62,624 matches
-
ca bufonul unei prostituate japoneze cu chip de făină dulce limitele obiectelor pluteau cojite și franjurate la gură adevărul era speriat de scopurile în care fusese utilizat și se străduia să devină melc în mâna ei strânsă tare de emoția muzicii de pe mal menită ca un bărbat făcut din note s-o ademenească la suprafață într-o clepsidră de nuc și diamant marea se scurgea prin gaura cheii nimic nu era normal deși totul era anormal spânzurat așa că adevărul nădușea ca
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
de ani, iar de la nașterea mea, deci, după o perioadă, mama îmi spunea Rodica. Mi-a intrat acest nume, deci, între cât oamenii din sat nu mă mai știu de Vasile, decât de Rodica. îmi place să cânt foarte mult muzică populară, cânt pe la nunți. Îs foarte apreciată de public, oamenii din comună și din alte părți mă iubesc. Deci sunt o persoană curată, sunt o persoană care n-aș putea să zic că aș putea fi refuzată de către cineva. Iar
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Și am intervenit de am cântat, le-a plăcut la clienți enorm de mult... Iar doamna patroană m-a apreciat foarte tare, și cu domnu^, și toți din bar... Și m-au cunoscut toți băieții din Borșa de solistă de muzică populară foarte bună... Deci, mă întrebau pe stradă, mă opreau foarte mulți, și-mi ziceau: Ce frumos ai cântat, domnișoară, o să mai fii și deseară? Și zic: Da, cred că o să fiu și deseară, dacă n-o să fiu plecată acasă
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
acestui bar, și cunosc pe doamna Rodica de o perioadă de mulți ani... Fata a cântat la noi, cu o orchestră de amatori... E bună, e plăcută clienților, și publicului, no... Cântă cântece din zona noastră, a Moldovei, chiar și muzică ușoară... Fata e pricepută! De obicei, cu băieți, fete... E foarte sociabilă... E plăcută la public... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^, Și binele și
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Sovromurilor, care monitoriza trenurile cu cereale, lemn și petrol trimise în contul datoriilor de război față de Uniunea Sovietică. După un timp, Sovromurile au găsit o locație mai adecvată și în salonul Mariei Obrenovici au început să se țină concerte de muzică sovietică și spectacole de teatru în limba rusă, sub auspiciul Asociației Culturale Româno- Sovietice. * După ce Gheorghiu-Dej și Bodnăraș a obținut retragerea Armatei Roșii în 1958, an în care au decis și arestarea a sute de mii de alți potențiali nemulțumiți
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
-o e-o lehamite peste lume că mă apucă dorul de moarte patinoarul din ceruri e arhiplin gândurile s-au îmbujorat de tot Alfabetul braille Descifrez lumina sufletului cu alfabetul braille hectare întregi de bălării ard în întuneric e o muzică ezoterică pe fundal miroase a jumări de vise romantice e o atmosferă superbă / se tăvălesc de râs mii de lighioane fiecare are câte un stilet înfipt în frunte par niște inorogi înroșiți de chin și deznădejde cuvintele dau bună dimineața
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
casa din Strada Spătarului. Cînd a început să scrie poezie, tîrziu și mai mult în joacă, Mircea era pe punctul de a abandona pianul - curînd avea să-l abandoneze definitiv -, dar nu și amintirile lui muzicale sau gustul rafinat pentru muzică... Scriind acestea, cad eu însumi "victimă unei asociații de idei" căci, deodată, poezia lui Mircea îmi apare ca o partitură complexă de citate și aluzii verbale, un corespondent literar al lui Debussy, care e și el plin de citate muzicale
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
1929 (doar ultima clasă liceală a urmat-o, după Dictatul de la Viena, în limba maghiară, alegând însă limba română ca limbă străină la examenul de bacalaureat), s-a înscris la cursul de compoziție al lui Ferenc Farkas, la Conservatorul de Muzică clujean. În timpul studenției a avut o traumatizantă experiență familială, doar el și mama sa supraviețuind pogromului declanșat, în 1943, de autoritățile horthiste ungare instalate în Transilvania după Dictat. În 1945 a susținut examenul de admitere la Academia de Muzică „Franz
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
de Muzică clujean. În timpul studenției a avut o traumatizantă experiență familială, doar el și mama sa supraviețuind pogromului declanșat, în 1943, de autoritățile horthiste ungare instalate în Transilvania după Dictat. În 1945 a susținut examenul de admitere la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta (va studia compoziția cu Sándor Veress, Pál Járdányi și Ferenc Farkas), unde l-a cunoscut pe compozitorul lugojean György Kurtág (ambii muzicieni sperau să studieze compoziția cu idolul lor, Béla Bartók, care însă se va stinge
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
comunistă din Ungaria de la o primă audiție publică (pentru un nevinovat fa diez suspendat pe un acord de Fa major, care, e drept, creează o sonoritate de maximă tensiune și asprime), aparatnicii regimului fiind sensibili la rezonanțele folclorice ale „noii” muzici culte, în măsură să reflecte realismul socialist. Prima audiție absolută va avea loc mult mai târziu, abia în anul 1971, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din Los Angeles. Opusul, tipărit la Editura Schott din Mainz (în 1996, în format de buzunar
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
politică corectă», cu alte cuvinte, potrivit normelor realismului socialist: armonizările major-minor à la Dunaievski erau binevenite, chiar și orientalismele modale, în stilul lui Haciaturian, erau încă permise, în schimb Stravinski fusese anatemizat. Modul particular în care tarafurile sătești își armonizau muzica, adesea «de-a-ndoaselea» și cu multe disonanțe, era privit ca incorect. În partea a patra a Concertului Românesc există un pasaj, în care un fa diez se aude în contextul lui Fa major. Acesta a fost un motiv suficient pentru aparatnicii
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esențele perene ale
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
sa, a fost apropiat de folclorul românesc, pe care l-a filtrat diferit, în funcție de etapele de creație, pornind de la citatul folcloric, moștenire de la compozitorii precursori și ajungând până la sublimarea structurilor folclorice, în perioada maturității. Apropierea creației lui George Enescu de muzica bizantină nu reprezintă o preocupare deosebită a muzicologilor, cu toate că așa cum în copilărie a luat contact cu folclorul țărănesc, va fi fost prezent și la slujbele religioase la care participa întreaga obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Apropierea creației lui George Enescu de muzica bizantină nu reprezintă o preocupare deosebită a muzicologilor, cu toate că așa cum în copilărie a luat contact cu folclorul țărănesc, va fi fost prezent și la slujbele religioase la care participa întreaga obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă în viața lui George Enescu. Spre exemplu, Liturghia lui D. G. Kiriac îi era cunoscută, lucrare pe care o considera ca etalon pentru creația corală de gen. De altfel, sunt mărturii că Enescu avea
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Comarnescu - Arta românească, Lămuriri privitoare la problemele specificului românesc. De vorbă cu maestrul George Enescu. Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George Enescu - Interviuri, vol. II, p. 234. footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George Enescu - Interviuri, vol. II, p. 234. footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre remarcabilele însușiri ale melodiei bizantine este caracterul ei monodic, calitate care se amplifică, dacă ținem
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison, m. 1-3; MOTIVUL I Acest motiv muzical enescian, poate fi derivat/dedus din diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se apropie de un anume tip de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3 și s. 5. footnote> Cel de-al doilea motiv muzical al Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la unison, m. 4-6
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3 și s. 5. footnote> Cel de-al doilea motiv muzical al Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la unison, m. 4-6; MOTIVUL II chiar dacă are o desfășurare aparent mai puțin specifică muzicii vocale bizantine din cauza saltului nepregătit și nerezolvat, poate fi întâlnit în lucrări cultice, cu predilecție în creațiile protopsalților din sec. al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Prezent în diferite ipostaze ritmice, desenul melodic al celui de-al
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
al celui de-al doilea motiv enescian se regăsește în melodica bizantină, într-un context al logicii evoluției vocalice, unde saltul ascendent de cvartă perfectă poate fi nepregătit, dar rezolvat. Ex. nr. 13: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.84, s. 4-5. footnote> Ex. nr. 14: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Nectarie Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.84, s. 4-5. footnote> Ex. nr. 14: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Nectarie Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.247, s. 4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]