9,547 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > LA PORȚILE DINTRE SECUNDE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului coșciugul lumii atârnă de mâinile cerului ascultă cum se macină scheletul prin morile gândurilor curg răstignite pe clopotul alb al cuvintelor toarse-n simțuri pe zidurile transparente se derulează ontologica zbatere ființa ta se agață de avatarele soarelui la porțile dintre secunde nu încerca să treci nu râvni să cuprinzi necuprinsul dincolo e
LA PORŢILE DINTRE SECUNDE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370672_a_372001]
-
simbolul trecerii, unde totul se identifică mereu cu locul natal, care devine o axă a lumii poetului, el fiind constructorul și podul însuși ”ca mediator între cer și pământ”: ”primăvara a izbucnit prin ramul de vișin,/ Isus trece puntea spre moară,/ în lampă pâlpâie gândurile mele/ de sub sprânceana nopții scrutează luna” (”Cântec” pag. 6). Numai el, poetul, poate uni lumi, găsind acea cale spre satul părăsit: ”sub alungirea mâinii tale/ mă scurg, Luncavăț însorit,/ întoarce-mă/ te rog din cale, spre
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
morții nu este de neglijat. Iată ce scrie Petru despre taină mării treceri în altă dimensiune, modul cum înțelege el să mori în DESĂVÂRȘIRE: ” a învăța să mori înainte de a muri este a muri în DESĂVÂRȘIRE, însă a învăța să mori după ce mori trece a muri (doar) în SĂVÂRȘIRE. De aceea este esențial să-mi amintesc că nu mor (memento non morietur!) față de a-mi reitera că mor (memento mori!). Iar „a învăța să mori înainte de a muri” este a transla
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
este de neglijat. Iată ce scrie Petru despre taină mării treceri în altă dimensiune, modul cum înțelege el să mori în DESĂVÂRȘIRE: ” a învăța să mori înainte de a muri este a muri în DESĂVÂRȘIRE, însă a învăța să mori după ce mori trece a muri (doar) în SĂVÂRȘIRE. De aceea este esențial să-mi amintesc că nu mor (memento non morietur!) față de a-mi reitera că mor (memento mori!). Iar „a învăța să mori înainte de a muri” este a transla de la euristica
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
a muri este a muri în DESĂVÂRȘIRE, însă a învăța să mori după ce mori trece a muri (doar) în SĂVÂRȘIRE. De aceea este esențial să-mi amintesc că nu mor (memento non morietur!) față de a-mi reitera că mor (memento mori!). Iar „a învăța să mori înainte de a muri” este a transla de la euristica la euharistie. Simplu, în seninătate...” așa cum preciza și Petre Tutea când vorbea despre modul cum mor creștinii. Consider că prin intermediul acestei căi de Lumină scriitorul Petru Solonaru
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
asemenea idei!” Toate acestea aveam să le aflu de la tata și de la mama, care mi-au repetat cuvintele tovarășei diriginte, și mi-au atras atenția sa fiu mai rezervat, sau rezervat de-a binelea, pentru a nu da apă la moară unor comentarii, sau mai mult decât atât, unor fapte cu consecințe negative asupra mea, și a familiei mele. Urmarea a fost că am început să privesc cu mai multă reținere apelurile la sinceritate, și bună colegialitate, ale tovarășei diriginte, și
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368191_a_369520]
-
gospodărie câteva ore pe săptămână. Îl avusese de partea lui și pe cumnatul Ilie, bărbatul Soficăi, mare șef cu propagandaîn organizația Partidului Muncitoresc din fabrică. Nu era mare lucru de capul lui Ilie, dar îi mergea gura ca la o moară stricată, învățase statutul partidului pe care îl avea întotdeauna vârât în buzunarul de la piept al cămășiiși de care se folosea de câte ori argumentele nu îi ajungeau în munca lui de implementare a propagandei muncitorești.Își făcuse un scop în sine de-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
mare! dar, cum Dumnezeu nu bate, nici cu ghioaga, nici cu parul, doar cu palmele pe spate, s-o-nmuiat și... armăsarul! o venit, cum o zâs tata, săptămâna ceie chioară; am luat și eu, (de-a gata), ce-au lăsat alții ... la moară! Referință Bibliografică: ... m-ai dus, Doamne, în ispită! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1078, Anul III, 13 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
... M-AI DUS, DOAMNE, ÎN ISPITĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353341_a_354670]
-
informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio pro blemă Consătenii mei nici n-au obser vat diferența Ori poet ori nebun aceeași făină se macină la moară Azi e rândul meu să strig Hei tu Pantheonul din Car pați Ai putea sa taci măcar o clipă în limba română Hai că nu doare Costel Zăgan, GRAVITAȚIA SUFLETULUI, 2012 Referință Bibliografica: EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII / Costel Zăgan
EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353351_a_354680]
-
la stadiul de mahala cu grave repercusiuni asupra imaginii României. Sigur, nemulțumiri există și acum, dar ele sunt exprimate onest în termeni civilizați, chiar dacă media românească a rămas, repet, la nivel de Ferentari. Un alt mare câștig este funcționarea Justiției. Moara macină din plin. Au loc ample operațiuni de curățare a zonelor infestate de rețele mafiote. A câta oară se adeverește vorba strămoșească „Peștele de la cap se împute!” De la președintele-demis, parlamentul - cel mai corupt din lume, guvernul-penal la ANRP, dar și
TABLETA DE WEEKEND (100+7): DEZABURIREA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353393_a_354722]
-
cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
de moarte ca de un cui durerea crează dependență iar orice bucurie sau zâmbet provoacă migrene sevraj sau nevroze în jurul meu un zgomot alb ca și cum bobul de grâu se umfla a pâine în cuptoare de piatră am văzut odată cum morile își ridicau fustele și plecau în câmpie și se transformau în sperietori pentru păsări și cumva nu mă miram dimpotrivă mă așezam lângă ele și fluieram după ciori când îmi amorțeau buzele de atâta fluierat mă spălam cu țărână pe
SISIFŞI MUNCILE CÂMPULUI de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353469_a_354798]
-
se avântă cu speranță în viitorul care este controlat doar de provindență, descătușându-și sufletul de orice deșertăciune și lepădând tot ce înseamnă răutate, invidie și ranchiună. Liber de absolut toate ambițiile josnice care pot fi ca niște pietre de moară legate de gât care, vrei, nu vrei, te scufundă în egoism, lașitate și întunericul urii și al rebeliunii și ignoranței față de Dumnezeu. Îmi amintesc de oameni de pe paginile Sfintei Scripturi cu care Dumnezeu s-a lăudat. Deoarece ei au ales
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
de arcuș colecție de stele pleoape mărgăritarele de noapte copacul ființei larg surprins cu brațele deschise către mare tălăngănind din vise ca o floare aripe lungi de galaxii focare centrat în sine omul vede adâncul nopții se destramă fulg păienjenișul morilor de sticlă cu razele de visuri care curg copilăria și-a uitat avântul ingenua sublimă ascultare alunecând cu tâmpla pe o frunză sufletul recăutând mereu chemare o voce din celest prelinge mierea cultă a formei de perfect cuprinsă în Credeu
POEM HIERATIC XXIX LACRIMA LUNII FIICA FURTUNII ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352859_a_354188]
-
bucură mai mult. • Cu timpul, fiecare capăta fizionomia pe care o merita (folclor evreiesc). • Imediat ce ai făcut o greșeală, afla cine e vinovat ADEVĂRATA VALOARE • Nu poți să placi la toată lumea, mai ales că nici nu te cunoaște toată lumea • Roata morii se-nvârtește și înainte și înapoi. Inteligent e bine, intelectual e frumos (germ). • De adevărata valoare a unui lucru îți dai seama când îți lipsește. De pildă, hârtia igienică... • Nu mâncați pe stomacul gol (de la Nae Cernăianu). • Cu Dumnezeu nu
FOTBAL & ADEVĂRATA VALOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352881_a_354210]
-
la vreo zece kilometri de oraș și oricum nu îmi solicită sprijinul prea des, acestea fiind singurele momente în care mă pot întoarce în casa copilăriei mele, la dezmierdările împărțite cu generozitate. - Auzi, mi-am tras o mașină nouă, de mori încet când o vezi! Ce zici, te fac o tură cu ea? Îi explic că am alte planuri, deși mor de curiozitate să știu de ce și-a schimbat cealaltă mașină, tot de marcă și foarte bună încă. Așa cum niciodată Sandy
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfăit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireadă Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se sărută Repetabilă minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume Primăvara înverzește Tot mai tânără prin vremi Trupul meu îmbătrânește Viața parcă ar fi un ghem Fermecat sau plin
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
fript. Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori, pur și simplu, simplu. Femeia era grasă pentru că bărbatul n-o slăbea din ochi. Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală. Janet Nică Referință Bibliografică: PARADOXURI...DE TOT RÂSUL(5 ) / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 862, Anul
PARADOXURI...DE TOT RÂSUL(5 ) de JANET NICĂ în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354436_a_355765]
-
își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfâit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireada Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se săruta Repetabila minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume ... Citește mai mult RENAȘTE PRIMĂVARACând răsare ghiocelulSe- aude iarbă cum creșteZburdă pe câmpie mielulTotul, totul reânoieșteFetele își poartă țanțoșMărțișoarele
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
aude iarbă cum creșteZburdă pe câmpie mielulTotul, totul reânoieșteFetele își poartă țanțoșMărțișoarele pe pieptMamele fac mucenicii Păsările zbor discretși în fâlfâit de aripiPrin glas de izvor de munteSe ivește o cireadăCu vite mari și cornuteSe-nvârtesc copiii roatăîn câmpia însorităIazul morii se-nfioarăîndrăgostiții se sărutăRepetabilă minuneA renașterii Divine,M-a cuprins prin dorul viețiiAn de an aici prin lume... ÎI. LIGYA DIACONESCU - ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STARPRESS 2017, de Ligya Diaconescu, publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Încep
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
ușor poate interpreta greșit o relație. - Pe mine nu m-ar deranja chiar dacă ar fi adevărat. - Ce băiat bun ești, tovarășe profesor? Eu sunt fată de la țară, cunosc bine această lume și nu am chef să le dau „apă la moară” sătencelor. - De acord cu tine. Mai ales că am observat fără să vreau cum soțul șefei tale te privește întrebător. Poate era intrigat să nu fi plecat subit de la petrecere fără să-ți iei la revedere mai ales de la colegii
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
romanului Viața la țară se interesează de viața țăranilor din Plainești, satul natal, de lângă Râmnicu Sărat. Corespondența acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
că „“Timpul este o investiție în Eternitate” (Ligia Burete). Și totuși, Timp înseamnă Viață pentru că Timpul este o investiție a fiecăruia dintre noi: te face să descoperi lucruri noi, să înveți să faci astfel de lucruri de când te naști până mori, însă, niciodată nu le știi pe toate înainte de călătoria fără întoarcere. Timpul te face să-l petreci sub toate formele posibile dar el nu se mai poate întoarce înapoi niciodată, să îți dorești să trăiești aceleași lucruri pe care le-
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
bisericii, descoperit încă, fremătând căciula în mâinile-i noduroase de reumatism și vreme, gata să-și spună povestea. Că era musai. O greutate îi apăsa capul scofâlcit al pieptului, un năduf rău sta opreliște răsuflării și parcă o piatră de moară îi apăsa creștetul, de nici căciula nu-și suporta de când... Picioarele îi erau zviduite. Acum îl purtau în pași voinicești, poate nepotriviți cu anii văzuți pe restul trupului, pe chip și, mai ales, în colelia pletelor... Nu se urnise din
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
șoareci sau de nevăstuici, iar broaștele și țânțarii de la pârâu făceau ca vara să nu fie tocmai plăcută în acest loc în care am trăit câțiva ani. Perechea de pichiri pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele negre și cealaltă neagră cu picățele albe. S‑au înmulțit atât de mult, încât nucii din jurul casei erau plini cu aceste păsări gălăgioase. Pichirile stârpeau șoarecii și șobolanii. Le vedeam, le auzeam, dar niciodată nu
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]