2,809 matches
-
ce-a trecut de un prof care se luase de el pentru o prostie, cică de ce mai era pe hol cînd se sunase de vreo cinci minute, și se apropiase primejdios de hainele lui mirositoare. Bine că ăla n-avea nări de cîine. Nu s-a mai obosit să-i răspundă. Cînd a sunat de ieșire și lumea s-a îmbulzit să dispară cît mai repede din spațiul unde fusese sechestrată atîta timp, Radu s-a strecurat prin mulțimea chiuitoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
amănunțit toate rezervele noastre intelectuale (Al. Piru). "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" l-a așezat pe G. Călinescu între marile valori ale culturii române, creatorul unei excepționale opere de sinteză. El gustă "mierea" cronicii lui Ureche, simte în nări "fumul de smirnă" din poezia lui Arghezi, vede cum lirica lui Blaga se " eterizează" (Ov.S. Crohmălniceanu), imaginând istoria literară "o știință cu legi inefabile și o sinteză epică ce recurge mereu, în mod direct, la izvoare". Opera sa a fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Fântâna dintre plopi, "o fetișcană de optsprezece ani", "cu fustă roșă". Portretul fizic: E vie, plină de viață, cu "trupul curat și frumos rotunjit", pe care i-l văzuse Neculai Isac în apă, cu "obrazul copilăresc", cu "nasul arcuit, cu nări largi", cu "ochii iuți", cu părul "negru și lucios", care avea "luciri de păun". Din altă perspectivă, Hasanache, șeful șatrei, o crede "o fată proastă care n-a ieșit încă în lume"; ea se consideră "o biată fată de șatră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nervos parasimpatic fără să mai fie nevoie de stimuli de la nivelul creierului și nici măcar de stimuli locali. Din intimitatea erecției După cum ai văzut mai sus, componenta cea mai simplă a erecției tale este arcul reflex dintre penis și măduva spi nării. Acest arc reflex conține: stimulul de la periferie, calea de transmitere către măduvă (un nerv), centrul sacral al măduvei, calea de transmitere către periferie și organele efectoare (vasele de sânge). Astfel, în plăcutele momente ale masturbării, stimulii produși prin frecare ajung
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
asculte și să se supună alegerii tatălui, tatăl fiind de altminteri persoana care de ține baierele pungii și controlul economic al familiei. Au to ri ta tea tată lui în conducerea politicii matrimoniale este confirmată deseori de micile în sem nări testamentare atunci când bărbații familiei țin să marcheze îndeplinirea atribuțiilor care le revin față de copii, mai ales față de fete, consemnând următoare le: „am înzestrat-o și am măritat-o într-o casă bună, după un om de cinste“. alegerea îi aparține
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu-i va fi călugăria de vreo spăsanie, ci de osândă“. Termenii-cheie ai discursului - spăsanie și osândă - relevă clar misiunea pe care o are fiecare dintre in stituațiile sistemului represiv: mănăstirea asigură mântuirea, în schimb pușcăria numai ispășirea unei condam nări, una are o importantă conotație spirituală, cealaltă numai una punitivă. pentru întemnițarea femeilor, mitropolitul are la dispoziție două mănăstiri: Viforâta și Dintr-un lemn. Pentru bărbați se preferă mănăstirile Snagov, Cer ni ca și Căldărușani. Obișnuiții acestor locuri de recluziune
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
comunicării: "reculer pour mieux sauter". Puteam găsi, ca o anticipare a acestei opțiuni, notița despre situația aparte a unui poet sinucigaș (22 februarie 1986): poziția de dublă exterioritate față de două patrii (cea abandonată și cea de adopțiune, vezi Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, 1992, 85). El însuși avea să repete dar nu în actul autosuprimării fizice ceva din mecanismul navetei existențiale între două lumi, astfel încât unul dintre prietenii săi (dincolo de repetate "rupturi") a notat într-un poem-necrolog: Are dreptate poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în închipuirea lui) trebuie să admită că în momentul intrării în catedra de megaloromană marinată era contaminat de mediul în care intrase după ce se despărțise de editură (primul "job" post-decembrist). Citea deci cu o anume iritare seria de Insem(i)nări artificiale apărute în volumul editat de Institutul European în 1992: i se părea fără noimă insistența asupra raporturilor autorului cu apa și limbile, dincolo de simpatia pentru persoana Luca Pițu. Și mai ales nu pricepea ce legătură este între recurența acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
între recurența acestor teme care-i "săreau în ochi" și nu-i permiteau să ordoneze biografemele convocate în notele datate, culese (alese?) din intervalul 1975-1992. Abia imersiunea în Lexiconul figurilor căjvănare (2015) și o nouă recapitulare a sus-pomenitelor Însem(i)nări l-au mai luminat. Iritarea nu a dispărut însă cu totul, după cum se vede din notele pregătitoare, recuperate discret pentru analiză. De ce se apucă să-mi relateze în patru locuri (pag. 19, 25, 32, 42) despre înotii: o fi oare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori Dacă ne oprim la aceste prime pasaje ale denudării publice a lui Elpi (nu întrutotul străine ca spirit, nu însă ca actualizare de cioburile de memorie ale lui Baudelaire 69), intitulate Insem(i)nări artificiale (cu inevitabila întrebare: ce e artificial în ele), remarcăm că înotul dispare ulterior și nu este relevant pentru alt topos (marea), unde vom afla în schimb despre balansarea adnotatorului între manque (consecință a rupturii recente de "Barbaria cu chip
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Naționale. În 1985 "cel mai iubit fiu al poporului" îl trimite la marginile sistemului pe "cel mai mare poet al epocii". Elpi făcuse propria lui "epurare" puțin mai devreme comițând acel "meurtre symbolique" asupra căruia va insista în Însem(i)nările Magistrului (nota din 18 martie, vezi p. 80). Arhivele epocii nu nu spun nimic și am fi rămas în beznă dacă paginile de jurnal restituite de "pretorieni" ar fi avut soarta unei nevinovate scrisori de adolescentqqqq. 4. Scrisoarea sfâșiată, tentația
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
refacere în Hexagonerie după o epuizantă deplasare în Orient. În program, în timpul celor trei zile petrecute într-un cătun din Alsace, a "consumat televiziune germană și franțuză, revăzând, de pildă, Vaca și prizonierul, o capodoperă de zoofilie". Vezi Insem(i)nările..., 98). f Nu voi face public numele filmului și al regizorului pentru că singurul care contează este cameramanul, despre care nu am nici o informație. g Termenul tehnologic corect era "rectificări". L-am evitat (prietenii știu de ce). h Am utilizat termenul englezesc
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Din germ. Stimme. ii 30 septembrie 1975, 9 octombrie 1976, 10 iulie 1977, 7 septembrie 1979. jj "6 februar 1981 S. a fost interogat despre Elpi: dacă e jegos, dacă e mereu fără cravată, dacă e nesocialist". Vezi Insem(i)nările Magistrului din Cajvana, 56, sublinierile îmi aparțin. kk "Dreptu-i că narațiunile despre hasizi, culese de Martin Buber, menționează și un rădăuțean cu puteri taumaturgice" (vol. cit., 21). ll În alt text, LP ne atrage atenția asupra diferenței dintre temporalitatea rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de altă parte însă, în timpul ultimelor săptămâni precedând nașterea și în intervalul dinaintea botezului, pericopele extrase din Evanghelistul Luca sunt frecvente la ortodocși confesiune de care mai țineau părinții lui Elpi. Pentru istorie, vezi DAGI, 308. nn Vezi Insem(i)nările Magistrului, 19. oo În fotografia făcută în apropiere de gara maritimă de la Sankt-Petersburg, Master X a surprins un pescar sondând inconștientul colectiv al națiunii. pp În care nu-i includem pe practicanții "pescuitului sportiv", pe cei din industria pescuitului și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
colectiv al națiunii. pp În care nu-i includem pe practicanții "pescuitului sportiv", pe cei din industria pescuitului și nici pe gestionarii heleșteielor, care sunt piscicultori și "culeg" peștele din baltă așa cum legumicultorii adună roșiile din strat. qq Insem(i)nările Magistrului, 25. Evidențierea prin distanțarea literelor îmi aparține. rr Nu văd de ce nu ați accepta această invenție personală... ss Vol. cit., 32. tt Termen argotic pentru Paris (intrat în vocabularul pretențios al celor care vor să arate că știu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
prost izolate fonic și termic, dezvoltând tribalisme de cartier. oooo Primirea în Franța prima difuzată masiv de televiziune, avea drept ecou un simulacru de dialog: "Ai văzut noul serial?" "Care" "Un idiot la Paris". Pentru funcția bancului, vezi Insem(i)nări, pag. 77, notă din 31 octombrie 1984. pppp Adică de torturi, ucideri premeditate și din culpă, șantajul cu "pedepsirea" membrilor de familie. Nu intrau aici transformarea în spioni a celor apropiați unui "obiectiv" (de la "tovarășul/tovarășa de viață" la colegi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un obiect poluat, și a-l rescrie la modul esopizator"(DAGI, 226) rrrr Un gen aparte de A CAPPÉLLA adică de muzică fără acompaniament instrumental. ssss Iată o astfel de evaluare a stării "post-operatorii" consemnate de Magistru în Însem(i)nări: 28 mai 1983: "Ignor de ce notă m-am purtat. De 8?. Oricum, nu am spus de la cine am "Schimbarea la față a României" rotarului cu rât porcin." (p. 69). tttt Ibid., 63. uuuu AS: locativul obligatoriu aici era "din". Cred
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fie cu ajutorul lui ELE (din eleganți), fie cu SICO (din sicone, pl. de la siconă "tip de fruct compus care se prezintă sub forma unei urne cărnoase în care se află un număr mare de achene")". 11 Publicată în Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, Editura Institutul European, 1992 (anul lansării obiectului zburător neidentificat ca origine. 12 TD: în franceză "travaux dirigés" (activitățile de seminar de la noi, ceva mai riguros concepute când le-am cunoscut la fața locului). Aici este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
învățământul primar și secundar). 73 În ciuda unei relative detașări de psihanaliză, LP consemnează în data de 12 septembrie 1982: "Vreo zece zile m-am retras în spațiul parental unde am recitit temeinic Dostoievski și paricidul + Das Unheimliche". Vezi Insem(i)nările Magistrului, 64. Culegerea de texte alese din Freud (Scrieri despre literatură și artă, Editura Univers) apăruse în 1980 și era greu accesibilă fără a figura la depozitele de carte din județele "neuniversitare" pe listele celor considerați maturi pentru asemenea produse
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mai apărut: • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
continuă masajul, tot cu cele trei degete, de la tâmple în jos, la maxilarul inferior și înapoi, pe ambele părți în același timp. Cu degetele medii și inelare se masează ambele părți ale nasului pornind de la rădăcină și pînă în zona nărilor și apoi mișcarea se reia în sens opus. Fig. Masarea gâtului 3. Masarea gâtului Se execută mișcări de masaj cu toate degetele mâinii pornind din față spre spate și înapoi, se continuă cu baza gâtului, clavicula și umărul. Fig. Masarea
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
din care nimeni/ nu te mai scapă, / Unde totul e proaspăt ca-n mărar,/ Unde sunt căni cu apă!"), cu variantele subînțelese, iatac și alcov, bucătăria ("Dulci bucătării de vară/ Cu găleți de zoi la ușă,/ Unde plitele-și înfundă/ Nara moale în cenușă") și cămara. În proximitatea lor este situată, firește, grădina. O uriașă fantezie asociativă le umple cu o mulțime doar în aparență eteroclită de obiecte, ființe și vegetale ca și uitate, redescoperite cu o candoare perfect convingătoare, deși
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plină de urdori de tot felul, emanând mirosuri pestilențiale: "O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Și-ți căutam chiloții sub saltele/ Ca să le sorb cerescul lor parfum,/ Cu nara dilatată, cu ochi umezi/ Cu inima făcând trans-bara-bum!// O, servitoare, dulce servitoare/ Când adormeai în terfe și sudori,/ M-apropiam de tine cu sfială/ Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori.// Aveai mamela bleagă cât ceaunul/ Și la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cititorului i se sugerează dacă nu un cod hermeneutic in nuce, măcar o pistă de lectură axată pe inocența sinonimă, și aici, cu anularea prejudecăților interpretative: "Trebuie să stai mult timp singur ca să poți auzi lumina. Trebuie să-ți lași nările în strujeni ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să fie roșu ca zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ți aurești manșetele cămășii cu fântâni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la viața zilnică), cartea sublimează o întreagă filosofie asupra existenței ca pe-trecere inițiatică, accentuând necesitatea asumării unui cod atitudinal în care să primeze smerenia și asceza. Proiectate astfel, Sutrele muțeniei formează o carte a ființei în căutarea Ființei: "!pudoarea nărilor,/ pudoarea mâinilor,/ parfumul Domnului închid:/ Te miros cu mirosul câinilor,/ Ție mă-nchin/ cu mâinile,/ precum înalț un zid!"(Sutra VI). Proces torturant nu pentru că presupune un lung șir de umilințe și lipsuri autoimpuse, ci pentru că trece, obligatoriu, prin revelația
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]