3,268 matches
-
am planificat și eu plecarea la București pentru joi, 17 iunie cu Air France. De ce joi? Pentru că joi, ca și numărul 13, îmi aducea noroc. De "joi" am aflat la o plimbare în Cișmigiu cu soția, unde am întâlnit un meseriaș "futurolog", care, cu un papagal pe umăr și cu o cutie de bilețele, ghicea "de orice". "Coco" pentru un leu "cash" mi-a extras "viitorul", ce mi se arăta foarte roz, menționând printre altele că ziua mea norocoasă e Joia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de dolari și pentru interioare 4000, chitanța urmând s-o primesc pentru suma integrală de 12000, însă cu mențiunea "reparații exterioare". Zis și făcut. Spre marea supărare a administratorului, care trebuia să supravegheze lucrările și să fie cu ochii pe meseriași, am inaugurat șantierul, s-au ridicat schelele, eu, ca "șef de șantier", verificând zilnic ce și cum s-a făcut. Lucrările trebuiau terminate înainte de 15 decembrie, dar s-au prelungit, din cauza sărbătorilor, până la 15 ianuarie. Oricum, de ziua lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în cadrul personalului misiunii, administratorul cel rubicond declarând că e epuizat, că muncește prea mult, că ritmul activității impus de mine e prea-prea... Nu eram mulțumit de el, nici de cum arăta, nici de cum muncea, pentru toate micile reparații trebuind să chem meseriași din oraș (având în vedere bugetele reduse ale misiunilor diplomatice, personalul administrativ trimis trebuia sa fie policalificat, adică și șofer, și lăcătuș, și electrician, și...). La o mică defecțiune electrică mi-a spus că trebuie să cheme un electrician și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să fie "ciumă". Le luasem "urma" și în Uruguay. Erau puțini, în jur de 200 de persoane, majoritatea stabiliți la Montevideo. Cu puține excepții (un profesor universitar, 2 ingineri, 2 medici, un om de afaceri), aveau destine modeste de funcționari, meseriași, proprietari de mici negoțuri sau fermieri. Am avut cu ei cele mai bune relații, încercând să-i ajut în țară pentru rezolvarea problemelor, atrăgându-i la acțiunile culturale organizate, bucurându-ne împreuna de Ziua Națională sau de întâlnirea specială pregătită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picior), dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. În Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Focșani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică, scumpa mea mămică, Cu lacrimi fierbinți în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de reparații la Căminul Cultural. Președintele de la cooperație și inginerul de la ferma viticolă m-au dus cu mașina la un depozit de vinuri dintr-o comună învecinată, de unde am adus trei bidoane mari de vin pe care le-am dat meseriașilor. Aceștia erau obligați să facă anumite munci pentru primărie, dar aveau spatele acoperit de către 75 secretarul primăriei (lucrau la casa acestuia) și mă refuzau ori de câte ori îi chemam să lucreze. Pe la mijlocul lunii august, căminul era reparat, văruit, scena care fusese începută
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
birou. Mai nimic important, mi-a răspuns. În mână ținea un tabel și își făcea vânt cu hârtia, deși era frig. Ce hârtie-i aceea și ce-o tot vânturi?, l-am întrebat curioasă. Aaaaa, e un tabel nominal cu meseriașii din comună. Am primit notă telefonică să-l fac și să vi-l aduc la semnat. Care meseriași ? Când s-a reparat căminul mi-ai spus că nu sunt meseriași în comună. Sunt, cum să nu fie, dar nu prea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
deși era frig. Ce hârtie-i aceea și ce-o tot vânturi?, l-am întrebat curioasă. Aaaaa, e un tabel nominal cu meseriașii din comună. Am primit notă telefonică să-l fac și să vi-l aduc la semnat. Care meseriași ? Când s-a reparat căminul mi-ai spus că nu sunt meseriași în comună. Sunt, cum să nu fie, dar nu prea au autorizație. De ce nu-i pui să și scoată autorizație, dacă îi știi care sunt și cu ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
l-am întrebat curioasă. Aaaaa, e un tabel nominal cu meseriașii din comună. Am primit notă telefonică să-l fac și să vi-l aduc la semnat. Care meseriași ? Când s-a reparat căminul mi-ai spus că nu sunt meseriași în comună. Sunt, cum să nu fie, dar nu prea au autorizație. De ce nu-i pui să și scoată autorizație, dacă îi știi care sunt și cu ce se ocupă? Ori îi lași așa, ca să te poți folosi de ei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tâmplar și nu plătesc impozit la stat. De ce nu ai autorizație?, l-am întrebat uimită de tot ce auzeam. Nu are nimeni autorizație în comună. Ieri tocmai am semnat un tabel pe care mi l-a adus secretarul cu toți meseriașii din comună. Avea și un tabel nea Turuianu. M-a pus să-l semnez. Nu am vrut și am scris în dreptul meu că nu sunt tâmplar. Am ieșit afară în curte și am strigat furioasă: 146 Nea Turuică, ia vino
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în situația creată. Între timp secretarul dispăruse, bănuind că va urma un scandal, după minciuna pe care mi-o spusese, pentru a mă face să semnez tabelul pe care îl făcuse și unde erau omiși, cu bună știință, mulți alți meseriași care îi erau rude sau care îi munceau la casa cea nouă. Supărată peste măsură, am plecat spre casa secretarului, hotărâtă să am o discuție dură cu el, acolo la poarta lui, pentru a auzi și alți oameni. Nea Topor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aveam să țip și eu peste câteva momente. Să-ți fie rușine, mincinosule! am strigat din poartă, când l-am văzut ieșind. De ce ai mințit și nu mi-ai spus pentru ce ai nevoie de semnătura mea pe tabelul cu meseriașii? De ce pe unii i-ai trecut și pe alții nu? Uite ce fac eu cu tabelul dumitale, 147 am strigat și am rupt în bucățele mici cele două hârtii pe care le luasem de la nenea Turuianu. Mai bine vă duceți
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
precum și o interesantă colecție de sculpturi din Africa subsahariană 15 statuete donate muzeului de poetul Vicente Huidobro. Cu directorul muzeului mi-am etalat cunoștințele "în domeniu", plecând de la picturile rupestre de la Altamira și ajungând la impresioniști, cubiști, foviști... Ca bun "meseriaș", nu s-a lăsat mai prejos, așa că a fost o discuție care mi-a mers "la suflet". Fusese prin Paris, așa că știa de Brâncuși, Ionescu, Enescu, Tristan Tzara, Panait Istrati, Cioran, Elvira Popescu... Ca atare, scopul vizitei, constând în organizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu trei fețe", cum i se spunea, a fost prins de japonezi "în exercițiul funcțiunii" și spânzurat la 7 noiembrie 1944 al naibii și japonezii ăștia, l-au "terminat" exact de ziua Marii Revoluții Socialiste! Pentru ajutorul dat de "marele meseriaș", în 1964 a fost declarat "Erou al Uniunii Sovietice"! Mă întreb dacă, la o adică și eu, "agent și excursionist bănuit" din greșeală, aș fi fost "terminat", după '89 aș fi fost declarat erou și decorat post-mortem, cum se practică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toate locurile posibile cauzele pentru care este transferat... Transferat la Ministerul Turismului a dovedit bunele sale calități și ocupându-se de turismul cu Austria a reușit să contracteze numărul de turiști planificat și chiar să îl depășească, atrăgându-și invidia "meseriașilor" din ONT! Stimate tovarășe "sifon" Liviu, mulțumesc pentru unele "aprecieri" pozitive la adresa mea din NOTA olografă de 2 pagini. Unele remarci "post festum", dacă-mi permiți. Dacă prestația mea profesională în cei 15 ani petrecuți în MAE a fost răsplătită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și află cine e "inamicul", că a fost în România în 1984, deci cu doi ani în urmă și că reportajul respectiv a mai fost transmis și în Suedia! Să vă explic, în cele ce urmează, cât de "cârpaci" erau meseriașii cu ochi albaștri. Așa cum am menționat, m-am ocupat, la MAE, câțiva ani cu însoțirea ziariștilor străini, invitați ai MAE sau care veneau cu delegațiile la nivel înalt. În perioada respectivă după diplomații străini, ziariștii străini care veneau în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de a avea slăbiciunea să nu te poți desprinde de locul faptei, de a nu putea să te eliberezi de ceea ce ai fost, profesional, atât de mult, încât nu a mai rămas nimic din tine în afară de ce ai fost ca meseriaș. Majoritatea autorilor care își scriu ,,amintirile" fie în ce formă ar fi această scriere, și mai ales sub forma banalului jurnal, obișnuiesc să explice, între-un capitol al volumului (dar mai ales în prefață), motivele care au determinat hotărârea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
interpretare birocratică și rigori strict economice în locul sintoniei (comunitatea și comunicarea cu omul bolnav, nu cu indexul statistic al acestui bolnav). E ca și cum în locul melodiei te-ai apuca să citești, tare și răspicat, notele care o compun. Cred că un meseriaș al artei noastre trebuie să simtă lipsa bolnavilor, cum simți lipsa unor prieteni. Psihiatria se petrece "împreună". Marii psihiatri sunt înconjurați de bolnavi. Singurătatea psihiatrului este o aberație. * Doamna care simte nevoia de a vorbi cu mine confirmă părerea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
incrimina și sancționa atitudinile rasiste în școli și facultăți (prin norme precise în regulamente școlare și Carta universitară). În sfârșit, o obligație morală importantă revine romilor cu reușite profesionale, imagine publică bună și apreciați de comunitate (cercetători, profesori, artiști, politicieni, meseriași de elită, fotbaliști). Este obligația de a-și asuma deschis apartenența etnică, tocmai pentru contracararea prejudecăților și intoleranței. Text publicat în Curentul, 19 ianuarie 1998 Ecologie în bătaia puștii În România, vânătoarea este un „sport”. Vânatul, ca și pescuitul sunt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
îndemnul lui Eliade, toată această „intelighenție” românească a creat o avalanșă de traduceri din franceză, greacă, engleză, italiană și germană sau a compilat învățături folositoare, într-o activitate enciclopedică, dacă nu foarte originală, cel puțin necesară. Într-o vreme când meseriașii de subțire cum erau, între alții, tipografii și profesorii, își cumpărau ranguri boierești care nu constituiau o funcție ci doar un titlu, Simeon Marcovici deveni serdar apoi paharnic. Serdarul traduce Nopțile lui Young („Culegere din cele mai frumoase nopți ale
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
alte Instituții religioase, să revină în familie pentru a accede la o profesiune ori să se oprească în Congregație ca religioși Slujitori Săraci ai Divinei Providențe. În întâlnirile anuale ale foștilor elevi e frumos să vezi laolaltă adunați în armonie meseriași, preoți diecezani sau religioși ai diferitelor Instituții și preoți consacrați în Opera lui don Calabria. Pentru don Calabria era important ca fiecare să descopere voința lui Dumnezeu și să-și trăiască meseria sau misiunea sacerdotală potrivit stilului evanghelic pe care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prin ferestrele ce dădeau spre o piață neregulată, în fiecare miercuri cînd se iveau zorii, la plecarea convoiului de deportați în Siberia, înaintînd pe notele unui cîntec de jale lugubru, Legația se prelungea în spatele mai multor curți unde lucrau mici meseriași și artizani, așa încît, atunci cînd mă întorceam uneori în nopțile albe și eram întîmpinat de "dvornicul" de serviciu (paznic ce nu avea nimic de-a face cu portarul, detașat de poliție în case pentru a supraveghea și raporta ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de aici, în mare parte, pesimismul generației eminesciene. Negustorii mici și meseriașii români au fost distruși în noua organizare a țării mai ales în Moldova. Ei trebuiau să fie împotriva acestei stări noi, căci dacă politicește deveniseră cetățeni liberi, economicește, cu introducerea vieții și nevoilor complicate apusene, ei erau meniți pieirii. Țărănimea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
suferit economicește pe urma acestei noi stări de lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]