau mai tîrziu toți ajungem bătaia de joc a cuiva, vrea să-și facă Roja un scurt proces de conștiință, pînă în clipa asta nici prin cap nu mi-a trecut că s-ar putea s-o merit, dreptatea e întotdeauna la mijloc, nu-i așa? — Și virtutea, completează Patru Ace, ca să vă dați seama cam pe unde se află gelozia în ecuație. — Facem rocada, zice Roja ridicîndu-se de la masă, adunîndu-și toate catrafusele, întinzîndu-și oasele, mă las complet
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dar rezervat și neprietenos. Punea tot timpul probleme profesorilor, repetând la nesfârșit ,,a face,, și ,,a ști,,. Față de colegi și-a câștigat repede renumele de tip cu care,, nu-era-bine-să-fii-În-relații-prea-strânse,, Banii veneau cu regularitate de la părinți, adăugându-se la bursa de merit. Locuia În capitală, unde era student, În gazdă, la o familie de pensionari. Umblau sărmanii numai În vârful picioarelor În prezența lui, ca să nu-l ,,deranjeze,, și amețiți de fericirea care căzuse pe capul lor: aceea de-a câștiga niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
amăgitor, apanajul searbăd al rolului meu de victimă perfectă. Nu puteam face nimic; adică tot ceea ce puteam face era să-mi joc cu demnitate rolul care mi se atribuise - acela de a fi rațional și caritabil; un rol ale cărui merite, nu prea numeroase, probabil aveau să scadă pe măsură ce calitățile mele de persoană rațională și caritabilă vor deveni lucruri de la sine înțelese și acceptate. Mai exact, în viitorul apropiat nu puteam face nimic altceva decât să ajung la o înțelegere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu Helmut și am luat tramvaiul spre est. Lakritz mă găsea acasă a doua zi. Dora a fost cea care a spus chestia cu „dorințele obscure“ - Într-o noapte de vară anul trecut, la Paris Bar, când am discutat despre meritele muzicale ale marelui Rigoberto. După ce am Început să ne Întâlnim, evitase să vorbească despre ce se Întâmpla În camera 202, dar acum că stăteam În restaurantul unde a Început totul - sau, mai bine zis, unde s-a terminat -, Dora mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o iei din dragoste - ia una bogată“. Nu, nu-i plăcea să fie privit de sus, dar deloc. Se spetea muncind - pentru un viitor de care nu-i era sortit să se bucure vreodată. Nimeni nu-i recunoștea cu adevărat meritele, nimeni nu-i oferea deplina răsplată pentru tot ce făcea - nici mama, nici eu, nici măcar sora mea cea iubitoare, pe-al cărei soț continuă să-l considere până astăzi comunist (deși în prezent e asociat într-o afacere foarte rentabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cu cutii goale și strigau „Cară-te, nu-i nimeni acasă“. Își asmuțeau câinii să-și înfigă colții în curul lui de evreu perseverent. Cu toate astea, în decursul anilor a reușit să adune suficiente plachete, diplome și medalii pentru merite deosebite în muncă, cât să acopere cu ele un perete întreg din holul lung, fără ferestre, unde țineam vesela de Paști în cutii de carton, și unde vara zăceau covoarele noastre „orientale“ mumificate în învelitorile lor groase din carton gudronat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
oleacă de rahmones 1 pentru cei mai puțin norocoși, bine? Nu de alta, dar sunt sătul și mi-e silă de goișe în sus, goișe în jos! Dacă e de rău, de vină-s goimii, dacă-i de bine, e meritul evreilor! Nu pricepeți, dragii mei părinți, din al căror pântec s-ar zice că am răsărit, că o astfel de gândire e un pic barbară? Că, de fapt, nu dați glas decât spaimei voastre? Sunt convins că prima deosebire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să mă deranjeze la fel de tare ca de obicei faptul că vorbește silabisit și că din vorbele mărunte face cuvinte mari, iar din cuvintele mari face fraze întregi. Ah, însorita dimineață de sâmbătă șerpuiește molcom în timp ce el înșiră, silabă cu silabă, meritele și împlinirile mele soborului de rude și prieteni. Trage-le-o zdravăn, Warshaw, suge-mi-ai pixu’, nu te grăbi din pricina mea, te rog. Eu sunt tânăr, pot să stau aici toată ziua, dacă-i nevoie. — ...fiu devotat, frate iubitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Își amintea că hârtia din Baedeker era subțire și insuficient de opacă. Dacă potriveai harta cu desenele de pe pagina anterioară, liniile urmau să se vadă prin ea. Dumnezeule, Își zise ea, nu chiar oricine s-ar fi gândit la asta! Merit un pahar. Voi găsi un compartiment gol și voi chema chelnerul. Nu voia să Împărtășească acest triumf nici măcar cu Janet Pardoe. Prefera să fie undeva singură, cu sticla de Courvoisier, să se poată gândi netulburată și să-și planifice următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
turnător? întreabă Lazăr. Nu-mi dau seama; ești nebărbierit răspunde șoferul văzîndu-și de drum, dar numai după doi pași se întoarce și-i umple paharul: Asta-i pentru cum ai condus... Umpleți și domnului profesor arată Lazăr paharul de alături. Meritul îi aparține pe jumătate... Șoferul nu înțelege aluzia lui Lazăr; umple paharul profesorului și pornește spre bucătărie. Vă rog, poate-l vedeți pe chelner... spune încet Letiția, ridicîndu-se de pe scaun cînd șoferul trece pe lîngă ea. Andrei aprobă din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]