10,006 matches
-
din Dragoste și Dor pentru tot ce mi-i drag și scump, din Durerea pentru tot ce mă doare, din Speranța la un viitor mai fericit pentru urmași. Nu scriu intru slavă mea... Scriu pentru a slavi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească...În limba mea...În limba mea zâmbește codrul cu ponoare,În limba mea izvoarelor
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
ci cu un râs zgomotos, în hohote, de om sănătos. D.G.: Cât de dificil a fost să primești azilul și să te adaptezi într-o țară capitalistă? V.R.: Începutul într-o nouă țară este dificil pentru oricine își părăsește locurile natale. (Oftează prelung). În Canada, primul pas al unui solicitant de azil este susținerea unui interviu în care îți expui motivele cererii în fața unui juriu format din funcționari ai serviciului de imigrație. Solicitantul acceptat intră imediat într-un program numit COFI
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
bacalaureat, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, pedeapsă săvărșită în Penitenciarul Târgșor. În 28 iunie 1950 i se va prelungi detenția și va fi eliberat în 1951 din Penitenciarul Ploiești, însă i se stabilește domiciliu obligatoriu în satul natal până în anul 1952. În 1958, fiind deja student în anul 5, este exmatriculat pentru că fusese deținut politic. Va fi din nou arestat în 1959 pentru manifestări legate de Revoluția din Ungaria, fiind condamnat la 4 ani închisoare corecțională. De data
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
excursia din Serbia. Profu' de info (fost elev de-al meu, sârb, timișorean), m-a invitat la prima excursie organizată de el. Miercuri dimineața, la 6,30, am plecat, două autocare, spre Stamora Moravița. Drumul trece prin Jebel, satul meu natal. Am avut o dureroasă strângere de inimă în dreptul străzii mele. A treia casă de pe stânga, stătea tăcută, cu obloanele lăsate, în așteptarea zilelor de vacanță, când o vom umple de povești iar, eu și sora-mea (una mai guralivă decât
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_pacea_serii_de_april_corina_lucia_costea_1333751362.html [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
-și numească bodega, „La ... XI. LIVIU GOGU, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 227 din 15 august 2011. -M-am născut la data de 14.09.1963, în localitatea Poșta Cîlnău, județul Buzău. -Am urmat cursurile școlii generale din localitatea natală, între anii 1970-1978. -Din 1978, până în 2006, studii militare (liceu militar, scoala de ofiteri, Academia Forțelor Terestre) și carieră militară. -Am început să scriu proză pe la începutul lui 2008, deși, mărturisesc, impulsul l-am simțit dintotdeauna, dar multă vreme am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
literară", "Cronopedia", "RoGrup", "Sunetul Muzicii". -Am publicat proză scurtă în: - revista "Actualitatea literara" nr. 4/2011; Citește mai mult -M-am născut la data de 14.09.1963, în localitatea Poșta Cîlnău, județul Buzău.-Am urmat cursurile școlii generale din localitatea natală, între anii 1970-1978.-Din 1978, până în 2006, studii militare (liceu militar, scoala de ofiteri, Academia Forțelor Terestre) și carieră militară.-Am început să scriu proză pe la începutul lui 2008, deși, mărturisesc, impulsul l-am simțit dintotdeauna, dar multă vreme am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
de amoruri pierdute. Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uitarea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina.Ea i-a fost prima soție vreme de 14 ani, dar rășinărenii din satul natal aveau s-o considere mereu adevărata soție a domnului Goga, care prin blindețea și felul ei de a fi, se apropiase pentru totdeauna și de inima mamei poetului, învățătoarea Aurelia Bratu (Bratu - înainte de căsătoria cu Iosif Goga, tatăl poetului care
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iubirile_scriitorilor_2_mihai_stirbu_1357114705.html [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
naștere a unei națiuni. Eroina însăși are nevoie să se nască încă o dată, din propria-i cenușă, pe pământ american. Iată de ce, doar atunci când va fi capabilă să înțeleagă că a ales să aibă un alt cămin, departe de țara natală, în clipa când va reuși să se lase cu adevărat adoptată de această nouă patrie, Angela va ajunge să se accepte pe ea însăși și să renunțe la un stil de viață marcat de ideea că orice ar face, continuă
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_viata_pe_fuga_sau_experienta_americana_in_viziunea_mirelei_roznoveanu_new_york_.html [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
născut în România Mare. Mulți împreună cu urmașii lor au fost dacă nu nimiciți, apoi rusificați prin Siberia, Kazahstan sau prin alte zone ale defunctei URSS, au fost adoptați de Argentina, Canada, Germania, SUA etc. Cei mai mulți însă și-au părăsit locurile natale „din mila salvatorilor roșii”, refugiindu-se în Țară unde o bună parte dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/crucea-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
la un protecționism conservator tradițional, pentru păstrarea nealterată a ființei lor etnice și de cultură materială și spirituală și tăindu-i orice legătură cu lumea înconjurătoare, cultivând terenul în stilul tradițiilor asiatice, cu plante și vegetație aduse din lumea lor natală. S-au izolat încercând să înalțe un zid aidoma celui celebru din țara lor cu multe sute de ani în urmă, păstrând firește proporțiile și potențialul și nivelul de amenințare al „dușmanului”. Azi „ruinele”, rămășițele fostelor ziduri sunt acoperite în
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
și dușmănoase, e drept că și gardul de beton e înalt, exact în locul curbei pe care-o iei spre a-i trece “bariera”, dar și pe o bună porțiune de aliniament stradal. Sonora, un orășel cochet, cam cât Rucărul meu natal, poate chiar mai populat decât e înscris pe indicator și în orice caz mai adunat, cu viluțe înălțate de la stradă până pe dealuri abrupte, cu cărărui unde pe o parte și pe alta locurile sunt ocupate de garaje, prăvălii, părculețe sau
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
al formelor intuiției sensibile, de subiectivismul timpului și al spațiului, poetul se întreabă: „Gol e pământul și acum fără tine. Ce cauți, mărite, în grădina mea?” Regenerarea spirituală se produce ori de câte ori se reîntoarce (fie și numai cu gândul) la pământul natal : „Pământ al meu, uitarea mă cunună, eu nu-ți mai sunt nici mire, nici cocon, mirodenii sădesc în brazdă plugarii, dansează Tăcerea pe un vechi gramofon!” ; „Tăcerea! Tăcerea vizibilă o vreau! Când sunt cu mine îmi mai rămân de-ndeplinit doar
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
importanți poeți români ai exilului, George Filip a semnat anul acesta, 2009, cel de al 26-lea volum, intitulat „George Filip din Pontus Euxin”. Născut pe 22 martie, în comuna Tuzla din județul Constantă, poetul își descrie apartenența la locurile natale, astfel: „Marea a fost a doua mama a mea, înotam că un delfin, mă înecam adesea , dar nu de tot și mai tarziu, am numit marea... Marea mea cea Neagră, crezând că sunt fiul ei.” George Filip părăsește România în
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
involuția din 1989, vizitez Țară mai în fiecare vară. Am publicat în țară multe dintre cele 26 de volume. Este foarte costisitor. Și toți îți cer bani și țoalele de pe tine. În vara aceasta, am fost sărbătorit la TUZLA mea natală, de Sfântă Maria Mică și mi s-a acordat titlul de Cetățean de onoare. “Îmi trăiesc clipă cu maximum de intensitate” - Cum vă petreceți timpul liber? - Pentru peticele de timp liber, nu programez niciodată, nimic. Îmi trăiesc clipă cu maximum
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
Iași) iar dumneavoastră erați în concediu de odihnă și v-a făcut plăcere să ne prezentați Casa memorială și să ne vorbiți cu mare sensibilitate despre scriitorul Octavian Goga și soția sa, Veturia Goga. Ce amintiri deosebite aveți din localitatea natală, Ciucea? - Orice om are ca repere majore ale trecerii sale prin lume locul unde vede lumina zilei, locul sau locurile unde a învățat și s-a format și abia după aceea celelalte legate de alte evenimente sau momente care i-
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
de mult timp a trecut, să se simtă mereu legat, atașat de locul de naștere. Aceste sentimente le nutresc și eu. Am străbătut o bună parte din lume, dar de fiecare dată m-am simțit ca aparținând și satului meu natal. Simțeam un fel de mândrie că, iată, un ciucean, a ajuns și acolo și acolo, a întâlnit sau a discutat, de la egal la egal, cu miniștri, deputați, senatori, președinți de state, alți înalți demnitari ai țărilor respective. Aș fi vrut
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
uniforma școlară, l-am avut, cu greu de imaginat azi dificultăți, din partea alor mei, abia în clasa a IX-a, când am mers la liceu, la Cluj. Iată doar câteva din amintirile, dulci-amare, pe care le am despre locurile mele natale și despre copilărie. - V-a influențat cineva în ale scrisului? Aveți vreun model? - Sunt o fire extrem de voluntară și accept cu mare greutate modele. În absolut orice domeniu. Ba chiar încep să intru la idei atunci când cineva insistă să fie
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
7 mai? Pentru că este data morții lui Goga. Și cum, cel puțin la Cluj-Napoca, dar și la nivel național, nu a avut loc nici un fel de manifestare comemorativă, nici măcar la instituțiile care poartă numele poetului, dar nici în satul lui natal, am considerat potrivit să planific această lansare de carte atunci. Asta cu atât mai mult cu cât una dintre cărțile amintite conținea și texte de istorie literară referitoare la poet și la viața lui [1] - Ce amintiri aveți din cariera
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
de cultură român. În plus, Veturia Goga m-a ajutat foarte mult. Datorită ei, eu, nepot de chiabur, am reușit să păcălesc vigilența regimului și să pot urma liceul. Dar nu la Huedin, cel mai apropiat oraș de satul meu natal, ci la Cluj, „să mi se piardă urma”, cum a ținut să precizeze Veturia Goga părinților mei. - Criticul Dan Brudașcu cum vede opera lui Octavian Goga? - Pe nederept neglijată de Academia Română și institutele de cercetări subordonate acesteia, ca și de
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
nevoie la școală. Ajunge, în 1939, la Școala Normală din Cristur-Odorhei, unde își continuă studiile încă un an. Susține examenul de capacitate la sfârșitul anului școlar 1940-1941 și renunță la școală din cauza greutăților materiale. A refuzat să revină în satul natal. Ani mai târziu, scriitorul evoca neajunsurile cu care s-a confruntat în anii de după școală. Mi-e imposibil să-mi amintesc și să înțeleg cum am putut trăi, din ce surse, toată toamna și toată iarna lui ’41-’42. Doar
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA by http://uzp.org.ro/93-de-ani-de-la-nasterea-celui-mai-iubit-dintre-pamanteni-marin-preda/ [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
acum? Ce mai faci?...” (Iulian Patca) Volumul „Să vii și mâine” de Iulian Patca, subintitulat „poeme de dragoste”, vine după o carte de proză scurtă („Nopți cu lună și voluptăți”, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2002), o monografie a satului natal, Corvinești, comuna Matei, județul ... Citește mai mult „Unde să-ți scriu, în ce capăt de lume, / unde ești acum, ce mai faci, / ce s-a ales de visele noastre nebune / în care ne furam pe cai înstelați? Cum mai zâmbești
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
acum? Ce mai faci?...” (Iulian Patca)Volumul „Să vii și mâine” de Iulian Patca, subintitulat „poeme de dragoste”, vine după o carte de proză scurtă („Nopți cu lună și voluptăți”, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2002), o monografie a satului natal, Corvinești, comuna Matei, județul ... XII. POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREȘEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” - IOAN BRAN, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011. „Nu pot susține că m-am biruit, / nici dovedi nu pot că
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
de 95 de ani și este înmormântat la mănăstirea Tismana. Din moaștele sale se păstrează numai un deget restul fiind ascunse de teama deselor năvăliri turceșt pierzându-li-se urma. Surse slavone afirmă că acestea se află în Macedonia sa natală. Însemnările originale despre viața lui s-au pierdut și după multe cercetări de documente și tradiții păstrate în diversele locuri prin care a trecut, au fost reconstituite de ieromonahul Ștefan în sec.XIX. A fost canonizat de sfanțul sinod al
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
mai mult, mai mult... întrerupându-mă uneori, ca să-mi confirme adevăruri. Cartea „Rădăcini”-cartea vieții-este darul tău de preț pentru copii și nu numai... Cred că nimeni nu a scris ceva atât de profund și cu date exacte despre satul natal. Istorie, obiceiuri, bucurii și necazuri, emoție pusă în fiecare rând ... suflet și iubire. Să fie “Rădăcini” o carte nemuritoare! Gabriela Petcu Redactor la ziarul „Curentul Internațional” Referință Bibliografică: Rădăcini -Floarea Cărbune, recenzie-Gabriela Petcu / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RĂDĂCINI -FLOAREA CĂRBUNE, RECENZIE-GABRIELA PETCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_radacini_floarea_carbune_recenzie_gabriela_petcu.html [Corola-blog/BlogPost/351192_a_352521]
-
și acurateței desăvîrșite, rămânând nepărtinitor, autorul Octavian Curpaș lasă totuși să transpară printre rânduri afecțiunea și admirația pe care i-o poartă prietenului drag de pe acum. Poate cele mai mișcătoare pasaje în acest sens sunt cele dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]