1,851 matches
-
asupra lui: ― De ce nu spui, tîlharule?... De ce-ai omorît-o, tîlharule?... Și de ce ai bațjocorit-o și ai necinstit-o?... Ai poftit la trup de cucoană mare, spurcăciune blestemată? Toader Strîmbu își ferea capul de plesniturile cravașei și bocea ca o muiere: ― Aoleu!... Aoleu!... Nu-s eu, dom'le maior! Iartă-mă, dom'le maior, că nu-s vinovat! Atunci trecu pe uliță carul cu patru boi, aducând coșciugul simplu cu rămășițele pământești ale Nadinei. În urma carului mergea preotul din Lespezi în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
uliță încă de aseară de către fiică-sa Niculina. Maiorul Tănăsescu se făcu foc: cum a îndrăznit fata hoțului de popă să nesocotească ordinele lui? Primarul îngheță, așteptîndu-se să mănânce iar bătaie și încă în fața satului întreg. ― Unde e bestia de muiere care a cutezat? strigă maiorul cu ochii bulbucați. Niculina ieși la iveală, palidă, cu copilașul de mână. Fără nici o vorbă, maiorul Tănăsescu se repezi la ea cu cravașa. Femeia țipa, se ferea, iar copilul începu să urle îngrozit: ― Mămica mea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în reviste. Schitul Cerebucului (1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care nucleul epic, bazat pe evenimente din istoria Moldovei, este artificial amplificat prin adaosul de întâmplări nerelevante și împovărat de banalitate, de lipsa de substanță a relatării. Prozatorul se află mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
1903; Curentele principale la Schiller, București, 1905; Studii germaniste, București, 1905; De la hotare, București, 1905; Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908; Povești răzlețe, București, 1908; Schitul Cerebucului, București, 1908; Negru Vodă, București , [1910]; Cum a fost odată, București, 1911; Piatra muierii, Arad, 1911; Din cartea vitejilor, București, 1911; Amintiri... schițe, București, 1912; Vers l’Egypte, en traversant la Roumanie, București, [1913]; Povestiri din Bucovina, București, 1914; Duduia Pulheria, București, 1922. Traduceri: Deutsche Uebertragungen aus den auserleseneren Dichtungen des verstorbenen rumänischen Poeten
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
de ansamblu în viața și în opera autoarei, necesară, ulterior, în înțelegerea mai exactă a anumitor abordări tematologice. Despre poeta Ileana Mălăncioiu, prozatorul Nicolae Steinhardt declară: "Aferim, femeie! Curajoasă. Aspră. Le vede, le știe, le spune. Și cu suflet de muiere sensibilă, simțitoare. Suflet adânc, colțuros. Mare poetă. Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioșiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (și de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
doamnă, domnișoară, pentru că, ne-o spune poetul, pierdem clipa în care suntem cuprinși de iubire "Uite-așa rămânem orbi/ surzi și ciungi de un cuvânt/ Soarbe-mă de poți să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să nu ne pierdem încrederea în timp" ("Rărirea lucrurilor"). Trecerea timpului îl determină să facă concesii. Tandru și subiectiv, visează marea fericire. Somnul, ca și la Blaga, este propice stărilor alese. El caută vremile împărate, când: "mugetul taurilor lăsa gravide/ muierile-n cetate" ("Somn"). Formula artistică în "Clar de inimă" (culegere de versuri de dragoste) variază de la un poem la altul. Dialogul este exemplar, ca în "Scurtă vorbire" sau un adevărat delir verbal, ca-n "Strigăt". Conjugând verbul a voi, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
scrie și poeme fără sclipire. Ca exemple cităm: "Poem", "Strigare", "Brățara de gheață". Sedus de versul popular, dă poeziei prospețime și candoare: "Ah, mi se făcea departe/ Doamne numai cifra șapte/ când veneam cu patru roate/ și-nhămat aveam un șarpe." ("Muiere") Universul realului și cel cosmic sunt cei doi poli între care pendulează poezia lui Nichita Stănescu. Poetul, în aspectul cel mai notabil, încearcă un univers de imagini noi, de cuvinte noi; deplasează sensurile cuvintelor, le dă alte nuanțe, întruchipându-le
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
verde camforă", "meșter parfumar";,"lumina este auzită pe la colțuri", "moartea este tandră" pentru că este similară somnului, "timpul stă lungit pe timp", sprânceana este "verde și foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia devine: subțire, prună, paltină, icoană și datină, măduvă de văduvă, inimă de viperă, lumină" și mai ales "Stimată doamnă domnișoară". În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-un adaos decât o inimă ușoară ca să vă bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune: să vie la voi cel cu cetera; și cel cu băutura, și s-aveti muieri frumoase și iubite”. Naratiunea simplă, ar putea fi delimitată schematic în trei parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui Gheorghita, coborât la vale, cu oile, asinii si
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stăpânire asupra lor” * “Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un pescar) găsește copilul și e bucuros că Dumnezeu l-a "rânduit" cu un asemenea dar. "Tu muiere, îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta!" Împăratul, merge în drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta e feciorul Cărbunașului, îl trimite pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
basmul Aflatul [Pop-Reteganul] se petrece "în vremurile cele bătrâne, când umblau ursitoarele-n lume printre oameni și le ursea soartea pre viața-ntreagă, de la leagăn și până la mormânt". Un boier cere găzduire la o căsuță unde i se spune că muierea se trudește să nască și nu este primit în casă. Boierul se așează pe o laviță, lângă fereastră. Între timp, femeia naște un "fecioraș frumos și sănătos". Boierul aude hotărârile ursitoarelor (prima se referă la necazurile prin care va trece
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba asta, pentru casa și familia matali îi ră. Șî banii iștia îi câșligi! Băietu' mamii, ia uiti câți bani câșligi! Ia, uiti, aiștia îs euro di aciia di cari îs aciia acolo. Uite așa-s
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fost aflat de la primar, omul sa încredințat că suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
La apus de soare Pe el să-l omoare.” complotul pentru ucidere scoate în evidență caracterul malițios și imoral al unor persoane, care, la adăpostul întunericului își propun săvârșirea unor fapte condamnabile. BRATU p. 82, r. 43 46 : „Nu sunt muiere de sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, să mai vorbim și de muieri", el care simțea nevoia de "femei schiloade, știrbe, cocoșate sau borțoase și mai ales peste măsură de grase și de trupeșe, huidume și namile"; se adaugă și figuri memorabile ca Mariuca Dringeanu divina țață, femeile din casa Arnotenilor adevărații Arnoteni
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Vaeni nu au nici o ezitare în a produce un asemenea dialog : Doamna Stanca : Țara sunt boierii, neamurile vechi. Mihai : Putrezi de vechi... Nu, doamnă, țara sunt căciulile care nu sar în fața străinilor decât odată cu capul, sunt bărbații care-și asudă muierile cu paloșul lângă ei, sunt țâncii care întâi șterg balele armăsarilor de luptă, pe urmă nasurile lor. În mare parte, armatele conduse de Mihai au fost alcătuite din ostași cu plată, mercenari. Această imagine a armatei întregului popor, în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu un asemenea cumul de însușiri, mai ales în sfera culturală. Desigur toate acestea nu l-au putut decât intriga pe cinicul Ambrogiuolo, absolut convins că o femeie este o trădătoare înnăscută, ilustrând prin replicile sale misoginismul unei epoci patriarhale: „muierile, de pot să-și facă pofta într-ascuns, de bună seamă o fac, iar de n-o fac, doar din prostie se lasă păgubașe. Fii sigur c-o femeie numai atuncea e cinstită când ori că n-a rugat-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
arturian este unul al dreptății, când legile erau arareori încălcate, de aceea cavalerul violator este condamnat la moarte. Femeia intervine ca factor izbăvitor, căci regina pledează pentru grațierea vinovatului cu o singura condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]