2,943 matches
-
din ce în ce mai „afundate“ lingvistic, care pot fi descoperite numai prin folosirea metodelor și procedeelor corespunzătoare. Stratificarea toponimică poate releva originea numelor de locuri, vechimea fiecărui loc și eșalonarea în timp a nașterii lo curilor dintr un teritoriu, etiologia istorico-geografică a denomi nației topice, legăturile acesteia cu frămîntările istoriei, structurarea și restructurarea periodică a ansamblului de nume de locuri. În ultimă instanță, un nume de loc poate fi considerat un document istoric viu, iar ansamblul numelor de locuri o adevărată arhivă pe baza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vorbește numai despre istoria romanilor retrași din spațiul extracarpatic și trăitori în munți, ca romani, pe parcursul a 6, 7, 8 sau zece secole. Istoria românilor începe în secolul al XIV-lea, când ei devin munteni, moldoveni, ardeleni, neamestecați cu alte nații și nici trăitori printre acestea. La acest descălecat cuvântul roman/român devine automat un nume vechi, oarecum depășit, actuale fiind acum „moldovan, de pre apa Moldovei” și muntean, „ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că leșii așa le
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o limbă cumsecade, a primi ciudatul axiom că numai d-nii filologi sânt oameni cuminți, carii ne pot pune la cale după teorii pe care le sug între patru păreți din degetul cel mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească” (1 aug. 1877, IX, 407). 5. Eminescu era funciar superior liniei academice elaborate de Hasdeu și impuse ca normă națională. Superioritatea lui consta în faptul că el reprezenta, metaforic vorbind, întregul etnolingvistic românesc, pe care îl definea ca obiect
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor. În legătură cu acest vegetarianism („țăranul nostru nu bate cu carnea ca alte nații; el nu se simte nenorocit când ea-i lipsește, fiind mai mult vegetarian [...]; carne el mănâncă numai la anumite vremuri și când îl pălește așa, un gust“, scrie Mihai Lupescu) se naște o altă întrebare legată de temeinicia admirației pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ori polonez anexarea culturală a bucătăriei noastre: fără nici o bătălie au izbutit să ne ocupe din punct de vedere culinar. Bucatele „altora“ nu sunt niciodată doar nevinovate găteli savuroase, „vrednice de luare-aminte“, ele sunt parte a patrimoniului cultural al fiecărei nații care le-a creat, iar implantarea lor fără a avea capacitatea de a le asimila, adică de a le româniza, nu este deloc atât de benignă precum o vede personajul lui Cezar Petrescu; în ochii tradiționalistului, pledoaria lui Ionel Florinel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor, interesează ca ghid de orientare diacronică, de la izbucnirile de "profet mânios"36 ale lui Eminescu de la Timpul, în calitate de "castrator lingvistic"37 al liberalilor radicali, al greco-bulgărimii și al evreilor, la Caragiale, care sancționează viciile nației prin "înghimpare"38, la autorul Florilor de mucegai care se folosește cu predilecție de registrul "putrefact-excremențial"39, până la "fratricidul lingvistic"40 concretizat atât în revistele extremei drepte, cât și în cele prin care comuniștii apelau la imaginarul "castrator și violator
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amintește de Caragiale mai întâi prin virulența pamfletară din tablete sau "bilete de papagal". Pe linia inaugurată de "Moftul român" și uzând de aproximativ aceleași dimensiuni care subliniază o comună repulsie pentru "spanacografie", Arghezi trece de la simpla "înghimpare" a viciilor nației, la folosirea cu predilecție a registrului "putrefact-excremențial"46 în efuziuni sarcastice pentru sancționarea acelorași vicii. Constatăm, de pildă, aceeași atitudine critică necruțătoare față de parazitismul și impostura literară în De vorbă cu mine însumi de I. Minulescu și aceeași repulsie față de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
proporții diferite, în funcție de matricea artistică a acestuia. În plus, am remarcat că termenul denotă la fel de adecvat și atitudinea scriitorilor care se opun acestui val de replieri mai mult sau mai puțin mimetice în care văd un fel de fatalism al nației, motiv pentru care încearcă, atunci când pășesc într-un teritoriu clar jalonat de spiritul caragialian, să-i submineze autoritatea, printr-o tratare inedită, rebelă, a tipurilor sau a temelor debitoare îndeobște celebrului înaintaș. Astfel de "insubordonări", cum sunt cele ale lui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dată să intre în Europa, românii traversează o nesfârșită fază de tranziție. Impactul modernizării pare a explica poziția remarcabilă a personajului providențial în cultura istorico-politică românească. Într-o lume fluidă, unde structurile se destramă și se recompun fără încetare, "părintele nației" apare drept singurul reper ferm, invocat cu mult mai multă convingere decât un anume sistem politic sau principii abstracte prea vagi și nesigure. Până și ideologia liberală a secolului al XIX-lea a aderat, cu ezitări și excepții nu foarte
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
familiarizase cu repertoriul lui Scribe, Sardou și Dennery. Mergea regulat la teatru În Londra, deși, după părerea lui, gama obișnuită de melodrame și farse aproximativ interpretate era mult inferioară producțiilor de pe scena pariziană. Parcă păcatul cu care era blestemată Întreaga nație engleză, cel al filistinismului, nu se vedea nicăieri mai bine decât În teatrul său. Mergea seară de seară și stătea În stal, cu speranța vagă de a se lăsa prins sau fermecat, Întorcându-se acasă invariabil dezamăgit, uneori chiar Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a cerut lui Molinari să-i istorisească faptele, dar să nu-i vorbească prea repede, căci era cam fudul de-o ureche. Când aproape că se liniștise, Molinari i-a relatat totul: — Pe zău meu, că io-s gagiu modern, nație dă om dân prezent; am trăit dân gros, da-mi place și să mă cugetez. Am băgat la bostan că am Întrecut d-acu iepoca materialistă; Împărtășaniile și buluceala inșilor la Congresu Euharistic ie pentru mandea dă sfântă și neuitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ăia inițiați. Trecuse un kil de vreme de când jinduia doctoru Abenhaldun să fiu inițiat și măndel; nu mă ținea balamalele să-i zic că zexe și-mi venea al naibii la socoteală să mă pun bine cu ghiuju, că doar nația dă om nu trăiește numai cu pituști. Druzii-s gagii secretomani, iar unora nu le venea să crează că un pulică din Vest s-ar merita să se Împlementeze În tagmă. Fără să se Încumete prea dân gros, Abul Hasan, milordu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu iel la magazia dă furajuri Buratti, dacă nu la crescătoria de pasăret Reynoso. N-a vrut deloc să ție-n minte cauzele dă motiv la dizgrația lui, da io i-am dat dă cap și m-am prins că nația dă Oportet s-a Împrofitat dă cumsecădenia lu don Wenceslao și i-a pus În cârcă bișnița lui cu dugheana dă buchernițe, când a bunghit că șozurile mergea din rău În mai rău. Cu sănătosu gând să-i Împlementez o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai-mai să cază dân balcoane, vehiculi și alte căzi, să râdea fincă ne vedea pă jos, fără baremi ăle mai mici roți. Dân fericire, Babuglia să gândește la toate și pe ălălant mal a lu râulețu ruginea nește camioane dă nație canadiană, care Institutu, mereu atent, le cumpărase pă post dă sparge-capete pentru Secția Demolări a armatei americane. Ne-am cățărat ca maimuțile p-un ăla kaki și, fredonând Adio, io plec plângând, am așteptat ca nebunu dă la Entitatea Autonomă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
conduși spre unul din laboratoare, nu putea să nu fie din nou impresionat de amploarea și eficiența operațiilunilor. — Ingineria germană este cea mai bună din lumea, nu există nici o îndoială în privința asta, spuse generalul. Și știi de ce? Pentru că sunt o nație de oportuniști. Există oameni în Germania care cred cu adevărat în ce încercăm noi să realizăm în Irak. E aici ceva din care englezii ar avea ce învăța. Noi doi nu suntem suficient de bătrâni ca să ne amintim vremurile dinainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Dar, mai mult, pe „vino-ncoace”! Valoarea amantei Amanta nu-i o gâsculiță, Sau țiitoare ilegală; E singulara luminiță În lunga noapte conjugală. Hărțuială sexuală În Dacia, când deveni stăpână Ea, Roma cu puterea-i colosală, S-a zămislit și nația română, Deci tot prin hărțuială sexuală. Unui Don Juan vârstnic Dacă-o fi rău sau o fi bine Femeile, eu înțeleg, Cum că s-ar da buluc la tine... Dacă se dau cu ce se-aleg? Recapitulare în prag de
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
familii boierești din Moldova, câteva piese din Lope de Vega, bucăți de filologie de ale lui Ascoli și vedem cum din Cozmița iese la lumină cu totul altceva. Dar, în sfârșit, trebuie să ne bucurăm. Românii, coborâtori ai romanilor, sunt nație cuceritoare, trebuie deci să se bucure de achiziția oricării bucăți de pământ bulgăresc, chiar daca aceasta s-ar prezenta sub forma foarte modificată de strănepot al lui Traian. Prin urmare de ce oare Balzac, Sardou ș. a. adunați la un loc n-ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne interesează apucăturile "Romînului" decât numai din punctul de vedere al stilului și a curăției de inimă. 7 {EminescuOpX 8} Iată un pasagiu din acest șir de articole în care grecii besmetici din Strada Doamnei se identifică ca totdauna cu nația, dar intr-un mod cu totul invers. Dacă nația n-ar vrea cumva ceea ce vor d-nealor, atunci ea-i tîmpie și coruptă: Partita care se numește acum "centru" susține, chiar în programa ce făcu mai deunăzi, că guvernul a făcut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vedere al stilului și a curăției de inimă. 7 {EminescuOpX 8} Iată un pasagiu din acest șir de articole în care grecii besmetici din Strada Doamnei se identifică ca totdauna cu nația, dar intr-un mod cu totul invers. Dacă nația n-ar vrea cumva ceea ce vor d-nealor, atunci ea-i tîmpie și coruptă: Partita care se numește acum "centru" susține, chiar în programa ce făcu mai deunăzi, că guvernul a făcut acest răzbel "fără voia națiunii". A susține aceasta este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tîmpită" și de "coruptă", cine nu vede că puterile străine sunt îndemnate, silite de a desprețui această națiune și a o repune sub un jug oarecare? Așadar d-lor susțin că, dacă guvernul ar fi putut face războiul fără voia nației, atunci această din urmă e tâmpită și coruptă. Cine, Doamne iartă-ne, le dă voie acestor domni să se gereze drept nație romînească? Redactorul "Romînului", om acuma cu un picior în groapă, ar trebui să spuie odată verde: "Oameni buni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sub un jug oarecare? Așadar d-lor susțin că, dacă guvernul ar fi putut face războiul fără voia nației, atunci această din urmă e tâmpită și coruptă. Cine, Doamne iartă-ne, le dă voie acestor domni să se gereze drept nație romînească? Redactorul "Romînului", om acuma cu un picior în groapă, ar trebui să spuie odată verde: "Oameni buni, noi ăștia, liberalii, voim să vă facem a crede că voi împingeți mașina lumii, dar în faptă sunteți împinși de dinafară. Când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aduși la putere pentru că sunt elementul acela care trebuia liniștit cu "pita lui Vodă", pentru că, în vremea războiului între ruși și turci, ei ar fi făcut turburări în țară esploatînd nemulțămirile altfel naturale ale oamenilor. Dar ce are a face nația românească cu trebile d-nilor liberali nu înțelegem. Nația e împrejurul domnului ei și luptă într-adevăr împreună cu dânsul, pe când liberalii fac vorbe că fost-a războiul necesar sau ba? [16 noiembrie 1877] [""PRESA" ARATĂ DEOSEBIREA... "] "Presa" arată deosebirea care este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuia liniștit cu "pita lui Vodă", pentru că, în vremea războiului între ruși și turci, ei ar fi făcut turburări în țară esploatînd nemulțămirile altfel naturale ale oamenilor. Dar ce are a face nația românească cu trebile d-nilor liberali nu înțelegem. Nația e împrejurul domnului ei și luptă într-adevăr împreună cu dânsul, pe când liberalii fac vorbe că fost-a războiul necesar sau ba? [16 noiembrie 1877] [""PRESA" ARATĂ DEOSEBIREA... "] "Presa" arată deosebirea care este între lucru aievea și făgăduințele ce le-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ei și luptă într-adevăr împreună cu dânsul, pe când liberalii fac vorbe că fost-a războiul necesar sau ba? [16 noiembrie 1877] [""PRESA" ARATĂ DEOSEBIREA... "] "Presa" arată deosebirea care este între lucru aievea și făgăduințele ce le-au fost făcut liberalii nației înainte de a fi ajuns unde au ajuns, vede-i-am și mai sus. Arată cum toate serviciile sufăr, cum dările, în loc să dea înapoi, s-au sporit și alte multe greutăți pe capul oamenilor. Înainte vreme era o zicală care spunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au ajuns, vede-i-am și mai sus. Arată cum toate serviciile sufăr, cum dările, în loc să dea înapoi, s-au sporit și alte multe greutăți pe capul oamenilor. Înainte vreme era o zicală care spunea de pe ce se cunoaște nebunul. Nația românească au uitat zicala asta, se vede: "Bătrînii vorbesc ce a făcut, tinerii ce fac, nebunii ce au de gând să facă". Liberalii totdauna vorbesc de ceea ce au de gând să facă. Rău a făcut cine s-au uitat în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]