1,969 matches
-
pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator și domeniul în care se manifestă creativitatea. De aici distincția dintre creativitatea individuală și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
000 de metri femei. A câștigat patru medalii de aur la jocurile Paralimpice de vară (olimpiadă pentru handicapați). în 2000, a devenit prima persoană cu handicap care a participat la o Olimpiadă din Sydney. Nicholas James Vujicic, predicator și speaker motivațional. S-a născut cu tetramelia, o afecțiune caracterizată prin lipsa tuturor celor patru membre. A avut o copilărie destul de grea din cauza handicapului său, însă asta nu l-a împiedicat să continue. La numai 17 ani și-a făcut propria organizație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau să antreneze persoana cu disfuncții fizice sau sociale. în cadrul activităților de abilitare manuală intra o gamă mare de activități - de la cele mai simple, elementare, până la activități profesionale, diferențiate în funcție de profilul acestora. Orice activitate umană are la bază o componentă motivațională, o structură organizată și un scop bine definit, în raport cu care se autoreglează. Activitatea lucrativă presupune o înlănțuire sau un sistem ierarhizat de acțiuni care, la rândul lor, cuprind operații prin intermediul cărora are loc transformarea obiectelor/materialelor, în scopul ameliorării sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
000 de metri femei. A câștigat 4 medalii de aur la jocurile Paralimpice de vară (olimpiadă pentru handicapați). în 2000, a devenit prima persoană cu handicap care a participat la o Olimpiadă din Sydney. Nicholas James Vujicic, predicator și speaker motivațional. S-a născut cu tetramelia, o afecțiune caracterizată prin lipsa tuturor celor patru membre. A avut o copilărie destul de grea din cauza handicapului său, însă asta nu l-a împiedicat să continue. La numai 17 ani și-a făcut propria organizație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de sensibilitate și, ca orice senzație, se caracterizează prin: localizare spațială și temporală; intensitate; calitate. Reacția la durerelocală și generalăse face prin răspuns fiziologic, psihologic (afectiv) și comportamental (somatomotor), implicând tot sistemul nervos. Mărimea reacției depinde de factori diverși: senzoriali, motivaționali, cognitivi, psihologici. Reacția la durere se traduce printr-un răspuns la durere care poate fi: imediat, involuntar, automat, prin reflex segmental sau suprasegmental, cu rolul de a menține homeostazia prin contracții sau spasmele musculaturii scheletice, reacții glandulare, vasomotorii, cardiovasculare și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și colab. 1993). 1.9 Proiecțiile și procesarea corticală a durerii 1.9.1 Sistemul limbic (rhinencefal, paleocortex) Informațiile nociceptive au o importantă stație de procesare-integrare afectiv emoțională În sistemul limbic asigurând, coloratura emoțională și individuală a fenomenului durerii. Aspecte motivaționale și chiar de control contribuie de asemenea la realizarea „trăirii" Într-un anumit fel a stării dureroase cu răsunet important În reacțiile de răspuns comportamental, În acest sens, studiile efectuate pînă În prezent au pus În evidență participarea cortexului prefrontal
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de-a doua etapă a fost deschisă de cercetările lui J.P. Guilford asupra factorilor intelectuali ai creativității, iar etapa a treia cea mai completă marchează o lărgire a ariei investigațiilor și asupra factorilor nonintelectuali (în special asupra celor atitudinali și motivaționali), dar și asupra aptitudinilor speciale sau factorilor abisali. 4.1.1 Factorii intelectuali În această categorie reunim: * imaginația creatoare; * gândirea; * sensibilitatea la probleme; * inteligența; * alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea analogică (metaforică); * intuiția; * memoria. 4.1.1.1 Imaginația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mult mai mult implicate în problemă, vor explora mai mult și vor găsi soluții originale. Ele vor petrece mai mult timp căutând alte soluții, deoarece activitatea le produce delectare. [35] O problemă în discuție este dacă banii sau recompensele (factor motivațional extrinsec) conduc la creșterea sau diminuarea creativității. Experimentul 6. În literatura de specialitate ([35]) este descris un experiment prin care copiilor dintr-un grup li s-a cerut să compună o poveste în schimbul jocului cu un aparat de fotografiat Polaroid
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
factori de motivare extrinseci nonsinergici care fac persoana să se simtă constrânsă (evaluarea, supravegherea, banii și recompensele condiționate, presiunea timpului, constrângerile de tot felul, competiția între indivizi, stările de anxietate) și sunt incompatibili cu factorii intrinseci. Acest concept, numit sinergie motivațională, formulat și dezvoltat în anii „90 de Teresa Amabile, poate fi enunțat: . [35] 6.4 Cum putem folosi motivația în folosul creativității După cum s-a văzut, motivația intrinsecă este foarte importantă în creativitate. În școală sau la locul de muncă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
publicat în Revista de psihologie, făcea o analiză a blocajelor interne ale creativității. Acestea au fost grupate în două categorii fundamentale: cognitive și de personalitate. Blocajele cognitive cuprind blocajele perceptuale, informaționale și de gândire, iar cele de personalitate pe cele motivaționale, temperamentale, caracteriale și afective. Se precizează că și factorii stimulativi prin absența lor sunt frenatori pentru creativitate; de exemplu: lipsa imaginației, inteligența sub limita normalului, lipsa aptitudinilor speciale, etc. În continuare, vom trece în evidență principalele blocaje ale creativității, folosind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare. Din acest motiv, submotivarea (profesională sau doar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de câștiguri materiale, recompense, obținerea de titluri sau de alte favoruri, impusă de concurența cu alte persoane din colectiv, sau dictată de termene de timp, dăunează creativității. Așadar, atât submotivarea cât și supramotivarea de tip extrisec blochează creativitatea. Un „optim motivațional” constă într-o motivare bună de tip intrinsec (§6.3). 7.3.2 Blocaje de atitudini și mentalități 1. Lipsa voinței și a dorinței de a duce lucrurile până la capăt Din păcate multe persoane doar încep un lucru, dar nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că omogenitatea intelectuală a grupului catalizează creativitatea, în special dacă nivelul la care se realizează este superior. Se induce emulația reciprocă, iar efectul stimulativ este ridicat. Dimpotrivă, eterogenitatea intelectuală a grupului va inhiba pe cei cu dotare mai modestă. Omogenitatea motivațională a membrilor unui grup exercită și ea o influență stimulativă asupra creativității. Sistemul de motive existent într-un grup influențează solidaritatea, care la rândul ei, stimulează creativitatea. Dintre motive (tipice motivației intrinseci) amintim: realizarea de sine și afirmarea profesională, satisfacțiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cooperare în echipele românești apare datorită lipsei încrederii și existenței suspiciunilor reciproce. Se dau, în continuare, nouă principii directoare, care vor ajuta managerii în alcătuirea și consolidarea echipelor profesionale [7]: 1. Alegem echipa după criteriile: varietate profesională și atitudinală, omogenitate motivațională, relații cel puțin amiabile Aceasta ar putea însemna, de exemplu, că vom combina în mod deliberat persoane care gândesc pozitiv și persoane mai sceptice, inovatori nonconformiști și pragmatic înregimentați, visători și oameni de acțiune. O asemenea combinație va asigura echipei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
oamenii motivați extrinsec, activitatea lor este un mijloc de a obține ceva, un beneficiu, sau de evitare a unor situații neplăcute, și de aceea se spune că sunt de orientare instrumentalistă. Ei sunt pragmatici, preocupați de interesele personale, egoiști. Teoria motivațională a lui Maslow Există mai multe teorii motivaționale bazate pe nevoi. Acestea încearcă să răspundă la întrebările „Ce îi motivează pe oameni? și „De ce se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a obține ceva, un beneficiu, sau de evitare a unor situații neplăcute, și de aceea se spune că sunt de orientare instrumentalistă. Ei sunt pragmatici, preocupați de interesele personale, egoiști. Teoria motivațională a lui Maslow Există mai multe teorii motivaționale bazate pe nevoi. Acestea încearcă să răspundă la întrebările „Ce îi motivează pe oameni? și „De ce se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a lui Maslow, modelul ERG a lui Alderfer, modelul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de un anume nivel, duce la apariția insatisfacției legată de trebuința de la nivelul următor. Dacă între timp satisfacerea unei trebuințe de la un nivel mai mic este în pericol, aceasta devine din nou dominantă și ocupă un loc important în sistemul motivațional al omului. Astfel, dacă se pierde pe neașteptate o persoană iubită sau locul de muncă, omul nu va lupta pentru recunoaștere, ci pentru realizarea unui cămin sau pentru asigurarea existenței. Anexa 9 Clasele de creativitate Distribuția potențialului creativ în cadrul populației
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
frecvent activată, cu atât este mai probabil să fie utilizată în procesarea informațională; b) recența: cu cât o unitate cognitivă este mai recent activată, cu atât probabilitatea de a fi utilizată în procesarea informațiilor este mai mare; c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă introdusă în „jumătatea plină” a fost reconstruirea prin consens a definițiilor și interpretărilor privind motivația în cadrul organizației. Pentru a putea măsura modificările survenite în ceea ce privește percepția satisfacerii nevoilor, a fost aplicat un chestionar personalului din organizație, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Universității București (în cadrul programului „Dezvoltare regională”)3. Cauzele și motivațiile care justifică emigrarea românilor în Spania Teoriile internaționale din domeniul migrației accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în acest fel între concepte care aparțin uneia sau alteia dintre teorii și justificările individuale ale subiecților. „Urmărirea” în timp și spațiu a migranților a oferit posibilitatea de a înregistra modificările ce apar la nivel individual și comportamental în registrul motivațional. În acest sens, motivația de a emigra s-a schimbat în funcție de momentul la care s-a făcut înregistrarea datelor. Majoritatea migranților au la începutul migrației un scop foarte bine definit: vor să câștige bani pentru a-și cumpăra o casă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pornesc inițiativele, atitudinea practică, fiind în același timp sediul identității cu sine. În calitate de ființă practică, persoana vizează și provoacă lumea din jur, și nu doar se adaptează. Motivația are autonomie conjuncturală, e multifațetată, nefiind reductibilă la unul sau câteva principii motivaționale. Persoana se maturizează treptat, ajungând să fie capabilă de dragoste, de un sens extins al sinelui, simțindu-se sigură, încrezătoare, acceptându-se pe sine, la nevoie cu umor și cu o filosofie de viață proprie. Oricum fiecare, orice persoană umană
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]