6,060 matches
-
Garsoniera 49”, ATN, 1985, 11; A.I. Brumaru, „Garsoniera 49”, AST, 1985, 11; Ion Tudor Sovian, „Garsoniera 49”, ATN, 1986, 5; George Popescu, „Garsoniera 49”, R, 1987, 5; Ion Cristofor, Manevrele de primăvară ale poeziei, TR, 1993, 16; Bucur Demetrian, O mitologie poetică, R, 1993, 5; Țeposu, Istoria, 56-57; Ștefan Ion Ghilimescu, Poezia și comediile istoriei, LCF, 1996, 10; Em. Galaicu-Păun, Despre „viața la granița limbii”, VTRA, 1998, 3; Dicț. lit. rom., II, 680-681. Mr.F.
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
apocrifă, prebiblică, imaginată plauzibil), în vreme ce în volumul Aproape Omul (1975), un ciclu intitulat Alixăndrii învederează utilizarea, într-un mod foarte personal, a anecdoticii istorice și legendare legate de Alexandru Macedon, iar alt ciclu, Întâie mișcări, e modernist-folclorizant, cu recurs la mitologia pastorală arhaică, mioritică. Scrisori de toată ziua (1977) e o carte de proză meditativ-confesivă, la limita eseisticii, alcătuită sub formă epistolară (destinatarul textelor fiind „străinul de aproape”). Prin Cronica nisipurilor (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), I. a dat un roman de
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele legate de estetica, poetica și mitologia pe care această nouă structură literară se bizuie în construirea unui univers coerent, competitiv cu cel al lumii reale. Tot literaturii sud-americane îi este dedicat și studiul Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic, tipărit la Atena în 1999 (în limba greacă), menit
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
de aventuri etc. Această parodiere, intenționat ludică, ascunde o durere abia percepută. Poeta va trece granița tristeții în versurile din Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Inima ca un pumn de boxeur (1982), pentru că „mutarea mitologiei în cotidianul contemporan”, remarcată de Miron Radu Paraschivescu încă de la debut, este acum resimțită acut în forma unei desacralizări: „Nicăieri nu se-aprind focuri / pe comorile ascunse / și Făt-Frumos întârzie pe la fântâni / cu servitoarele Sfintei Vineri” (Povestea de-aseară); „Ave
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Adevărul este teribil și poporul are nevoie de mituri, de iluzii; are nevoie să fie mințit. Adevărul este înfricoșător, insuportabil, mortal“. Așadar, trebuia prezentat masei ceva în care să creadă și să se lase condusă, guvernată. Acesta este terenul înfloririi mitologiei Revoluției din octombrie. Unul din mituri, și foarte puternic, se referă la preluarea puterii de către bolșevici „datorită unei explozii a furiei populare“ (subl. ns.)18. Nu există probe pentru a susține această afirmație. Controversele asupra celor întâmplate în Rusia anului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de comparație cu Revoluția franceză) și Stephen Koch (Sfârșitul inocenței. Intelectualii din Occident și tentația stalinistă. 30 de ani de război secret, București, Editura Albatros, 1997, 558 p., passim). Dăm un eșantion din analiza făcută de François Furet (p. 84) mitologiei „sovietice“: „Să proclami vechea Rusie, abia ieșită din autocrație, patria clasei muncitoare internaționale, însemnă să întorci lumea cu susul în jos. Totuși, totul se schimbă dacă octombrie este raportat la desfășurarea Revoluției franceze...“. IMPLICAREA SECURITĂȚII ÎN COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întoarcă împotriva propriilor fundamente și presupoziții 35. E un sistem care nu poate să nu introducă în propria-i ecuație o idee apriorică numită „ordine“ (C. Lévi Strauss) sau „rațiune pură“ (Kant)36. Orice sistem care se vrea • Roland Barthes, Mitologii, traducere de Maria Carpov, Iași, Institutul European, 1997, p. 66; Wendy Doniger, Minimyths and Maximyths and Political Points of View, in Laurie L. Patton, Wendy Doniger (ed.), Myth and Method, Charlottsville and London, The University Press of Virginia, 1996, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ibidem. • Ibidem. • Paul Veyne, op. cit., p. 55. • Ibidem, p. 114. • Ibidem, p. 107. • Ibidem. • Ibidem. • Robert A. Segal, Does Myth Have a Future?, in Laurie L. Patton, Wendy Doniger, op. cit., • Ibidem, p. 85. • Ibidem, p. 90. • Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice, traducere de Daniel Dimitriu, Iași, Institutul European, 1997, p. 40. Mitul nu neagă lucrurile, funcția lui este, dimpotrivă, să vorbească despre ele48. Pur și simplu, el le purifică, le inocentează, le fixează în natură și în eternitate, le dă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la adresa ideologiei - ideologiile reprezintă, chipurile, realitatea celorlalți 65 - arată incapacitatea noastră de a depăși o percepere instabilă a realului 66. Marx dă, fără îndoială, măsura alienării noastre: plutim neîncetat între obiect și demistificarea lui, incapabili să îi redăm totalitatea 67. Mitologia este un acord cu trecutul, nu așa cum a fost ci așa cum am fi vrut să fie: îl investigăm și, deopotrivă, suntem complici cu el68. De aceea, încercarea noastră de a descifra câteva permanențe mitice ale gândirii marxiste nu se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 146. 147 Sergio Givone, op. cit., p. 254. 148 Ibidem, p. 255. • Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile..., p. 429. • Ibidem, p. 387. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 391. • Ibidem. • Ibidem, p. 432. • Ibidem. • Ibidem, p. 431. • Ibidem, p. 432. • Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, București, Editura Humanitas, 1999, a programa un viitor deja trăit. Istoria revoluției proletare era introdusă în grafic, cu epoci diferite drept variabile și cu lupta de clasă a „celor mulți“ drept constantă. Proletarul era, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în poezia lui Pillat: pe de o parte, „identificarea unei incinte originare, care să favorizeze declanșarea imemorialului edenic al copilăriei”, iar pe de altă parte, „interiorizarea spațiului contemplației poetice”. L. argumentează, prin analiza poemelor, metamorfozarea operei lui Pillat într-o „mitologie poetică” și încearcă să aducă în prim-plan arhetipurile și simbolistica unei poezii aflate într-o permanentă mișcare și transformare, ca o substanță proteică, sesizabilă doar prin fixarea și interpretarea fiecărui detaliu în parte. În Voluptatea labirintului (1995) autorul va
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
femeile și-au dat seama că există o legătură Între actul sexual și sarcina imediat următoare și au Început să preia controlul asupra vieții lor reproductive. Discutînd despre menopauză, Shlaine ajunge mult Înapoi În timp la zeița Hecate, bătrîna-prototip din mitologia freacă, respectată atît de femei, cît și de bărbați pentru libertatea, curajul, puterea, Înțelepciunea și puterile ei magice. Deși bătrîna fost În mod sigur venerată datorită analizei pricepute a propriei experiențe de viață, un alt factor major contribuie la autoritatea
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
originea romană a neamului, vorbesc despre gazeta „Albina românească”, despre scriitorul Costache Stamati sau dau informații despre geografia Transilvaniei. Sunt luate în discuție problema alfabetului latin, cea a necesității înființării unor biblioteci subvenționate de stat și se fac incursiuni în mitologie. Acțiunea derutează prin dispersare. Ea se petrece în Transilvania, Moldova, Muntenia, dar și în „Elizeu” ori pe „tărâmul morților”. Apoteoza celor doi cărturari ardeleni, celebrată de zei și de populația română din toate provinciile, devine un tablou alegoric convențional, scăldat
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
turce și maghiare ale lui Rössler (1876). Începe acum o febrilă activitate științifică și literară, risipită cu generozitate prin zeci de publicații periodice de pretutindeni. Revenit în țară în 1880, ține la Universitatea din București prelegeri de literatură română și mitologie comparată (1881-1885), la care asistau celebrități ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu între alții. Savant în toată puterea cuvântului, este acceptat ca membru al Junimii bucureștene, în cadrul căreia prezintă părți din lucrarea Literatura populară română (1883). De față se
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj arhaizant. A mai transpus Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor (1836), o carte intitulată Tâlcuirea viselor (1836) și una, din grecește, pentru uzul bisericii (Istoria bisericească, 1845). Sub semnătura Al. Lesviodanu, a tipărit două epigrame în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1840). SCRIERI: Antichități despre Crucea Domnului Nostru
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
din grecește, pentru uzul bisericii (Istoria bisericească, 1845). Sub semnătura Al. Lesviodanu, a tipărit două epigrame în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1840). SCRIERI: Antichități despre Crucea Domnului Nostru Iisus Hristos, București, 1857. Traduceri: Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor, București, 1836; Tâlcuirea viselor, București, 1836; Povestiri din spaimile vrăjitorești, pref. trad., București, 1839; Istoria bisericească, București, 1845. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, Cu privire la..., București, 1971, 263-267; G. Bezviconi, Necropola Capitalei, București, 1972, 136; Dicț. lit. 1900, 388. L.V.
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
un microstil. Experiența stilistică a unui autor poate cuprinde mai multe tentative reușite de a „face” stiluri diferite. Joyce e un caz. A pornit de la Oameni din Dublin În maniera sa epifanică, a făcut Portretul elaborând mai mult, a urmat mitologia lui Bloom și a lumilor sale, a Încheiat cu o surpriză de proporții a canonului romanesc În Veghea lui Finnegan. Anarhetipul s-ar putea lega de chestiunea intenționalității auctoriale. De la dislocări la Împrumuturi, contopiri, la libertatea alegerilor făcute pentru a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mi se pare vitală pentru modul În care o nouă cosmologie, ficțională, Își spune tot mai apăsat cuvântul În epistema actuală: am văzut În modelul cosmologic configurarea metaforică a unui univers cu observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează biologia ca sursă a activității ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em. Petrescu vedea „geometria scrisului” condiționată de „geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiind cea avută În vedere. Prin urmare, se poate afirma că În obiectivul istoriei locurilor memoriei stă, de fapt, „măsurarea succesului” și „cuantificarea” prestigiului viu al unui fapt istoric Înzestrat cu forță iradiantă. Este un alt fel de a aborda mitologiile, urmărindu-le și mai cu seamă reasamblându-le decât demontându-le În subansambluri componente. Critica istorică ia aici Înfățișarea unui alt tip de demistificare și demitizare. Discursul este mai degrabă relativist, el se rezumă la a arăta că tradițiile instituite de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trecutul este construit nu obiectiv, ci ca mit, nu În sensul de ficțiune, ci Înțelegând mitul ca un trecut construit colectiv de o comunitate, așa Încât să servească necesitățile politice ale acelei comunități 1. Ceea ce contează, prin urmare, În așa-zisa mitologie furnizată de jocurile unor memorii colective paralele uneori, dar intersectate alteori, nu este vreun presupus caracter capricios al ei, cât imboldul din spatele construcțiilor asamblate, Întotdeauna motivat politic. Remarca lui R. Gildea poate fi validată Într-o Înțelegere mai amplă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care accede psihologia În acest domeniu, pornind de la experimente proprii. Precizarea că prelucrările imagistice nu depind de un centru neurofiziologic unic, fiind dependente de localizări și roluri diverse, situează, dintr-o dată, dezbaterea despre sursele funcției imagistice a psihicului În afara unei mitologii simpliste de natură centristă (ea Însăși rod al imaginării pe un traseu linear și relativ rudimentar, chiar dacă sintetic și plastic). Asemenea deschideri pot fi considerate Încă oarecum generice sau prea vagi pentru a avea o importanță marcată În discuția despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe imaginarul românesc, prin care să concretizezi lucrurile acestea? Ovidiu Pecican: Pentru prima Întrebare, răspunsul este simplu: nu! Apoi, mă lăsați să citesc un exemplu? E o modestă aplicare la universul românesc a Învățăturilor lui Pierre Nora. Câteva elemente de mitologie profană. Păcală și Tândală, de pildă. Dar mai Întâi să vă mai dau câteva repere, ca să vedeți la ce mă gândesc când mă refer la locurile memoriei. Trec deci În revistă: Păcală și Tândală, Bulă, dintre simboluri, mămăliga și sarmalele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a populat și imaginarul cult al românilor: proza lui Liviu Rebreanu, Moromeții lui Marin Preda, poezia lui Coșbuc și a celorlalți autohtoniști conțin pagini esențiale dintr-o posibilă antologie a mănăligii. Pe seama acesteia s-ar putea concepe chiar și o mitologie a mămăligii, cu pana deopotrivă inspirată și informată a unui Mircea Eliade. Cel care o va scrie va avea probabil surpriza unor mari descoperiri. Deocamdată Însă mămăliga noastră este un produs al gastronomiei reprezentative pentru spațiul românesc, oferit aproape În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci moduri de a combina diferite perspective, iar asta nu exclude arhiva. Poți eventual să vezi dacă În discursul pe care Îl propunem noi este ceva excesiv de moralizator, obositor, apăsător, dacă nu cumva noi suntem cei care resuscităm, activăm o mitologie comparată referitoare la anii ’50 sau la comunism, dacă nu prezentăm o viziune maniheistă cu puncte albe și puncte negre, buni și răi. Probabil că un lucru pe care Îl putem transmite este să vă punem pe voi În situația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]