27,241 matches
-
asupra bogatei sale activități în domeniul creației muzicale. Apar în facsimil partirurile unor valoroase compoziții: „Liturghia Sântului Ioan Crisostom” culeasă, aleasă și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de Nicolae Ștefu. Ca muzician, Nicolae Ștefu era cunoscut și apreciat de cele mai importante personalități din lumea muzicală a acelui timp. Cu Ciprian Porumbescu, de
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditația spre această cântăreață ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani al cântecului românesc. A urmat și absolvit în 1941 Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reșița, apoi, în 1949, Liceul Mixt, de asemenea, din Reșița, dar cânta deja, de la șase ani și cânta, pesemne, mirabil, cu fermecătorul glas cristalin de copil ce nu mult după această vârstă avea să intre în laboratorul de șlefuire al profesorilor de muzică Ion Românu și
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
la simpozionul intitulat: « Scriptură - Liturghie - Biserică », organizat în cadrul Anului Jubiliar 2008 - închinat Sfintei Scripturi și Sfintei Liturghii, unde am prezentat referatul cu tema: « Despre dimensiunile spirituale ale Eshatologiei, soteriologiei și Eticii « 13 - 15 Octombrie 2008 - am participat la Sesiunea Comisiei Mixte a Istoricilor Români și Maghiari la sediul Academiei Române din București, la reuniunea cu tema: Religie și Societate (stat) în istoria Europei Centrale și Sud - Estice, din Evul Mediu până în prezent, cu referatul intitulat : « Ortodoxia și Statul în România sub regimurile
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
au loc la Susa În iarna lui 324, În cadrul cărora aproximativ 80 de comandanți macedoneni se Însoțesc cu prințese ahemenide. Se pare că, așijderea, În jur de 10.000 de ostași care aparțin sau nu elitei militare macedonene Întemeiază familii mixte cu femei persane, care nasc un număr greu de estimat de copii cu dublă ascendență etnică. Atunci, ca și acum, de altfel, exemplul șefului era molipsitor... Domnilor, am menționat toate acestea nu pentru pitoresc, ci fiindcă ele marchează un punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
adapteze cu flexibilitate atât la relieful extrem de variat, cât și la diversitatea tacticilor și a mijloacelor de luptă ale adversarilor - persani, egipteni, sciți, indieni -, care Îi opuneau succesiv războaie deschise, acțiuni de gherilă, ambuscade viclene, elefanți etc. Construiește o armată mixtă, recrutând, Într-o primă instanță - respectiv, Înaintea campaniei indiene -, 30.000 de tineri persani, cărora, ulterior, În Babilon, le mai adaugă alți 20.000 de luptători integrați În falangă, conform algoritmului 1:3. Fiecare astfel de formațiune cuprindea patru soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
altor alexandrologi nu Întâlnisem era faptul că regele macedonean mersese mult mai departe cu dorința de a stabiliza și consolida viața socială a imperiului pe care Îl edificase. Fuziunea prin consens sau prin asimilare a greco-macedonenilor cu populațiile cucerite, căsătoriile mixte, Împrumutul reciproc de obiceiuri, tolerarea, ba chiar cultivarea expresă a diverselor credințe religioase, construirea unei armate comune și alte măsuri punctuale adoptate de Alexandru de-a lungul timpului aveau ca scop restructurarea și omogenizarea socială a lumii aflate sub autoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
veni cu o canistră sau chiar cu două, că-n alte părți nu s-a mai făcut viță. Pe drum am tras amândoi din plosca mea. I se dezlegase și lui limba. M-a întrebat dacă la noi sunt mănăstiri mixte, mi-a dat niște nuci din traista lui - n-am văzut în viața mea așa nuci mari, curgea laptele din ele - i-am dat și eu miște prune, mai trăgeam din ploscă, ne mai odihneam, eram ca frații. Și ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
noastre!! Nu-i nimic!!! Eu am formula mea, de-asta vreau s-o completez, pentru ca odată aplicată unui petec de pământ pe care anterior eu voi fi declanșat pieirea și pustiirea mea, acolo să renască forme zoidice impunătoare, Luca, paraclefe mixte generatoare de viață perfectă și neprevăzută, tuburi metalice ieșinde dintr-una-ntr-alta, reprobabile, dătătoare de cleobe geniale și radiante de emisfere electrogastronecromantobliveonaale, Luca, atât de necesare vieții și securității înțelegerii interumane a ceea ce va fi după ce voi declanșa, într-o primă fază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
este o piedică pentru a dobândi bunuri materiale și spirituale și, implicit, respectul concetățenilor. Adoptarea obiceiurilor, a datinilor, a religiei și limbii române (în perioada interbelică mai erau vorbitori ai limbii igănești), ocupația de agricultor și crescător de animale, căsătoriile mixte, învățarea de meserii și stabilirea în orașe (Bacău), construirea unei școli, toate la un loc fac ca vechile deosebiri și concepții să se manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități social-politice. Buduioasa La izvoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în paralel cu eliberarea țăranilor din servituțile datorate proprietarilor, este desființată claca și toate datoriile cuprinse în noțiunea de boieresc, comunele în care locuiescă devin unități libere într-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gospodăria țărănească avea mari datorii la bănci, la stat (impozite, „funcierea”), ajungând în pragul ruinei, fiind necesară intervenția statului pentru anularea datoriilor. Potrivit Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din Lunca avea dreptul la împroprietărire din rezervele comunei, conform art.5 din Regulamentul Legii instituțiilor din 28 martie 1909. Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de brad pentru construcție era înlocuit cu salcia, teiul și fagul. Scândura de brad se procura de pe piața din Bacău, care se afla departe, iar drumurile erau proaste. După ce s-au pusă bazele cooperației de consum la Lunca, în spatele magazinului mixt - unde era și bodega, unde servea Petrică Cojocaru, funcționa un gater la care a lucrat și unchiul meu, Mircea Ignătescu. Existența morilor de apă și de focă nu a dusă la dispariția râșnițelor, cunoscute din preistorie: pe o piatră dură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe două roți, luată de pe la un țăran, cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost familia Cojocaru, venită din Oțelești. Dumitru Cojocaru a preluat hanul de la Sterian și l-a lăsat moștenire urmașilor săi. Ultimul dintre descendenții lui Dumitru Cojocaru a fost Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răspunsuri precise. Din cele constatate se vede că dl învățător Ilie Pintilescu, care activează și la premilitari este un învățător conștiincios. Se notează cu „Foarte bine”. Subrevizor școlar (ss) I. Antohi Proces-verbal „Astăzi 14 Februarie 1940, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău. Dl director aș școlii, învățătorul Dumitru Arbureanu se află concentrat. Am găsit prezenți la datorie pe doamnele Maria Păvăluță, Elena Pintilescu și pe dl învățător I. Pintilescu. Din lipsă de mobilier suficient, învățământul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frumoasă activitate. Conduce și corul bisericescă format din foștii elevi și eleve de la aceast coală. Apreciez activitatea doamnei învățătoare Maria Păvăluță cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector școlar (ss) I. Dospinescu 000 Proces-verbal „Astăzi 4 Decembrie 1940, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău. coala funcționează cu 5 posturi și 5 învățători, dintre care 4 titulari și 1 utilizat. Școala are local propriu și a avut stricăciuni provocate de cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și este în bune relații cu sătenii și cu colegii de la școală. Rezultatul inspecției, se notează cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector: (ss) Gh. Vraciu * Proces-verbal Anul 1942, luna ianuarie, ziua 23 „Astăzi, data de mai sus, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău, de sub direcția dlui Dumitru Arbureanu, învățător gr. II st. pers. No.154, cu patru posturi și patru învățători. coala funcționează în local propriu cu două săli de clasă și cursurile se țin pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu trebuie să surprindă: vorbescă toți limba română, au aceleași obiceiuri și tradiții la fel cu românii, au același port, au participat alături de toți ceilalți la apărarea patriei comune, au muncit alături de români, sunt integrați societății românești. În timp, căsătoriile mixte, accesul la învățătură, la piața muncii, la informare, au dusă la ștergerea deosebirilor, ei, țiganii, topindu-se în masa mare românească. Fenomenul nu este singular și nu-i de dat recentă, de după revoluție sau din timpul regimului comunist. Și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1989, tot acolo se pe proiectau pe un ecran îngust, filme, aparatele fiind alimentate de la un generator de curent, până când a fost electrificată comuna, începânăd cu 1963-1964. înainte de cel de-al doilea război mondial, formația de dansuri populare, de cor mixt, pregătite de învățătoarea Maria Păvăluță au participat la Festivalul de folclor organizat la Bacău, unde au impresionat prin costumul popular și prin acuratețea execuției. Tot atunci, în 1938, Vasile Teleagă, fluierașul, a primit o mențiune. Evenimentele politice au dusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pere. Tata nu se culca niciodată seara până nu se închina spunând toate rugăciunile. De la el am învățat „Tatăl nostru”. Când m-am dusă cu el prima dată la Bacău, de la Costică Luca Bârgăoanu (a doua casă la nord de magazinul mixt de astăzi - este și acum) unde era și poarta rnii și până la Berza, la Mărăști, nu era nicio casă. De la Secuieni și până la Bacău era un singur bordei la locul numit „Movilă”, unde dejugau oamenii vitele pe marginea drumului .... Satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secuio-maghiari. Partidul Muncitorescă Român, creat în februarie 1948, a rămasă cu acest nume până în 1965, când devine Partidul Comunist Român, iar Republica Populară Română devine Republica Socialist România. La sate au fost create cooperativele de desfacere a mărfurilor, prăvălii, magazine mixte, care preluau la prețuri derizorii produsele gospodăriilor țărănești. Morile vechilor proprietari au fost lăsate să funcționeze în continuare, dar li sau impusă obligații mari și nu primeau cota de carburant ca să macine pentru toți. S-a ajunsă până acolo încât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care erau o raritate, sau nu erau deloc, acum au devenit ceva obișnuit. Am găsit un Ignătescu care stă lângă școala din Fruntești. XI. 4 Perioada postdecembristș. Perspective de viitor privite prin prisma patrimoniului comunei Filipeni Nu ne propunem să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să vadă ce aveau expus saturnienii și neptunienii, deoarece pedagogul deschise o ușă, poftindu-i cu un gest larg. Veți vedea o clasă de fete, clasa a VII-a A, le spuse el. Până în clasa a VI-a, avem colective mixte. În clasa a VII-a, când se înfiripă dorința cuplului, despărțim fetele de băieți pe timp de trei ani. În toată această perioadă dorința se coace, așa că, în momentul când fetele au ajuns în clasa a X-a, le reunim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pregătindu-se de asatelizare. Trecură cu zguduiri ușoare printr-un nor compact de flori de rapiță, se-nscriseră pe o traiectorie coborâtoare și văzură în curând, după un zbor planat de câteva minute, platforma de primire a navelor, înconjurată de magazinul mixt, de barăcile frumos tipizate ale exploratorilor, serele de gogoșari, casa de cultură, mica fabrică de conserve, stația de mecanizare și localul familial. Asatelizară lin, în chiotele de bucurie ale celor vreo cincizeci-șaizeci de lucrători câți număra singulara așezare experimentală, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]