2,410 matches
-
făcută din pasivitate și viclenie, pregăteau venirea la putere a lui Mussolini, sub pretextul jugulării dezordinii din țară. Problema este că, în gloria zilelor de mai, la Roma, unde strigătele de "Evviva Fiume"139 se adăugau concertului de revendicări populare, mitingurile se succedau în mijlocul unei atmosfere încinse. Cred că prințul Bülow pierduse demult orice speranță de a menține Italia în neutralitate, numai auzind, pe fereastră, rumoarea publică. Am trăit aceste ultime zile istorice, care precedau și consacrau voința și hotărîrea Italiei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
regele ar consimți o diminuare a prerogativelor regale, ce avantaj ar trage Sfîntul Scaun dintr-o dezbatere publică care ar provoca în mod automat cuvîntări ostile din partea episcopilor ortodocși, senatori de drept, cît și din alte atacuri și agitații, cu mitinguri populare, care ar folosi doar pescuitorilor în apă tulbure? De două ori a trebuit să plece nunțiul de la mine vizibil neconvins și dezamăgit. Abia mai tîrziu, în 1931, în cadrul unei vizite oficiale la Vatican, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, mi-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sa de parlamentar avizat. În rîndurile socialiștilor, alături de bătrînul lider Van der Velde, care purta o proteză auditivă, întrucît avea momente cînd nu auzea, se distingea deja nepotul lui Janson, tînărul Spaak. Acesta, trecînd prin faza obligatorie de agitator la mitinguri, cu încăierări ce se terminau la Comisariatul de Poliție, era pe cale să se claseze printre oameniii politici de seamă, așteptînd să ajungă ministru al Afacerilor Externe și să ocupe un loc de prim rang în sanhedrinele internaționale și de a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
doar că regretă și că este profund dezolat de faptul că i s-au răstălmăcit spusele. Nici vorbă de scuze exprimate public într-o manieră cât se poate de clară. reacțiile nu au întârziat să apară. valuri de protest și mitinguri au avut loc în toată lumea musulmană (Turcia, Egipt, Pakistan, Kuweit etc.). Ali Bardakoğlu, însărcinatul cu afaceri religioase al Turciei, l-a acuzat pe Papă de „aroganță și ostilitate”. Acceptă critica pe care Papa - ca teolog - o poate face religiei islamice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pierdut amabilitatea și reflexul de a zîmbi: un zîmbet modest, politicos, fugitiv. Am băut împreună vin de Frumușelu și..., la urmă, șampanie rusească, adusă de el. Sub toate aspectele, atmosfera a fost caldă, plăcută. Ieri, la 12, am mers la mitingul de doliu pentru profesorul Dumitru Alistar, ținut în clădirea din spate a Institutului. Din locul în care eram, i-am văzut bine doar mîinile: slăbite, uscate, vlăguite. Au vorbit Victor Enășoae, Ioan Popovici, un student (Simion și nu mai știu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cutia cu ciolane”, promițînd iarăși măriri de salarii și de pensii. Mulțimea l-a huiduit copios, încît a fost nevoie să fie întreruptă emisiunea radio-tv. Cei care au urmărit-o spun că „s-a pierdut” și că a părăsit locul mitingului „pur și simplu înfricoșat”. Dacă și Bucureștii se mișcă, nu-i exclus să avem un Crăciun fără Ceaușescu! (21 dec.) EPILOG *„Cu prietenii (Cehov) avea un nou subiect de conversație: războiul care izbucnise între Rusia și Japonia. Neîncrezător în minciunile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
testamentar al familiei Maria și Mihai Cărăușu. 179 Profesorul Mihai Cărăușu, a fost În perioada interbelică, președinte al A.R.P.A. În județul Suceava, un sprijinitor activ al aviației românești, militând pentru dezvoltarea ei, prin contribuții bănești, propagandă În rândurile locuitorilor, mitinguri aviatice etc. La Fondul „Marian” se păstrau diverse afișe, fotografii, 630 Eu am raportat comandantului despre cele discutate și contribuția Casei „Simion Florea Marian”, ca reprezentantă a Județului Suceava. Deoarece săptămâna viitoare Între 24-29 februarie am drum la Câmpulung Moldovenesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
arată nelegiuirile săvârșite de oamenii regimului. Se zice (și am toate motivele să cred că așa este) că toți acești nesăbuiți care mai cred în onestitatea lui Ceaușescu sunt repede ridicați de Securitate și puși la păstrare. La un recent miting, în timp ce camerele de televiziune își făceau datoria, un om a încercat să iasă din rând și să-i dea un plic lui Ceaușescu. Până să se dumirească lumea (asta vrea să însemne: până să se schimbe imaginea), întreaga țară a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și uzine pentru a spori rândurile cooperativei de alai când dvs. plecați în vizită? Păcat că nu știți că se fac repetiții cu oamenii când veniți dvs., că sunt instruiți să strige când apăreți dvs. Un bătrânel spunea la un miting că dvs. ca conducător sunteți mai rău ca Hitler. De ce? Pentru că Hitler a căutat să aducă toate bogățiile lumii în țara lui, iar poporul său să ia parte la conducere. Dvs., în schimb, dați din țară tot ce este bun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au stabilit și ei o întrunire în Piața Universității bucureștene, care însă n-a mai avut loc deoarece agenții, studenți și ei, recrutați de biroul 1 învățământ superior, serviciul 6, Școli de toate gradele, din Direcția a-IlI-a Contrarevoluție, au semnalat mitingul în notele lor informative. În dube și camioane au fost încărcați toți studenții și elevii care se îndreptau spre Piața Universității, bătuți apoi cu sălbăticie. Toți cei care nu s-au mai putut târî singuri pe la casele lor au fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
împotriva celui mai criminal și forte regim politic din Europa impunea un epilog demn de imperativul barangaliu, Fii cuminte Cristofor! Pag. 191 - “Cu câteva zile înainte, în oraș au fost împrăștiate manifeste anticomuniste, cetățenii fiind îndemnați să participe la un miting anticeușist în Piața Unirii, la ora 16. Pag. 258 - 259“ - Manifestele (Frontului), au fost tiparite pe hartie FORMAT A 4. Pag. 177 - Matrița acestor manifeste era CONFECȚIONATĂ DIN ȘASE RADIERE . . . N.n. - Am văzu corpul de literă utilizat la imprimarea afișelor
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pare că DSS a cam luat sub protecție echipa de agitatori! Analizați cu atenție declarațiile domnului Spiridon și decelați proporțiile!) Pag. 118 - 119 - “... manifeste scrise de mână au fost afișate la Facultatea de Istorie a Universității chemând studenții la un MITING DE PROTEST LA ORELE 14 în ziua de 14 decembrie în PIAȚA UNIRII , împotriva politicii nebunului și a nebunei sale. La aceeași pagină -Toată Piața a fost ocupată ,lumea a venit . Ei,(tribunii) răspândeau și manifeste făcute cu guma . Studenții
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cordon etc (O repetiție de teatru ludic? Mai îngăduitor, un clișeu cu 23 august, ziua dezrobirii noastre de sub jugul etc, un puseu de idilism !) . Pag . 128 - Am trecut prin Piață și la ora 16 și seara . N-a fost nici un miting. Ovidiu Dragan Pag. 132 - DAR ADUNAREA NU S-A MAI ȚINUT. Ștefan Prutianu , organizator șef, (de la Casian citire) Aceeași pagină - PE 14 , ÎN PIAȚĂ NU S-A PUTUT COAGULA NIMIC Casian Maria Spiridon , al doilea organizator șef, capul limpede al
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
din sala mare a Primăriei , organizat acum câteva zile” VENEA OMOARĂ PE BAHLUI ! Unde se înțelege că vom asista la scene de securistomahie rostuite într-o ieșenească accesibilă , mai ales pentru acei care din varii motive nu au participat la mitingul din Piața Unirii în ziua de 14 dec. 1989 . Pag. 139 “Casian Maria Spiridon este chiar inițiatorul Frontului Popular Român și al acțiunii 14 decembrie”,(ziarele) . Pag. 131 - Ștefan Prutianu : Eu sînt cel care a lansat ideea creării Frontului Popular
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Islamul drept politică înfricoșării, iar cei ce au explorat subiectul au fost denunțați că răufăcători. El a descurajat cu atâta severitate folosirea numelui său mijlociu, Hussein, ca John McCain și-a cerut scuze când cineva care a deschis unul dintre mitingurile sale electorale a îndrăznit să menționeze Barack Hussein Obama. După alegeri, regulile s-au schimbat dramatic, prin jurământul administrat lui "Barack Hussein Obama" că și noul președinte oferindu-se să declare: "Am membri de familie Musulmani" și "Am trăit în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
noiembrie, se sărbătorea „Luna prieteniei româno-sovietice”. Participarea liderilor partidului la manifestările programate a fost stabilită în ședința din 2 noiembrie 1957 a Biroului Politic. Astfel, adunarea festivă din ziua de 5 noiembrie urma să fie prezidată de C. Pârvulescu, iar mitingul oamenilor muncii din ziua de 7 noiembrie de Florian Dănălache. Telegramă de felicitare către PCUS și guvernul sovietic urma să se transmită numai de la adunarea festivă din 5 noiembrie. La spectacolul de gală din 2 noiembrie cu piesa Tragedia optimistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în iulie același an, Broz Tito, într-o declarație publică adresată liderilor unguri, insista asupra clarificării „cazului Rajk”. După toate gesturile de conciliere ale Moscovei în relațiile cu Belgradul, Rakosi nu mai putea ignora această declarație. La 8 august, la mitingul din Csepel (un cartier muncitoresc al Budapestei) el a fost nevoit să recunoască într-o formă voalată lipsa de fundament a acuzațiilor împotriva Iugoslaviei rostite în timpul „procesului Rajk”. Răspunderea principală pentru ațâțarea isteriei antiiugoslave în Ungaria în legătură cu „cazul Rajk” a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să fie întâlnirea de la Moscova dintre liderii sovietic și iugoslav din iunie 1956. Vizita lui Tito în URSS, care a durat mai mult de 20 de zile (de la 1 până la 23 iunie), a fost organizată cu mult fast. Un mare miting al prieteniei sovieto-iugoslave pe stadionul „Dinamo”, în 19 iunie, urma să simbolizeze înlăturarea neîncrederii reciproce. De dragul apropierii de Tito, Moscova era gata să treacă la schimbarea cadrelor. în sensul strict al cuvântului, în ziua venirii președintelui RFPI are loc „schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu 60.000 de membri, numărul celor care au avut de suferit din cauza dictaturii comuniste fiind socotit la cca 700.000 (pentru o populație de numai trei milioane). Această întârziere a făcut ca, în 1991, să se mai țină încă mitinguri sub lozinca „Progres pe calea democratizării sub conducerea Partidului Muncii”. Acesta nu-și schimbase încă numele în Partidul Socialist - ceea ce se va întâmpla doar în iunie - și încerca să grăbească alegerile pentru a nu lăsa timp opoziției să se organizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cei care luptă). Comuniștii români pot fi considerați un fel de oratores, preoții unei noi religii, iar liderii lor, zeii acesteia. Icoanele din instituții au fost înlocuite după 1948 cu portretele conducătorilor preaiubiți, purtate alături de steaguri, ca niște prapuri, pe la mitinguri. Dacă am văzut cine erau oratores, este mai greu de aflat cine erau, după 1945, bellatores. Armata, odinioară o instituție de elită, nesolicitată după 1945 să mai poarte vreun război adevărat, se ocupa de strânsul recoltelor, își ieșise din mână
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reformele din celelalte țări evoluează, iar în România nu pare să se întâmple nimic, apar reacții vehemente fie la nivel de partid (așa cum e comunicatul prezidiului CC al Uniunii Comuniștilor Iugoslavi din 28 noiembrie), fie din partea formațiunilor civice, care organizează mitinguri de protest în fața ambasadelor României (inclusiv la Moscova, în 14 noiembrie). Din comunicările transmise în ultima parte a anului, îngrijorarea față de poziția sovietică este mai puternică decât aceea față de intervențiile occidentale: urmând indicațiile venite de la centru, diplomații încearcă să identifice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ce s-a spus după 1989 ( și s-au spus multe, a fost un adevărat vacarm, care n-a dus aproape la nimic), m-a impresionat în mod special o propoziție enunțiativă, pronunțată însă sfidător-exclamativ de unii elevi la diverse mitinguri de protest: Nu suntem genii" Acelor elevi li se părea că li se cere să învețe prea mult și scandau sau își scriau pe piepturile lor brave " Nu suntem genii" cu indignarea cu care deținuții politici, supuși unor tratamente inumane
O carte pentru cei care scandează: “Nu suntem genii!” by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13653_a_14978]
-
21 decembrie 1989, ca să nu se poată adăposti acolo revoluționarii vînați de forțele de represiune? l Dacă au primit liber de la Președinția României să se agite în sprijinul lui Cozma, amicii sindicali ai acestuia au trecut la fapte - mai un miting, mai o scrisoare de susținere. Pare de-a dreptul halucinant că un infractor dovedit care mai are procese pe rol poate fi considerat grațiabil de tot soiul de ortaci. Dacă Justiția română ar fi fost ceva mai harnică, unii dintre
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
o pichetare a unor misiuni diplomatice, în primul rând a Ambasadei Federației Ruse, care se face responsabilă de această situație, întrucât zona transnistreană, din punctul nostru de vedere, este o zonă aflată sub ocupație militară rusă. Este necesar și un miting de solidaritate cu cei din Transnistria." Cristina DUMITRESCU
Criza școlilor românești din Transnistria. In: Curierul „Ginta latină” by Cristina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2343]
-
al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din anul 1890, în cadrul "Ligii Culturale", prin presă, conferințe, mitinguri, demonstrații de solidaritate națională, având un numitor comun: unitatea neamului românesc de pretutindeni. Competența dr. Vlad Bejan în probleme social politice este atât de concludentă, încât unii dintre aceia care i-au adresat mesaje de felicitare l-au caracterizat, pe
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]