3,438 matches
-
și se grăbi să aducă gustările. Când umplu masa cu platourile pline cu atâtea bunătăți, aranjate cu multă fantezie, toți începură să ovaționeze, să aplaude, să-și vâre nasurile în ele și să plescăie din limbă exaltați: --Mmm! Aah, ce miresme! Busuioc, cimbrișor, ienibahar...mmm! --Ooh, mă înnebunesc! Am un ocean de apă pe limbă. Firfirică, tremurând ca un drogat, își trase-n față un platou: --De astea nu s-atinge nimeni! Și mai adu-mi o caisă, draga mea! --Băi
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALCOR... Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 616 din 07 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Alcor... Pluteam prin mări de paradis și te-am zărit cu ochi de dor, erai mireasma unui vis și te-am strigat cu glasu-mi stins Alcor! Alcor! Lumina ta se cobora ca pasărea albastră-n zbor: era chemarea mea și-a ta un cântec veșnic rotitor Alcor...Alcor! De mână te-am luat atunci și te-
ALCOR... de LEONID IACOB în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343796_a_345125]
-
alungită, Pe casa lor în care dorm bolnavi de ablastie. Aud de la un timp cum aripi bat aiurea-n zări, Pământul țării mele-n vară crapă de păcate. Azi păsările blânde, grav se războiesc sub nori, Păstrând în gușă doar miresme crude de bucate. Iar colo jos sunt oameni ce își sunt mereu dușmani În așteptarea lor cea veșnică și mutilată, Și vor păstra diferențele-n sutele de ani Pe un țărm cernit și nemodelat de nici o apă. 21-05-2012 Referință Bibliografică
M-AM ÎNDEPĂRTAT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343828_a_345157]
-
va suna din trâmbița de argint și mă voi închina - spune femeia!... Amin! Iar când veți adormi, eu voi veni la puntea dintre lumi purtând în slavă semnu-acesta - șoptește Îngerul și-apoi, dispare în cireșul înflorit, lăsând în urmă o mireasmă vie și o adiere de petale albe! Totul s-a petrecut prea repede, încât nici nu am văzut semnul Îngerului - strigă bărbatul întristat, în timp ce vântul înfioară apa și arinii tineri!.. Nici eu n-am înțeles nimic - suspină-n zori femeia
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
noastre patimi, în locul libertății, în locul vieții adevărate. Pentru a sărbători cu adevărat Intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, să ieșim și noi în întâmpinarea Lui cu stâlpările gândurilor și a faptelor bune, cu simțăminte curate, cu mirul de bună mireasmă al unei vieți fără prihană, cu dorința de a-l primi pe El ca Împărat al nostru. Cu alte cuvinte, așadar, Ierusalimul sufletului nostru trebuie să-și merite numele de „pace sfântă” și să fie cetatea bucuriei întâmpinării Mântuitorului nostru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
inedit aeroport este plasat în mijlocul unui teren încărcat de flori multicolore, de la firul ierbii până în vârful pomilor, cu plante în care vigoarea le făcea să vibreze, cu aerul proaspăt adus de pale de vânt din largul oceanului și îmbălsămat cu miresmele florilor. Acestor frumuseți de bun venit, li s-a adaugat zâmbetul localnicilor îmbrăcați în straie cu multe flori, rostind cu bucurie salutul de bun venit, în graiul lor, ALOHA!, pe care îl vedeai afișat peste tot. Era frumos tot ce
REÎNTÂLNIREA CU INSULELE HAWAII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342744_a_344073]
-
ziua vine amurgul Printre munți și pește vai, Cursul zilei-i numai unul Pentru buni și pentru răi. Usurel-si urmează calea Și firescul obicei, Zbierând toți: vine culcarea! Și un miros frumos de tei. După seară vine noapte Cu miresme-mbatatoare, Luna ,foșnete și șoapte Și cu stele căzătoare. Zori de zi din nou se arătă Rechemând cu a ei lumină, Să se întâmple inc-odata Ce a fost și o să mai vină. Referință Bibliografica: O ZI DE VARĂ / Edi Peptan
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu mireasmă păgână / de grâuri prea coapte,/ ca noaptea nebună a trecerii / peste moarte//. Nu bea toată otrava din cupa aceea,/ lasă-mi și mie un strop,/ să nu fiu aidoma surdului,/ la Potop!” („Cădere liberă”). În acest volum, metafora este un
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
adastă nara la glastre Doamne, pofta de sărut-mâna, atingere neatinselor coaste! Nașterea mișcării: stăpânirea. a căldurii - tăcerea, cumințenii Doamne fuioare dincolo de haos, domn, gerul Izbește nesimțirii Cremenea îmblânzește resfințirii fierul și focul. sunt cenușă. calcă-mă. Naște-mi oazele, ibișii, mireasma sorilor. răcorește-mi-Te Ghioc în căutare, respins de murmurul mării Eram noroiul. fi-mi rinocerul. Referință Bibliografica: Auz dulce - de Alex Amarfei / Alexandru Enache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor
DE ALEX AMARFEI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342955_a_344284]
-
inimă, de ce oare te-ai teme Și-n loc de bucurie, de ce sângeri ? LEAGĂN Se joacă toamna-n crângul de mesteacăn Cu frunzele și florile uscate, Cu vântul, care-ncepe-ncet a bate, Cu crengile care se dau în leagăn. Mireasma ierbii încă ne străbate Și noaptea liniștită ne apleacă-n Vise, iar ochilor le pune cearcăn, Când zorile încep să se arate. Abia atunci se potolește jocul, Când ne retragem obosiți în zile, Dar, chiar și-așa, unii nu-și
TOAMNA BOGATĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342991_a_344320]
-
Abia atunci se potolește jocul, Când ne retragem obosiți în zile, Dar, chiar și-așa, unii nu-și află locul Și clipele se scurg iar, inutile. Doar, undeva, neostoit e focul Ce mistuie tot suflete fragile. GUTUI Cu-arome tari, mireasmă amăruie Ne-ademenește toamna și ne-mbie, Culori foșnesc în frunza ruginie Și-i miezul cald și galben în gutuie. Iar vinul cântă și se-așează-n vie, Tristețile le-alungă și le-ncuie. Și totuși, toamna-aceasta încă nu e Așa cum
TOAMNA BOGATĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342991_a_344320]
-
fericim: Scut de apărare al celor fără de apărare, Straja cerului și-a pământului, Ai grijă de noi, păcătoșii păcătoșilor. În toate zilele mă străduiesc a-Ți face porunca Și a-Ți mulțumi foarte, pentru crucea ce mi-ai dat-o - Mireasma bunelor miresme lumești; O, Doamne... Atomul neprihănirii! învrednicește-mă, Pe mine, robul robilor inculți, Cu văpaia cunoașterii mă aprinde, Deschizându-mi cutia virtuților Tale, Ca să pot a-mi ajuta aproapele aflat în nevoi, Ca să fiu cu un pas mai aproape de
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
de apărare al celor fără de apărare, Straja cerului și-a pământului, Ai grijă de noi, păcătoșii păcătoșilor. În toate zilele mă străduiesc a-Ți face porunca Și a-Ți mulțumi foarte, pentru crucea ce mi-ai dat-o - Mireasma bunelor miresme lumești; O, Doamne... Atomul neprihănirii! învrednicește-mă, Pe mine, robul robilor inculți, Cu văpaia cunoașterii mă aprinde, Deschizându-mi cutia virtuților Tale, Ca să pot a-mi ajuta aproapele aflat în nevoi, Ca să fiu cu un pas mai aproape de apa mântuitoare
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MIREASMA FLORII DE LĂMÂI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce a rămas din toată povestea Din seara aceea minunată Când în mireasma florii de lămâi Ne-am afundat adânc spre stele
MIREASMA FLORII DE LĂMÂI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343051_a_344380]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MIREASMA FLORII DE LĂMÂI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce a rămas din toată povestea Din seara aceea minunată Când în mireasma florii de lămâi Ne-am afundat adânc spre stele? Ce a rămas? În locul unde-ți șoptea gândul - nu pleca! râmâi! La ferestre, Viscolul dând semne de-mblânzire Prin pomii argintii dansa sprințar cu două rămurele de arțar. Căldura sobei ne
MIREASMA FLORII DE LĂMÂI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343051_a_344380]
-
focul dogora... Sub gingășia ramurilor înflorite Dăruiți cuvintelor, Stăteam vrăjiți de-a nopții taină Ce ne purta în lumi nebănuite, sub scutul îngerilor. Am înțeles de-atunci, și acum strig: Fără tine dragoste, mi-ar fi tare frig... Referință Bibliografică: Mireasma florii de lămâi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1834, Anul VI, 08 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MIREASMA FLORII DE LĂMÂI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343051_a_344380]
-
semnifica că, după trei zile, postul lehuziei se va termina. În ziua cu pricina am fost în prima tură. Asta înseamnă că la ora 14 eram acasă. Soția era la baie. Se pregătea de alăptare și dorea să scape de mireasma bucătăriei. Îmi strigă din baie că va ieși in cinci minute. Nu m-am simțit chiar în apele mele. Era lezat dreptul de soț. De ce să nu-i pot da acum pupicul? Mi-am luat inima-n dinți și am
PRIETENUL CASEI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343241_a_344570]
-
din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XVII Câmpuri de lavandă de David Sofianis reeditare 17.05.2015 (A.D.) Amintiri cu lila de levănțică undeva pe câmpul uitării tușe fine pastel de penson diamantat la vârful dorinței cu miresme eterne atât de eter.ne... Casa de piatră a copilăriei destructurată în fragmente de sticlă venețiană candelabrul de mărgean redefinit ființial reflectând aromele vieții undeva pe tavanul minții plafon deschis cu ușile spre cer.titudine. Poate altă dată e acum
POEM HIERATIC XVIII CÂMPURI DE LAVANDĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343392_a_344721]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > GÂND FUGAR Autor: Mihai Vâlvă Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului Gând fugar, Ades îmi fuge gândul, După mireasma C opilăriei. La geamul mic al casei, Demult dăramată. Să simt miros de mere coapte Și iz de mână aspră, Ce -n nopțile de iarnă, Aruncau lemne în soba inghetatâ. Aș vrea ca dorul meu sa fugă -n neștire, Pe
GÂND FUGAR de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343405_a_344734]
-
mării, dorul meu, Înspumat, la țărm se-agită Și se-aruncă-nvolburat Peste mal și îl sărută. În genunchi, în fața mării, Întreb dorul valului De-a-ntâlnit zefiru-n cale De e-n vraja malului. Am simțit briza ușoară, Marea și nisipul cald Și-n mireasmă de iubire Îmi iau sufletul să-l scald. Autor: Urfet Șachir Mangalia, 20.07.2015 Sursa foto Internet Referință Bibliografică: Dorul mării, dorul meu / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1668, Anul V, 26 iulie 2015. Drepturi de
DORUL MĂRII, DORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343423_a_344752]
-
dealuri, Cu pletele-i în vânt, falduri... Fructele, îi țin strâns trena, Din flori, pe frunte e cununa, Ce tot mai tare-i strălucește. Când pe covor moale pășește. În cale-i, i sau așezat frunze... Și-adulmecă din flori miresme! Răcoarea, întinsul va brăzda, Iar semințele se vor scutura. Frunzele uscate și îngălbenite, Pe rând, din pomi s-or desprinde. Căci bruma și vântul năprasnic, Sunt prietenii buni ai Toamnei. Împreună, frunzele le-or sălta, Și din înalt, la pământ
A VENITTOAMNA... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343438_a_344767]
-
și prăbușirea nației pentru mult timp sau foarte multă vreme. Pierderea libertății exterioare, „grație” năvălirilor barbare, care au profanat și pângărit de atâtea ori ființa Neamului, aduce totuși o undă de lumină ce încălzește dramatismul sufletului său, prin suferința și mireasma poetului George Fonea, întrupându-se într-o prietenie nepieritoare, harică, ca într-un poem al Frumuseții mistice. Aurel State, rămâne biruitorul Ostaș, care-și păstrează vocația de român, conștiința creștină și onoarea dacului militar, nedezertând de la demnitatea sa ortodoxă. Refuză
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
așterneau troienite peste tinerețea lor cutezătoare, ca o ploaie de vară, stârnită repede din senin, vijelioasă și de scurtă durată, înfierbântând trupurile și limpezind sufletele ca niște frumoase coline de brazi tainici ai eroilor, ce scânteiază sub binecuvântarea astrului prin mireasma jertfelor sfinte. „În rama cerească a primăverii pătrundeau, înghiontind inima, zburătăcind gândurile, exploziile îndepărtate ale războiului. Apăsarea creștea ca un mers de huidumă, crăpând liniștea cu miresme. Peste fețele tinerilor trecu pentru câteva clipe, ca o umbră, încordarea, ca să facă
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
frumoase coline de brazi tainici ai eroilor, ce scânteiază sub binecuvântarea astrului prin mireasma jertfelor sfinte. „În rama cerească a primăverii pătrundeau, înghiontind inima, zburătăcind gândurile, exploziile îndepărtate ale războiului. Apăsarea creștea ca un mers de huidumă, crăpând liniștea cu miresme. Peste fețele tinerilor trecu pentru câteva clipe, ca o umbră, încordarea, ca să facă apoi pe întrecute haz de necaz Pândeam vuietul îndepărtat și de pe aria vieții mele grăbeau spre margini, ca într-un orizont fizic în clipe de primejdii, imagini
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
alterat, într-un lagăr sovietic din Polonia, iar celălalt încărcat de admirație prin chipul angelic de la vizita medicală. În anticamera morții, rațiunea aștepta împăcată orice deznodământ, dar sentimentul care mustea în lăstarul verde al vieții se încăpățâna să mai absoarbe mireasma florii tinerești de cireș. Conștient de dublul sacrificiu, fără nici o împlinire, al său și al angelicei doctorițe, tânărul și frumosul ofițer, vânătorul de munte, argeșean, sugrumă sentimentul înainte de înmugurire, călcând apăsat peste ispită ca un prea încercat monah ascet: „ Ceata
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]