8,640 matches
-
perfect linear, cu o rată constantă a acumulărilor, cristalizărilor și sedimentărilor valorice. Că lucrurile stau astfel în planul individului apare destul de clar. Examinarea unor biografii ale personalităților din diverse domenii de activitate, ca și cunoașterea umană nemijlocită ne arată ce mutații axiologice profunde pot produce experiențele cruciale de viață și aprecierile (mai ales pozitive) din partea unor persoane cu un înalt prestigiu. Problema care se ridică este dacă putem vorbi, și în cazul formării sistemului de valori, despre stadialități, despre anumite regularități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate lesne vedea că aici „valoarea” se referă la valoarea numerică. G.E. Pugh transferă deliberat această semnificație în domeniul comportamentului uman. Sistemul neurofiziologic este un computer genetic înnăscut în care schemele, montajele decizionale sunt rezultatul evoluției biologice (prin selecții și mutații). A evita durerea, frica, foamea etc. și a căuta opusul lor - continuumul dintre cei doi poli putând fi cuantificat -, iată „valorile” explicate „psihobiologic”. E o deturnare-diversiune evidentă a înțelesului consacrat al conceptului de valoare. Dorind cu orice preț să introducă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vorba despre afaceri și bani, presupunerea este rezonabilă. Totuși, la modul mai riguros, ar trebui văzut și ce succes au avut mesajele și la ce segmente socioculturale, cu atât mai mult cu cât și în Occident s-a produs o mutație semnificativă de la valorile și atitudinile instrumental-materialiste la cele expresive, incluzând satisfacții intrinsece datorate relațiilor familiale, prieteniei, asociațiilor, comunităților. 2.3. Formarea atitudinilortc "2.3. Formarea atitudinilor" La întrebarea de unde vin și cum se formează diferitele noastre atitudini, majoritatea psihologilor sociali
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care include timpul istoric și timpul zilei. Toate aceste dimensiuni sunt intercorelate (figura 12); spre exemplu, un ansamblu fizic definit de elemente austere și sărace în semnificații poate induce senzația unui mediu neprietenos, puțin propice comunicării. Această senzație poate produce mutații și comprimări de rol. Figura 12. Intercorelarea celor trei dimensiuni ale contextului În aceeași ordine de idei, timpul zilei, spre exemplu, poate determina un tonus mai ridicat (în activitățile din timpul dimineții), mai scăzut apoi etc. În schema de mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
optimizări succesive o deplasare pe această axă, în direcția polului interactiv; - criteriul intersectării ne evidențiază faptul că astăzi din ce în ce mai puțin putem vorbi în practică despre metode absolut „pure”. Mai precis, observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
istoric al multiculturalismului. Venind din orizontul literaturii, S. insistă asupra faptului că pe forța înfăptuitoare a limbajului se sprijină în mod esențial cultura și societatea. După cum apreciază Adrian Marino, S. este „un bun exemplu al transformărilor, ca să nu spunem al mutațiilor criticii românești actuale. Autoarea este documentată cu sensul viu al sincronizărilor și relațiilor literare, inclusiv internaționale. Un spirit activ, modern, ce privește înainte. Își asumă riscul unor inițiative.” SCRIERI: Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea, București, 1982; Despre „aparența” și „realitatea
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
1995, 14-15; George Munteanu, Eminescu retorul, LCF, 1995, 25; Dan C. Mihăilescu, „Eminescu. O anatomie a elocvenței”, LAI, 1995, 34; Edith Horváth, „O anatomie a elocvenței”, APF, 1995, 9; Adrian Marino, Noi perspective ale criticii românești actuale: un exemplu al mutațiilor, „Cotidianul”, 1996, 9; Ioana Bot, Publicistica eminesciană într-o lectură necesară, ST, 1996, 1-2; Laurențiu Hanganu, Critică și estetism, LCF, 1996, 48; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1996, 21-22; Gabriel Coșoveanu, Autonomia și
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
nu sunt înfățișate în lumina proprie, ci în a autorului; și nu sunt libere (cu acea libertate, desigur relativă, din proza realismului obiectiv), ci sunt predeterminate de calificarea morală a lui S. Circuitul epic nu furnizează astfel mari surprize, revelații, mutații importante în structura protagoniștilor. Ca și în piesele de teatru, aceștia sunt prinși de la bun început în insectarul scriitorului și ilustrează categoria la care acesta i-a obligat să evolueze: autorul „colaboraționist”, respirând prin nările sale fine realismul socialist (Începutul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
întrupări dialogiste (în sens bahtinian) ale unor puncte de vedere privind condiția umană la sfârșit și început de mileniu. De aici provine încărcătura metafizică a narațiunilor. Cel de-al treilea plan este de natură esoterică și spirituală. Protagoniștii traversează o mutație la palierul ființei; o „trecere de nivel” ontologic. Este un fenomen de metanoia, care apare de timpuriu în proza lui S., unde individul cunoaște la un moment dat o fază de iluminare, precum povestitorul din narațiunea titulară din Eu și
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Focuri răzlețe, ALA, 2001, 558; Cristian Bădiliță, Despre optzecismul spiritual, „Cuvântul”, 2001, 5; Vasile, Proza, 255-260; Dan C. Mihăilescu, România pe la 2030, „Ziarul de duminică”, 2002, 20; Răzvan Codrescu, Recviem pentru România, „Puncte cardinale”, 2002, 7; Elisabeta Lăsconi, Revoluții și mutații metafizice, ALA, 2002, 634; Ion Simuț, Romanul profetic, „Ziua literară”, 2002, 23; Tudorel Urian, Călare pe două lumi, RL, 2003, 13; Claudiu Groza, Europa de mucava, APF, 2003, 5; Bogdan Alexandru Stănescu, Fuga în piatră, LCF, 2003, 30. N. M.
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
idei revoluționare, el acționează ca factor al transformării din temelii a satului. Voica, mama adoptivă, i se opune cu obstinație, pentru că nu concepe să se despartă de pământul abia dobândit prin moartea soțului. E obligată, totuși, să o facă. Procesul mutației sufletești nu e nicidecum plauzibil, însă traiectul acestuia până la deznodământul convențional evoluează în cadre veridice. Cu a doua carte, culegerea de nuvele Mătușa Matilda (1931), prozatoarea trece din lumea satului în spațiul citadin și interesul ei se deplasează de la social
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
situat în miezul fenomenului actual, făcând - de cele mai multe ori - critică așa-zis curentă, el nu se desparte nici un moment de conștiința istoricului literar, care îi impune prudență, distanță și desfacerea din hățișul intereselor contingente. Crezând în valabilitatea ideii lovinesciene despre mutația valorilor estetice, o vede confirmată în relieful frământat al celei de-a doua jumătăți a veacului al XX-lea și o verifică în spațiul de creație al multor autori analizați. Principala calitate a ciclului Scriitori români de azi (dincolo de retușurile
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
prioritate necesității în fața șansei și punând accentul pe norme și pe o ordine reglementată cultural. Punctul din care demarează analizele este sfârșitul veacului al XVIII-lea, epocă de mare efervescență intelectuală. Odată cu romantismul și, îndeosebi, cu idealismul german, apar semnificative mutații valorice. Autorul își definește și metoda de lucru, numind-o interpretativ-configurativă. Se oferă, așadar, altceva decât istoria unor universalii conceptuale sau arhiconcepte, al căror destin a marcat inconfundabil cultura occidentală, fixându-i semnalmentele. Și anume, o analiză a sistemelor de
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
societățile moderne într-un fel de organism care nu poate funcționa normal dacă una sau alta dintre celulele sale nu respectă un anumit program, caz în care, pentru restabilirea unității afectate, se produce un salt cu caracter revoluționar sau o mutație, cum va prefera să spună Lovinescu mai târziu, preluând un termen din vocabularul biologului olandez Hugo de Vries. Interdependența și imitația nu sunt noțiuni contradictorii, cum au încercat unii comentatori polemici ai lui Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G.
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
Târgoviște, Edgar Papu, Ștefan Bănulescu, George Bălăiță, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea ș.a.). Revizuiri (I, 1995) e un exercițiu asumat lovinescian (de altfel, criticul va îngriji în 2003 o ediție a „revizuirilor” criticului de la „Sburătorul”.) Fără a produce mari mutații, dar și fără a-și propune cu dinadinsul aceasta („revizuirea nu trebuie să aibă ca efect o modernizare forțată. Moderația și firescul interpretării sunt greu de cucerit”, afirmă criticul în textul depre Ion Creangă), eseurile aduc în scenă perspective incitante
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
reprezintă un plus de imagine socială și de valoare morală. Bătrânețea este ultima vârstă a persoanei. Ultima etapă de metamorfoză a Eului individual. Ea a fost una dintre cele mai controversate teme din toate timpurile. Imaginile bătrâneții au suferit cele mai multe mutații În decursul istoriei civilizației, În raport cu punctul de vedere din care au fost considerate. Trecând Însă dincolo de atitudinile subiective de a vedea bătrânețea și bătrânul, trebuie să acceptăm că, mai mult decât În cazul oricărei alte vârste, aspectele biologice, psihologice, morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui nucleu rămâne Școală Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
explicabile în primul rând prin proveniență - din genealogia familiei face parte și un reprezentant al tradiționalismului literar, Michael Albert (1836-1893) -, li se asociază laturile românești ale formației și activității sale. Ca redactor la „Neue Literatur” (1959-1969), S. este receptiv la mutațiile literare din acea vreme, la tendințele de înnoire a limbajului poetic, încercând promovarea unei literaturi a modernității nedogmatice, cum se observă în Sunt lacrimae rerum, un grupaj de versuri tradus în 1969 din lirica lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
TRATAT DE IGIENĂ MINTALĂ Ediția a IIa revăzută și adăugită Cuvânt înainte la ediția I Importanța igienei mintale în societate este universal admisă. Numeroasele mutații survenite în lumea modernă au influențat profund viața fiecărui individ. Trăim cu totul altfel și suntem obligați de împrejurări să ne schimbăm rapid și profund, într-un interval relativ scurt de timp. Progresul societății nu poate lăsa indiferent pe nimeni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
revizuim și să aducem noi adăugiri versiunii anterioare, a primei ediții a acestui Tratat de igienă mintală. Interesul pentru cursul predat, epuizarea rapidă a cărții, cererile constante ale acesteia dublate de acumularea de date științifice noi, dar și de importante mutații în planul socio-uman ne-au determinat să reluăm, într-o formă lărgită, lucrarea noastră, pe care astăzi o oferim tineretului universitar, precum și, în egală măsură, tuturor specialiștilor interesați de problemele de psihoigienă și sănătate mintală. Prezenta ediție a cărții este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interumane, a comportamentelor individuale și de grup; b) o influență interioară, cu caracter psihologic, de formare a unor modele de gândire și sensibilitate, aspirații, atitudini, idealuri etc. Trecerea de la viața în natură (physis) la viața în cetate (polis) presupune o mutație importantă în evoluția omului. Civilizația, cu rigorile și avantajele ei, „închide”, dar în același timp și „protejează” omul în spațiul cetății prin scoaterea lui din natură. Din acest moment, asupra sa nu vor mai acționa exclusiv „factorii naturali” ai mediului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
continuă, capacitățile de „asimilare a noului” ca schimbare. În plus, volumul imens și într-o continuă creștere al informațiilor face ca indivizii să devină dependenți de ele. Toate aceste aspecte noi ale progresului formelor și tehnicilor de comunicare vor produce mutații importante în structura naturii umane. Capacitățile de adaptare/asimilare se vor epuiza. Apar fenomene de oboseală și chiar, așa cum vom vedea mai departe, o nouă categorie de tulburări ale stării de sănătate mintală. În ce constau aceste schimbări ale societății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indivizi; c) adoptarea unui sistem de „coduri” și „limbaje” tehnice va duce la înstrăinarea limbajului personal-uman ca element creator și purtător de idei și emoții, prin înlocuirea lui cu un „sistem de coduri” cu caracter impersonal, tehnic; d) toate aceste „mutații”, care apar ca o consecință a progresului tehnicii de comunicare și al Informaticii, vor înlocui treptat umanul, ducând în final la „devalorizarea individului”; se creează rapid o stare de dependență a omului de tehnica de comunicare, o sărăcire ideativă, emoțională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la izolarea individului și la însingurarea acestuia, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, creând, în felul acesta, noi forme de „patologie mintală”, ca o consecință paradoxală „factorilor de progres” (care se vor a fi bine intenționați) și a mutațiilor pe care aceștia le produc în sfera comunicării, cu efecte negative asupra relațiilor psihologice și sociale interumane. 4) Bolile de comunicare Față de cele expuse anterior, se pune în mod firesc întrebarea dacă putem vorbi despre „boli de comunicare”, ca forme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante, cu creșterea delincvenței, a toxicomaniilor și a criminalității; creșterea riscului bolilor psihice, a surmenajului, a nevrozelor, tentativelor de suicid etc.; destrămarea familiei; mutațiile în modelele de educație a copiilor și tineretului. Se poate constata din cele de mai sus că bolile orașului sunt de fapt expresia socială a bolilor comunității social-umane, a afectării directe a stării de sănătate mintală a populației, care este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]