3,345 matches
-
alipită la moșia satului Hudești în prima parte a sec. al-XVI-lea, pentru o moarte de om, partea de pe pârâul Ruda, unde s-a format noua vatră a satului Novoselița (un cătun al Hudeștilor). Pentru această parte din moșia Mlenăuți, Ioan Movilă marele logofăt a dat ulterior 50 de boi, în perioada 1551-1563 și a rămas încorporată la Hudești. Probabil este vorba despre terenul care se numește ―Pe Lișna ―, iar Novoselița nu e altul decât cătunul Lișna Nouă. în lunga sa existență
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
2. Coordonate istorice Se pare că este cel mai nou sat din comună. Locul satului este întâlnit în mai multe documente vechi. Printre aceste documente se numără și cartea de întărire asupra unor sate și moșii date lui Ion Moghilă (Movilă) de către Alexandru Lăpușneanu la data de 20 aprilie 1554 (7072) „...pe acest adevărat boier credincios al nostru Ion Moghilă logofăt lam miluit cu mila noastră deosebită, i-am dat și i-am întărit de la noi în țara noastră în Moldova
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și cu pricuț și satul Mateuții... îi sunt lui moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici și din partea lui Petru Hudioviciu. O altă atestare documentară rezultă dintr-un ipisoc din anul 1562, prin care Iancu Sasul voievod a întărit boierilor Ieremia Movilă, mare vornic și Simion Movilă, paharnic „drept ocinile și moșiile lor din uricile ce le-au avut de baștină și de cumpărătură... satul Hudinții cu case pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie și cu poieni de fânaț ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mateuții... îi sunt lui moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici și din partea lui Petru Hudioviciu. O altă atestare documentară rezultă dintr-un ipisoc din anul 1562, prin care Iancu Sasul voievod a întărit boierilor Ieremia Movilă, mare vornic și Simion Movilă, paharnic „drept ocinile și moșiile lor din uricile ce le-au avut de baștină și de cumpărătură... satul Hudinții cu case pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie și cu poieni de fânaț ce se numesc Baranca, cu bălți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
0 27 SLOBOZIA 1027 14 760 135,13 1051 906 81 20 44 Depozit 28 TIMIȘOARA 1367 25 1169 116,94 1535 1502 6 21 6 Poligon Buziaș 29 TÎRGȘOR 442 4 491 90,02 498 486 12 0 0 Movila Vulpii 75 0 90 83,33 90 90 0 0 0 30 TÎRGU JIU 730 5 560 130,36 790 735 35 20 0 31 TÎRGU MUREȘ 679 18 484 140,29 732 686 6 40 0 32 TULCEA Centru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decît construcția unor stabilimente noi. Soluțiile adoptate în ultimii ani s-au dovedit ineficace, unitățile dezafectate preluate de la Ministerul Apărării neavînd apă curentă, gaze, canalizare, costurile de refacere fiind mari, iar rezultatele nesatisfăcătoare (este cazul fostelor unități militare de la Valu-lui-Traian, Movila Vulpii, Teleajen). Toate încercările de reformare și modernizare au implicat costuri uriașe, iar îmbunătățirile nu s-au văzut decît în vilele cadrelor de conducere și într-o serie de clădiri foarte puțin utilizate, cum e cazul spitalelor, la care deținuții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un aparat din ăla cu manetă. Mm. Riscant. Poate n-o mai găsesc unde-am lăsat-o. Vegasul e plin de tipi bronzați și musculoși. Mm. Îmi asum riscul. Portofelul e la mine. Îl simt tot timpul, sub fesa dreaptă. Movila cea prietenoasă. Cinci mii de dolari cash. Și patru cărți de credit. Aurii. Golden Client. Eu sunt ăla. Iar în buzunarul de la piept al sacoului am rezervarea de la hotel. De data asta o să stau la Bellagio. N-am mai trecut
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
acasă, o căruță mică, trasă de un cal alb, costeliv. Pământul era nisipos, încât drumul șerpuia la vale anevoios printre butuci de viță de vie și salcâmi, unde se iveau din loc în loc smocuri de iarbă uscată. Stăteam pe o movilă mică și asfințitul soarelui mi se părea un spectacol unic, irepetabil. Coborând spre câmpie, căruța înainta încet, roțile subțiri se afundau adânc în nisipul cald, afânat. Tata strunea calul din hățuri să nu ne răsturnăm pe drumul înclinat, sinuos. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Viața 1633-1691 Cărturar și om politic, Miron Costin (1633-1691) este un ilustru reprezentant al umanismului românesc. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut în Polonia, unde hatmanul Ion Costin se refugiase, ca urmare a mazilirii, de către domnul Moise Movilă. Tânărul Miron Costin și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele schimbări de domnie, Miron Costin va fi preocupat de problemele politice și
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
fiul lui Gherasim Vizanty), fost primar al orașului Botoșani, prefect și deputat liberal, se trăgea dintr-o familie boierească din Moldova, cu probabile origini grecești. Legenda spune că strămoșii săi ar fi ctitorii mănăstirii Vizantea din Vrancea (probabil alături de Ieremia Movilă, ctitorul "oficial" menționat în documente). De bună seamă, numele, ortografiat pe vremea alfabetului chirilic "Bizanty", amintește de Bizanț. Printre strămoșii viitorului pilot se găsește, incomod așezat pe o ramură a arborelui genealogic, un personaj extrem de pitoresc, ale cărui aventuri picante
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nu călcaseră vreodată pragul operei și teatrului, ca mine. Nu oare la îndemână, în strada Kogălniceanu, chiar fantoma unui teatru, ruina aceea în care se mai recunoșteau lojile ce vor fi sticlit odinioară de bijuteriile femeilor elegante, și scena devenite movilă de praf și pulbere, unde se vor fi ciocnit cândva spadele, dar și paharele de cristal? De fapt, ovreiașii ăștia devotați formau publicul meu entuziast: spectacolul îl dam eu singur, ca o madam Fârlifus pe mai multe voci. Curtea lor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se certifică faptul "că sluga noastră Mircea Ezereanu... a vândut ocina sa ... din satul de pe Tutova, anume Făurești, unde a fost Stanco ... de la gura gârlei (n.p. se referă la pârâul Iezer, unde mai târziu a apărut satul Gura Iezerului) ... la movila lui Puiu" (n.p.de unde vine și numele satului, și, mai târziu, târgului Puiești). Deci este clar că satul Făurești sau Făuroane "unde a fost Stanco" era situat pe valea Tutovei, mai jos de Puieștii actuali, în apropierea gurii Ezerului, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
comerciale și culturale sînt numeroase și un tip asemănător se găsește în Anglia cu civilizația din Wessex. Dar, începînd cu -1500 această civilizație decade. Tumulii, mai numeroși, sînt de asemenea mai săraci în metal. Obiceiul de a îngropa morții sub movile cu morminte individuale se observă de asemeni către -1500 în Europa Centrală, cu o expansiune către Franța de Est: movilele din pădurea de la Haguenau în Alsacia de Jos ca și în Bazinul parizian. Sosirea acestor grupuri duce la o ocupare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-1500 această civilizație decade. Tumulii, mai numeroși, sînt de asemenea mai săraci în metal. Obiceiul de a îngropa morții sub movile cu morminte individuale se observă de asemeni către -1500 în Europa Centrală, cu o expansiune către Franța de Est: movilele din pădurea de la Haguenau în Alsacia de Jos ca și în Bazinul parizian. Sosirea acestor grupuri duce la o ocupare a teritoriilor nelocuite și la o mișcare de colonizare rurală. Fabricarea obiectelor se diversifică și apar primele seceri din bronz
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
funerari, legați cel mai adesea de ritualuri de înhumare. Dar un aspect original este introdus acum: mormîntul cu car în care defunctul este îngropat cu carul său de luptă sau de ceremonie. Această practică culminează la sfîrșitul perioadei cu marile movile descoperite în Burgundia, ca acela de la Vix (Côte d'Or) care conținea mormîntul cu car al unei femei înhumate cu bijuteriile sale, diadema de aur și numeroase vase, dintre care cel mai celebru este un vas grecesc din bronz cîntărind
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă și înălțate pe o ridicătură artificială de pămînt. Va trebui să așteptăm ultimii ani ai secolului al X-lea pentru a vedea apărînd primele castele din piatră ele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un fel de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Primăvară al Artei Naive de la Centrul Internațional de Cultură și Arte "George Apostu" din Bacău; a X-a ediție a Expoziției Naționale de Artă Naivă "Saloanele Moldovei", Muzeul de Artă din Iași; obține premiul I pentru lucrarea de sculptură "Movila lui Burcel" la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici Iași; obține premiul pentru sculptură “Constantin Vasilescu” la Expoziția Națională de Artă Naivă de la Pitești; premiul III la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni; participă la Salonul Internațional
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
cu șesuri bine dezvoltate și obsecvența celor de pe dreapta, simetrice, mai scurte, cu profil longitudinal și șesuri slab evoluate. Ca și în cadrul altor așezări, o serie de forme de relief antropic se adaugă morfologiei naturale: lutării,canale, debleuri, rambleuri,movile,agroterase. Movilele antropice au jucat roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de excavație antropică pentru exploatarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bine dezvoltate și obsecvența celor de pe dreapta, simetrice, mai scurte, cu profil longitudinal și șesuri slab evoluate. Ca și în cadrul altor așezări, o serie de forme de relief antropic se adaugă morfologiei naturale: lutării,canale, debleuri, rambleuri,movile,agroterase. Movilele antropice au jucat roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de excavație antropică pentru exploatarea luturilor,nisipului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa să fie. De fapt, aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea, Petru Movilă "a codificat dreapta credință amenințată și din partea confesiunilor apusene și de ignoranța
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea, Petru Movilă "a codificat dreapta credință amenințată și din partea confesiunilor apusene și de ignoranța rusească din vremea lui de bâjbâială pe întuneric". Replica la această poziție nu a întârziat, elita intelectuală interbelică intervenind pentru a clarifica această chestiune, aparent esențială, pentru dezbaterea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de ignoranța rusească din vremea lui de bâjbâială pe întuneric". Replica la această poziție nu a întârziat, elita intelectuală interbelică intervenind pentru a clarifica această chestiune, aparent esențială, pentru dezbaterea publică. Pentru George Racoveanu, a porni de la Mărturisirea lui Petru Movilă e mult prea puțin și cam nefiresc pentru o discuție care se dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric vorbind, această Mărturisire apăruse la jumătatea secolului al XVII-lea, ceea ce însemna că se eluda o întreagă Tradiție: Sinoadele Ecumenice, teologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]