3,059 matches
-
fini de botez și de cununie. Mare mi-a fost mirarea să văd că mirele și mireasa erau doi bătrânei după mine, oameni maturi de fapt, lucru ce nu mai întâlnisem până atunci. Am aflat atunci că părinții mei erau nașii acestei perechi. Mireasa era madame Cioană, soția prietenului tatălui meu care își luase viața. După mulți ani de văduvie, ea a venit la părinții mei să o cunune religios cu un om de treabă pe care îl cunoscuse între timp
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
America”, cuvintele cu care începea emisiunea de știri a acestui post de radio. De asemenea îmi stăruie și acum în minte cuvintele „Aici Radio Europa liberă” pe fondul muzical al Rapsodiei I-a de George Enescu. Era jenant că emisiunea “Nașul”, care critica toți politicienii ce nu erau de acord cu Traian Basescu, un personaj care a profitat din plin de avantajele regimului comunist, se deschidea pe fondul muzical al acelei emisiuni. Mare mi-a fost mirarea când, în anul 1953
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
spre poarta din spate care dădea exact în fața casei noastre. Casa noastră era pe fundătură, așa cum am mai amintit deja, iar poarta de serviciu a spitalului era pe strada mea. Știam bine curtea spitalului pentru că spitalul fusese de fapt casa nașului meu, doctorul Capotă. In plus noi copiii ne mai și jucam uneori în curtea din spatele spitalului. Am băgat apoi repede vitele în curtea noastră și am fugit din nou în strada principală să văd ce se mai întâmplă. Acolo oamenii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
destul de tare. De aceea, când am mers acasă după prima sesiune, dormeam aproape tot timpul. La început mama mea îmi spunea zâmbind că am boala somnului dar apoi s-a îngrijorat în legătură cu comportarea mea. Ca urmare am mers împreună la nașul meu, doctorul Capotă, să mă consulte și să ne sfătuim eventual cu el ce avem de făcut. După ce m-a consultat, nașul meu a zâmbit spunând că sunt sănătoasă și i-a spus mamei mele să mă lase să dorm
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
că am boala somnului dar apoi s-a îngrijorat în legătură cu comportarea mea. Ca urmare am mers împreună la nașul meu, doctorul Capotă, să mă consulte și să ne sfătuim eventual cu el ce avem de făcut. După ce m-a consultat, nașul meu a zâmbit spunând că sunt sănătoasă și i-a spus mamei mele să mă lase să dorm încă vreo 2-3 zile și după aceea voi fi remontată. Și așa s-a întâmplat. Nașul meu m-a felicitat pentru rezultate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de făcut. După ce m-a consultat, nașul meu a zâmbit spunând că sunt sănătoasă și i-a spus mamei mele să mă lase să dorm încă vreo 2-3 zile și după aceea voi fi remontată. Și așa s-a întâmplat. Nașul meu m-a felicitat pentru rezultate și a spus că este mândru că are așa o finuță. Mi-a promis că-mi face cadou un tablou de Tonița, el fiind un mare iubitor de artă și colecționar în același timp
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
valoare și la noi acasă securitatea s-ar putea să ni-l rechiziționeze. In plus i-a spus că ar vrea ca acest cadou să mi-l dea cu o ocazie fericită din viața mea, poate la nuntă. Din nefericire nașul meu s-a stins puțin timp după aceea și n-am mai avut ocazia să mai iau acest tablou. Abia mai târziu mi-am dat seama ce comoară aș fi putut avea. Totuși cea mai mare comoară cred că sunt
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
timp de 50 de ani. Cred că a fost urmărit chiar și după revoluție și, dacă nu era bolnav și mai trăia, probabil era urmărit și acum. In acel moment l-am văzut pe ziaristul Radu Moraru care are emisiunea “Nașul”. Era îmbrăcat cu blugi, cu cămașă albă și o vestă bleu (eu visez în culori) și avea în mână o cameră foto cu blitz din cele pe care le mai văzusem la reporteri. Când l-am zărit pe Nașul, am
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
emisiunea “Nașul”. Era îmbrăcat cu blugi, cu cămașă albă și o vestă bleu (eu visez în culori) și avea în mână o cameră foto cu blitz din cele pe care le mai văzusem la reporteri. Când l-am zărit pe Nașul, am început să strig la el cam așa: - “Măi prăpăditule, care-l slăvești pe Băsescu, hai să-ți dau eu un interviu despre securiști, prietenii lui Băsescu, că tocmai am văzut dosarul lui taică-meu. Cine a dat banii să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
n-aș putea spune. Mulțumesc bunului Dumnezeu că m-a înzestrat cu aceste calități: uitarea și iertarea. Am visat acest vis cu siguranță impresionată de cele citite în dosarele de la CNSAS dar și de afișele nesimțite, cât un bloc ale “Nașului”, care anunța că-și face o televiziune. Unul dintre ele era plasat la intersecția bulevardului Republicii (fost Gheorghiu-Dej, înainte de revoluție) cu Calea Victoriei, la semaforul din această intersecție. Din acest afiș zâmbea sau chiar râdea fericit că din 10 decembrie își
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Se evocă obiceiuri de nuntă viciate de universul citadin pătruns în viața satului. Fata iese cu plinul înaintea nuntașilor, în timp ce: "Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Munca aceasta înseamnă pentru mine independența, banii câștigați îmi dau dreptul să fiu eu însămi, să cumpăr cărți și lucruri frumoase, să nu fiu jignită de proprietar [...]. — Te împaci cu gândul că ai să trăiești 30 de ani așa?... Uneori naș vrea să trăiesc deloc... Dar dacă mă gândesc bine... nu e chiar așa de rău... Stau acolo între lucruri frumoase, alese, uneori gândite, mângâiate de mine... Dacă nam nimic de făcut, citesc toată ziua și tot e un câștig. În
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cînd îl purta în pîntece, s-a culcat într-un loc unde erau îngropați bani. Cînd vezi lună nouă, să-i arăți bani și vei avea bani peste toată luna. Banii strînși la nuntă se dau în mîna miresei, după ce nașul a pus în legătură puțină sare și nițel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viața. Cînd îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Paralele luate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picături de sînge sub leagănul copilului zicînd: „Ia și ne apără pe noi toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și de blînzie*.“ Cînd copilul se tunde, adică i se ia din moț de nașul său, trebuie să fie în ani nesoț: trei, cinciă Copiii care au bube-dulci buni oameni or mai fi în zilele lor. Ca să nu mai leșine copilul cînd e mic, e bine a-l pune să stea puțin în locul unde s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a împlini nouă ani, că altfel se pă gînește cu sufletul. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot de-i fi la întuneric: toți îți ies cu lumînări în mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintre miri va muri întîi a cărui lumînare de cununie se va trece mai întîi. Dacă lumînarea de la cununie se rupe, unul dintre soți va muri curînd sau va avea o nenorocire. Cînd se cunună doi tineri, se observă lumînările nașilor; dacă lumînarea unuia e mai trecută ca a celuilalt e semn că va muri înaintea celuilalt. După ce mirii s-au cununat și se întorc de la biserică, dacă pînă acasă pierde vreunul din ei ceva, se crede că acela va muri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă ca un naș sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru prima dată după facere, atunci să toarne apă pe piciorul drept de la gleznă în sus, ca să nu-i pieie laptele din țîță. Femeia care moare din facere o iartă Dumnezeu de toate păcatele. Nașterea de monștri vestește nenorocire. (Gh.F.C.) Nașul nu trebuie să taie moțul la doi băieți deodată. (Gh.F.C.) După ce se naște copilul, moașa are un vis din care îi poate cunoaște soarta. (Gh.F.C.) Femeia care naște greu să fie unsă cu grăsime de iepure, ca să iasă din ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la un botez, să nu-l sîsîiască dacă plînge, căci îi sîsîie norocul. Dacă cineva ține la botez un copil din flori, apoi se crede că va avea noroc la prăsila cailor. în locul unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă trîn, iar de va fi scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în poezie în ultimii treizeci de ani este marcat de discursul postmodern al poetului "necuvintelor"". Pionier al textualizării poetice la noi (așa cum Ion Barbu anticipase cu trei decenii în urmă teoria textualizantă a Iuliei Kristeva și a telquel-iștilor), și deci naș al optzeciștilor, Marin Mincu nu ezită să-i impute aceluiași N. Manolescu că i-ar fi "asmuțit" pe aceia să se lepede de textualism, ca de ceva alogen, corp străin ș.a.m.d. Tranșant este Marin Mincu în privința Anei Blandiana
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de veni îi zice Gheorghe a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu' Stan a lu' Vadră, nepotul lu' Stăncel a lu' Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu' Marin Juvete"... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări... oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica "arta conversației", histrionul Gicu Crîșmaru, mereu nemulțumit că nu prea joacă ("Gicule, am găsit într-o piesă nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sfîrșit cîte un pahar de rachiu și cîțiva bănuți. De la Anul Nou și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum nepoții și finii mergeau la moși sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă noaptea tîrziu, urmate de hore cu lăutari. După sărbătorile de iarnă se aștepta primăvara. În seara lăsării postului Paștelui, oamenii mergeau unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]