1,916 matches
-
festivității, atât de distinctă de lamentările dureroase ale Estului. Venisem sub imboldul estetic al Atenei și regăseam Ierusalimul, chiar dacă elenizat prin seninătate și cântec. Regăseam credința Ierusalimului, fără a mă putea desprinde cu totul de tentația opusă și complementară a mirajului grec. Așa avea să mi Întâmple nu o dată, fertilă indecizie Între creație și credință, Între estetică și morală, Între detașare și angajare, Între Aschenbach și mama mea. În 1979, „acasă” Însemna regăsirea mamei și a limbii care mă născuse. Am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
i-am frecventat pe mistici, În adânc m-am situat totdeauna de partea Diavolului; incapabil să-i egalez forța, am Încercat să-l merit, măcar, prin insolență, asprime, arbitrar și capriciu”). Un citat În care se regăsea vitalitatea răzvrătită și mirajul incitant al frazei sale, țepii ei suciți, fosforescenți, frisonul antiletargic, iradierea glacială și neagră a scrisului său mereu tânăr, gândirea sa gnomică și solitară. Am fost și eu solicitat de redacția ziarului să-l caracterizez pe ilustrul defunct. Mi-am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului, ale semioticii sau psihocriticii și, sedus de mirajul terminologic al teoriilor moderne, alunecă pe panta raportărilor extravagante, citindu-l pe Bacovia prin prisma lui Jung sau a lui Musil. Intimitatea textului (1985; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) este lucrarea unui spirit critic metodic, care caută să extragă
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
elegie, ST, 2000, 1; Mihai Cimpoi, Poezia unui nou început, CNT, 2000, 12; Octavian Soviany, Seceta și rodirea, LCF, 2000, 33; Nicolae Oprea, Un poet din Țara Maramureșului, ALA, 2000, 516; Tatiana Rădulescu, Însemnele clarității, PSS, 2000, 122-123; Ion Bălu, Mirajul vocalelor celeste, CL, 2001, 6; Florin Mihăilescu, Două feluri de a fi modern, ST, 2001, 5-6. N.M.
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
În vreme ce proza și-a păstrat libertatea de a alege Între a reprezenta prin limbaj sau a exprima În interiorul limbajului. și și-o exercită alegînd mai ales să reprezinte, să povestească și, astfel, să transmită mesaje. De-a lungul secolului trecut, mirajul lingvistic a sedus practica literaturii și a determinat nașterea unei definiții ontologice a literaturii ca ființă a literaturii moderne a cărei valoare/vitalitate este evaluată prin prisma autenticității Înțeleasă ca adecvarea dintre enunțare și ceea ce se presupune că trăiește subiectul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-lea francez, pentru a-i reda demnitatea știrbită În ultimele decenii de deconstrucție a categoriilor literare, Antoine Compagnon voise să clarifice relația pe care o Întreține tocmai cu această ultimă perioadă, cea a „demonului teoriei”. Cartea lui se adaugă, astfel, Mirajului lingvistic al lui Toma Pavel (1988, tradusă În 1993 În românește) și French Theory a lui Franșois Cusset (din 2003). Parțial, poate fi amintită aici și La Pensée ’68, a lui Alain Renaut și Luc Ferry, din 1985. Este vorba
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-și exproprieze ceea ce tocmai trăise cu patos. Citindu-i cartea, nu se poate să nu o așezi, ca proiect, alături de excepționala GÎndire ‘68 a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru francofonul anului 2000 este Mirajul lingvistic a lui Toma Pavel (1988). Dintre cele trei, cea de față este cel mai puțin teoretizantă. Constatarea n-are o intenție axiologică, ci mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este și cea mai amenințată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
forme ale literaturii și să-i reevalueze rolul În contextul societății urbane, tehnicizate, ritos individualiste și totuși masificate (cum constată Peter Sloterdijk), Lejeune și Genette continuă sîrguincios și autarhic, cu disprețuitoare suficiență, În cîmpul literaturii, o lucrare stearpă. Țintuit de mirajul nestoit al definițiilor de dragul lor, prea didactic, iată cum vede Genette diferența pragmatică dintre enunțurile “de ficțiune” și cele “de realitate” (de tip istoric), pe baza căreia numește false autoficțiunile contemporane: “Trăsătura specifică a enunțului de ficțiune, este că, contrar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
căutând un refugiu în preajma divinității (Învins). În stil avangardist, reneagă clasicismul (Glas de groapă), totuși poezia are formă clasică, iar renegarea nu este revoluționară, ci proclamată pe aceeași notă: „Atâta clasicism mă obosește”. Se întâlnesc aici caravane, nopți tropicale, beduini, miraje care duc cu gândul la inventarul simbolist. Următorul volum, Virgil Carianopol (1933), este mai pur modernist; totuși, sub învelișul „extremist”-avangardist se configurează, deocamdată vag, traseul ulterior: „când mă întorc din deșerturile tristeții/ ori din cântecul așteptându-mă în vioară
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul titlurilor nobiliare. În octombrie 1912 devine șef de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice, funcție pe care o deține până în ianuarie 1914. În „Viața românească” din martie 1913 i se tipăresc încă trei poezii: Grădinile amăgirii, Întoarcerea învinsului și Mărturisire. O
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și prezent, interferează datele realității cu cele ale visului și fanteziei, creând viziuni fascinante și o dicție poematică, de incantație. Stând de vorbă cu Pantazi, în fața naratorului se desfășoară „fermecătoarea trâmbă de vedenii”, pierzându-se în vis și imaginație, în mirajul călătoriilor, descrise într-un stil înmiresmat, cromatizat, cu o muzicalitate elaborată, seducătoare, cu metafore și comparații de o rară expresivitate, ce transpun sugestiv pitorescul exotic și istoric. C. a creat în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
sugestie, la expresia rafinată, de mare virtuozitate. Frazarea e somptuoasă și de un cuceritor patetism liric, întrețesută cu frecvente euritmii. Perpessicius sublinia că romanul Craii de Curtea-Veche este „o carte încărcată de poezie, o operă a unui artist împătimit de mirajele expresiei artistice. Grație lor, acestor podoabe ce biruie veacurile, romanul lui Mateiu I. Caragiale se situează printre capodoperele epicei noastre contemporane”. În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Petrescu, Studii eminesciene, ST, 1981, 1; Mihai Dragan, Eminescu și Leopardi, CL, 1981, 2; Nicolae Mecu, O nouă carte despre Eminescu, VR, 1981, 4, 5; Dan C. Mihăilescu, Palingeneza valorilor, Ț, 1983, 4; Dicț. scriit. rom., I, 542-544; Doina Curticăpeanu, Mirajul plaurilor plutitori (losif Cheie-Pantea), F, 1999, 2; Dan Mănucă, Oglinzi paralele, CL, 2000, 6; Constantin Cubleșan, Eminescu în orizontul criticii, Pitești-Brașov-Cluj-Napoca, 2000, 134-138; Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, București, 2000, 227-231; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 70-74; Petraș
CHEIE-PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
de receptare a operei în alte provincii românești. El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu, Chișinău, 1979; Cicatricea lui Ulysse. Eseuri duminicale, Chișinău, 1982; ed. Iași, 1994; Întoarcerea la izvoare, Chișinău
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
aceste texte și inorogi, și salamandre, și alte făpturi mitice, plasate însă în geografii care se pretindeau și uneori chiar erau reale. Interesul pentru astfel de texte era în plină creștere în epoca lui Cantemir. Europa nu ieșise încă de sub mirajul descoperirii unor teritorii noi, cu promisiunile lor și cu legendele seducătoare. Din aria scrierilor parenetice, Învățăturile lui Neagoe Basarab, text care a circulat atât în slavonă, cât și într-o tălmăcire românească efectuată în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-ul se sprijină în primul rând pe o ipoteză logic veridică pentru a imagina o experiență a gândirii. Asta face Cyrano pentru a justifica "ficțional" faptul că Pământul se învârtește. Creează astfel, în spațiul literar, o ficțiune, prinsă într-un miraj la rândul său atras de apariția științei galileene și a tehnologiei 90. Drept urmare, unii autori vor ajunge, cu ajutorul "termenilor științifici", să creeze noi metafore pentru a contribui la înțelegerea lumii care se construiește în legătură cu dezvoltarea noilor științe și tehnologii. Celelalte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ajunge, cu ajutorul "termenilor științifici", să creeze noi metafore pentru a contribui la înțelegerea lumii care se construiește în legătură cu dezvoltarea noilor științe și tehnologii. Celelalte genuri literare pot să se revigoreze grație a numeroase inovații formale interne. Dar "ficțiunea întemeiată pe mirajul științific" care va deveni SF-ul -, pentru a rămâne creatoarea tipului specific de emoții cărora le dă naștere, se sprijină foarte puțin pe invențiile formale. În schimb, rămâne deschisă nu numai descoperirilor științifice, ci și imaginii științei în societate, din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
culturi, între două limbi: Franța și Québec-ul pentru Elisabett Vonarburg, literatura franceză și viața în Statele Unite pentru Ursula K. Le Guin. Această poziție descentrată contribuie la perspectiva distanțată din care ele privesc celelalte culturi, fără a se lăsa acaparate de mirajul universalității sau al "cetățeniei". Nu le interesează nici "armătura" tehnică, decât la modul metaforic, conferindu-i o funcție narativă și/sau ideologică specifică. Le Guin nu descrie vasele NASFAL, nici ansiblul*, dar simpla lor menționare creează un efect de verosimilitate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de lucruri este aceea că asistența prenatală, în afară de dimensiunea ei medicală, reclamă și una psihologică. Un moment de cotitură pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea virtuală a copilului, așa cum apare ea prin intermediul ecografului. E un miraj insolit, de emoție, uimire, dar și de angoasă, pe care M. SoulØ (apud Antoine, 2008) o denumește „neliniștitoare stranietate”, un fenomen anticipat încă de Freud. Cert este că, din acest moment, debutează statutul lor de părinți. întrucât starea psihologică a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
desimbolizare. Folosirea mitului ca și a simbolului țin totodată de o referință gravă și de ideea primită, de profunzimea filozofică și de "panoplia culturală a comis voiajorului". Orientul ca ocolire sau reîntoarecere la o origine pierdută nu este decât un miraj contribuind la o dezorientare generală, fiindcă exilul în afara ținutului natal nu poate rezolva dilema eroului, nici să împiedice împlinirea teribilei profeții. Dar miraj este și ansamblul poveștii care poate fi obiectul unor lecturi contradictorii. Fiindcă mai multe puncte de vedere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
culturală a comis voiajorului". Orientul ca ocolire sau reîntoarecere la o origine pierdută nu este decât un miraj contribuind la o dezorientare generală, fiindcă exilul în afara ținutului natal nu poate rezolva dilema eroului, nici să împiedice împlinirea teribilei profeții. Dar miraj este și ansamblul poveștii care poate fi obiectul unor lecturi contradictorii. Fiindcă mai multe puncte de vedere sunt posibile între explicația pur rațională pe care Flaubert o sugerează și punctul de vedere intern, propriu mentalității medievale. Profețiile auzite de către tată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imaginar al reînceputului, ale unui spațiu minunat al unei vieți noi într-o țară a posibilităților nelimitate. America, cu spațiile ei imense, a devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice aproape necesare. Țară de primire pentru emigrantul aspirant la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
model devorator (căpcăun, vampir și ierarhie devoratoare) model terifiant care nu poate decât să ascundă în fugă, absență și liniște identitatea fără reflexe. Și dacă asistenții sunt marionete și dau în deriziune o imagine fărâmițată a eu-lui, doar femeile oferă mirajul unei unități cu refugiile lor (Klamm și cu interiorul caleștii - se știe că în identificarea primară, avem o imagine nediferențiată, bărbat și femeie, tată și mamă totodată). Problema rămâne mereu aceeași pentru acest personaj care nu este nici afară, nici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
totdeauna, reflexul replierii către stat, căutând, prin energie individuală, articularea binelui comun. Unui stat împovărat de clientelism, Carp îi va opune, odată cu „Era nouă“, proiectul de evoluție organică a descentralizării și independenței justiției. Unei societăți de paraziți ce gravitează în jurul mirajului bugetar, Carp nu va înceta să îi contrapună un etos al muncii, hrănit de școlile de meserii și capabil de a genera o autentică stare a treia. Va trebui să înlăturăm pe români de la funcționarism, și atunci va veni o
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]