6,122 matches
-
trunchiul înainte, palmele se sprijină pe perete la nivelul umerilor. ω KT este în lateral, cu P pe piept și CP pe omoplat. Acțiunea: prin împingerea lentă în palme, pacientul revine în poziția stând cu brațele pe lângă corp. Φ INDICAȚII METODICE: împingerea trebuie să-i permită pacientului să ajungă în stând fără a fi dezechilibrat; pentru a forma o reprezentare corectă despre ce trebuie să execute, pacientul menține palmele pe perete; după un număr de repetări, brațele se duc pe lângă corp
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
adaptare la exercițiul respectiv; picioarele sunt la început depărtate până la nivelul umerilor; treptat se apropie picioarele, până vor fi lipite unul de celălalt; înclinarea trunchiului înainte se execută la nivelul gleznelor. υ Același exercițiu se execută cu spatele la perete. Φ INDICAȚII METODICE: împingerea se execută cu palmele având brațele duse în abducție oblic în jos; se poate executa și prin balansarea bazinului, condiție în care brațele se mențin încrucișate în față. ω KT se plasează în fața pacientului, urmărind modul în care acesta
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de echilibru bipodal alternant υ Pacientul: stând, picioarele depărtate, brațele încrucișate în față. ω KT este plasat în spate, P și CP subaxilar. Acțiunea: fandare laterală dreapta, ridicare în stând, fandare laterală stânga. Fig. X.65 a, b Φ INDICAȚII METODICE: trecerea de pe un picior pe altul se execută lent; spatele trebuie să fie menținut drept, privirea înainte; în poziția ridicată se inspiră, când se ajunge în fandat se expiră; se complică acțiunea prin aplecarea trunchiului în față, brațele cu degetele
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
stând, ridicare pe vârfuri, flexia brațelor în față; palmele față în față. ω KT este plasat în spate, P și CP subaxilar. Acțiunea: flexia și abducția genunchilor, concomitent cu ducerea brațelor în lateral. Fig. X.66 a, b Φ INDICAȚII METODICE: privirea înainte, spatele drept; la ridicare pe vârfuri se inspiră; la coborâre în genuflexiune se expiră. υ Pacientul: stând pe o minge medicinală. ω KT este plasat în spate, P și CP subaxilar. Acțiunea: se duc brațele prin înainte în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
plasat în spate, P și CP subaxilar. Acțiunea: se duc brațele prin înainte în sus, cu inspirație; se coboară prin lateral și se așază pe genunchi; concomitent cu flectarea genunchilor, se expiră. Fig. X.67 a, b, c Φ INDICAȚII METODICE: exercițiul se execută lent; după un număr de repetări, când se duc brațele în sus, se poate ridica pe vârfuri, iar la flectare se execută sprijinul pe toată talpa sau numai pe vârful picioarelor. υ Pacientul: din stând, se apleacă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se execută sprijinul pe toată talpa sau numai pe vârful picioarelor. υ Pacientul: din stând, se apleacă trunchiul mult înainte, cu tendința de a atinge solul cu degetele. ω KT este în spate, P și CP pe bazin. Φ INDICAȚII METODICE: se începe cu aplecarea trunchiului înainte, brațele se duc în jos; se apropie brațele de coapse și se îndoaie trunchiul; se duc brațele cu mâinile încleștate la spate; se duc brațele flectate cu palmele pe umeri; se duc brațele în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
greutate trebuie să cadă într-un poligon de sprijin mult mai mic. Exerciții în sprijin υ Pacientul: stând sprijinit; ridicarea unui picior și deplasarea înainte, înapoi, lateral. υ KT este plasat în spate, P și CP sub axile. Φ INDICAȚII METODICE: sprijinul se execută de partea piciorului care se ridică; după un număr de repetări, sprijinul se execută cu brațul opus. υ Pacientul: stând, ridicare pe vârful unui picior, celălalt se duce în toate direcțiile. Φ INDICAȚII METODICE: și la acest
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
axile. Φ INDICAȚII METODICE: sprijinul se execută de partea piciorului care se ridică; după un număr de repetări, sprijinul se execută cu brațul opus. υ Pacientul: stând, ridicare pe vârful unui picior, celălalt se duce în toate direcțiile. Φ INDICAȚII METODICE: și la acest exercițiu, sprijinul este schimbat. υ Pacientul: stând, trunchiul ușor aplecat în față; piciorul liber se deplasează în toate direcțiile. Se schimbă piciorul de sprijin. υ Pacientul: stând pe mingea medicinală sprijinit pe un picior, mișcări de trunchi
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în toate direcțiile. Se schimbă piciorul de sprijin. υ Pacientul: stând pe mingea medicinală sprijinit pe un picior, mișcări de trunchi, de brațe și ale piciorul liber în toate planurile posibile. Fig. X.68 a, b, c, d Φ INDICAȚII METODICE: sprijinul se reduce treptat, pentru a reuși să se execute acțiunile corect. Pentru a-l determina să înlăture teama și să dobândească încredere în sine, KT îl susține cu P și CP sub axile. În timpul efectuării exercițiilor de echilibru, pacientul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
asigură pacientului creșterea gradului de siguranță asupra integrității sale corporale, care, dacă s-ar compromite, ar însemna un adevărat dezastru nu numai pentru cel în cauză, dar și pentru aparținătorii săi. Exersarea căderilor parcurge mai multe faze, care se împletesc metodic, pentru ca în final să se constituie într-o adevărată artă, menită să contribuie la un viitor mai puțin sumbru al acestei categorii de populație vitregită de soartă. Trebuie avut în vedere că acest capitol, al exersării căderilor și ridicării din
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
să se răsucească spre dreapta sau spre stânga, în funcție de lateralitatea pacientului. Aceste acțiuni pregătitoare se repetă până ce pacientul le poate executa fără asistarea directă a KT (cablul de siguranță este în posesia KT, dar este lăsat mai liber). Φ INDICAȚII METODICE: la început, în orice moment al execuției, KT păstrează cablul de siguranță în tensiune până ce constată, din partea pacientului, siguranță și stăpânire în efectuarea acțiunilor. Rolul acestei perioade pregătitoare este de a-i forma pacientului o reprezentare cât mai corectă asupra
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
completă a deficitului motor în cauză. Totuși, dacă mișcarea naturală nu are la dispoziție un capital funcțional restant aproape de limitele sale normale și care să fie perfectibil, recurgerea la mișcările de substituție devine o obligație pentru kinetoterapeut. Indicații metodicetc "Indicații metodice" Utilizarea mișcărilor de substituție trebuie considerată un gest terapeutic de mare complexitate, ceea ce impune respectarea următoarelor cerințe: a) Testarea capitalului funcțional restant Cu această ocazie se stabilesc grupele musculare deficitare, în ce măsură și care grupe de mușchi ar putea executa o
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Capitolul X Educarea și reeducarea autonomiei de deplasare (Constantin Albu și Tiberiu-Leonard Vlad) 205 Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior 205 Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive 207 Capitolul XI Mișcările de substituție (Tiberiu-Leonard Vlad) 267 Indicații metodice 268 Bibliografie 271
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
instituționale, administrative și manageriale; baza materială; resursele umane; • eficacitatea educațională - constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, concretizată prin următoarele criterii: conținutul programelor de studiu; rezultatele învățării; activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz; activitatea financiară a organizației. • managementul calității - se concretizează prin următoarele criterii: - strategii și proceduri pentru asigurarea calității; - proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate; - proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
presupunând o ordine chiar Între cele care nu se succed În mod firesc. Și ultima, de a face peste tot enumerări atât de complete și revizuiri atât de generale, Încât să fiu sigur că n-am omis nimic”. Aceste constrângeri metodice pe care și le impune filosoful reflectă și principalele dificultăți pe care le avea de depășit știința Într-o vreme În care cunoașterea se lărgea tot mai mult și când metodele specifice fiecărei discipline științifice erau departe de a se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
presupunem că e prinsă prin intuiție, atunci când e simplă și lămurită, nu Însă când e complexă și Încâlcită. Acestui fel de deducție din urmă i-am dat numele de enumerație sau inducție”. După cum rezultă din citatul de mai sus, conduita metodică propusă de Descartes presupune trei modalități de investigație, care se completează reciproc: b) - a produce o serie ordonată a cunoștințelor care să permită trecerea prin grade diferite ale adevărului, de la cele mai simple la cele mai complexe și mai cuprinzătoare
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
investigație, care se completează reciproc: b) - a produce o serie ordonată a cunoștințelor care să permită trecerea prin grade diferite ale adevărului, de la cele mai simple la cele mai complexe și mai cuprinzătoare; c) - a cuprinde această enumerare suficientă și metodică Într-o singură intuiție. Se poate observa că Îndoiala, sub nici una dintre formele ei, nu apare Între modalitățile presupuse de Descartes. Or, de foarte multe ori s-a spus că Îndoiala este metoda filosofiei carteziene. Dar dacă ea nu apare
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
la regulile de aplicat pentru dobândirea adevărului, Însemnă că trebuie să acceptăm că, atunci când Descartes spunea că metoda pe care o are În vedere pentru „dezlegarea oricăror greutăți În științe”, care „nu e nouă”, el nu se referea la Îndoiala metodică ci la migăloasele practici de cunoaștere care trebuie parcurse de cel pornit pe calea aflării adevărului și a desăvârșirii științei. Iar acestea sunt ordonarea și aranjarea materialului supus cunoașterii, folosirea unui limbaj adecvat și precis, efectuarea de deducții și inducții
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cunoaștere care trebuie parcurse de cel pornit pe calea aflării adevărului și a desăvârșirii științei. Iar acestea sunt ordonarea și aranjarea materialului supus cunoașterii, folosirea unui limbaj adecvat și precis, efectuarea de deducții și inducții. Așadar, chiar dacă Îndoiala carteziană este metodică, ea nu este metoda cunoașterii științifice carteziene. Îndoiala specifică filosofiei carteziene este una de sorginte metafizică. Ea este o condiție preliminară a oricărui proces de cunoaștere, pentru că acțiunea și rezultatul ei vizează principiul metafizic, care coordonează posibilitatea unei cunoașteri metodice
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
metodică, ea nu este metoda cunoașterii științifice carteziene. Îndoiala specifică filosofiei carteziene este una de sorginte metafizică. Ea este o condiție preliminară a oricărui proces de cunoaștere, pentru că acțiunea și rezultatul ei vizează principiul metafizic, care coordonează posibilitatea unei cunoașteri metodice riguroase și adevărate. Între conceptul Îndoielii metodice și cel metodei ca atare, a cunoașterii propuse de filosofia carteziană există o diferență pe care ne vom strădui să o punem mai bine În lumină. Erorile experiențeiTC "Erorile experienței" \l 4 Pentru ca
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
carteziene. Îndoiala specifică filosofiei carteziene este una de sorginte metafizică. Ea este o condiție preliminară a oricărui proces de cunoaștere, pentru că acțiunea și rezultatul ei vizează principiul metafizic, care coordonează posibilitatea unei cunoașteri metodice riguroase și adevărate. Între conceptul Îndoielii metodice și cel metodei ca atare, a cunoașterii propuse de filosofia carteziană există o diferență pe care ne vom strădui să o punem mai bine În lumină. Erorile experiențeiTC "Erorile experienței" \l 4 Pentru ca spiritul să poată găsi un adevăr evident
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
noastre. Îndoiala este un principiu negativ de verificare a veridicității cunoștințelor. Prin intermediul ei, se elimină din cuprinsul cunoașterii opiniile, judecățile și cunoștințele Îndoielnice, care nu pot sta ca fundament pentru o știință adevărată. Cu toate acestea, chiar În procesul aplicării metodice a Îndoielii se pot degaja, pentru fiecare nivel al cunoștințelor la care se aplică, diferite adevăruri. Fiind un proces de reducere a cunoștințelor, de separare Între cele adevărate și cele false, apariția adevărului se produce În mod necesar la capătul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
am presupune acest autor mai puțin puternic, vom avea Întotdeauna cu atât mai mult temei să credem că nu suntem atât de perfecți Încât să nu putem fi În continuare Înșelați”. Altfel spus, dincolo de această limită, Îndoiala Își pierde caracterul metodic, de principiu al ajungerii la adevăruri sigure, transformându-se Într-o Îndoială sceptică. A supune Îndoielii cunoașterea adevărată, fundamentală, cea despre Dumnezeu, reprezintă pentru Descartes o depășire nepermisă metafizicii, o debordare a ei. O astfel de Îndoială nu se mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
decât o verigă Într-un lanț mai lung al adevărurilor presupuse. Căci enunțurile de genul „cel ce judecă este” presupun admiterea lor fără examinare și fără a fi supuse probei Îndoielii. Dacă e să fim fideli proiectului cartezian al cercetării metodice a adevărurilor, ar trebui să calificăm astfel de enunțuri mai degrabă drept prejudecăți, sau judecăți pripite, ceea ce ne-ar obliga, conform regulilor impuse de principiul Îndoielii, să le eliminăm dintre cunoștințele noastre. Dacă enunțurile „cel ce gândește există” și „tot
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Émile Durkheim (1858-1917), pentru care „educația este ceva eminamente social, prin originile sale, ca și prin funcțiile sale și, prin urmare, pedagogia depinde de sociologie mai mult decât de oricare altă știință” (Durkheim, 1980, p. 63). Considerând educația o „socializare metodică a tinerei generații”, Durkheim poate fi considerat un pedagog modern, concepția sa putând fi foarte bine asimilată de științele educației contemporane. În Educație și sociologie, el pledează pentru ideea că „fiecare popor își are educația care îi este proprie și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]