2,174 matches
-
aprinde țigările una după alta. Se aflau cu toții sub o putere căreia trebuiau să i se supună, dar era într-un fel și plăcut, au hălăduit pe străduțele în pantă, l-au ascultat cum povestește într-un ritm egal și neobosit, cu tonuri diferite, interpretând, jucând un rol care nu fusese niciodată al lui, i-a purtat pe sub felinarele aprinse ale străduțelor ce se cățărau pe munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a făcut o opțiune riscând bucuria imediată din alte posibile preocupări, oricât de naiv ar fi gândul acesta, ar trebui să scrie despre moarte, speranță, șiretlicurile vieții, amăgiri și abur și chiar despre naivitățile numite datorie, sacrificiu, voință, greșeală, energie neobosită, rău și bine și încă altele care numai împreună înseamnă viață. Iar în fața cuprinderii înfricoșătoare a acestui gând se așternea dintr-odată liniștea rece, din teama că nicicând forțele lui nu vor fi în stare să spună ce trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu echipajele rănite. Luni de zile, avioanele japoneze lovite căzuseră din cer În cimitirul din aerodromul Lunghua, de parcă o luptă aeriană titanică se desfășura deasupra norilor. Grupuri de negustori chinezi de fier vechi mișunau deja printre avioanele distruse. Cu abilitatea neobosită a chinezilor de a transforma un fel de deșeuri În altul, scoteau Învelișul de metal de pe aripi și recuperau cauciucurile și rezervoarele de benzină. În cîteva zile, acestea aveau să fie vîndute la Shanghai sub formă de panouri pentru acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Bineînțeles că japonezii erau În frunte, chinezii la coadă, iar englezii oscilau pe la mijloc. Dar Jim se gîndi la avioanele americane care măturaseră cerul. Oricît de viteji ar fi, japonezii nu puteau face nimic ca să oprească aceste mașini frumoase și neobosite. — Japonezii sînt viteji, conchise Jim. Dar acum vitejia nu mai contează. — Nu sînt chiar atît de sigur. Tu ești viteaz, Jim? Nu... bineînțeles că nu. Dar aș putea să fiu, afirmă Jim. Eu cred că ești. Deși neintenționată, replica doctorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
MI-E DRAG CODRUL ȘI-L IUBESC Iubesc codrul că-i fălos, Mi-e drag codrul că- i umbros, Toate câte-n el domnesc Testament e strămoșesc. Multe-n el sunt așezate, Flori și păsările toate, Râuri șiroind agale Trec neobosite-n vale. Mi-e drag codrul când foșnește, Cerul prin el se zărește, Toate-mi par că îmi vorbesc, Codrul, leagăn strămoșesc. Mi-e drag codrul când adie, Iar când plouă toate - învie, Oxigenul lumii este Vitamină, ne hrănește. Nectarul
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
nu se va putea limita însă la zestrea de amintiri a tradiției populare, colective, la acele „spuse din auzite” vehiculate de ky:gen, „omul de prin partea locului”, ci va avea nevoie și de meditația unui waki, ființă marginală, călător neobosit, trecut el însuși prin experiența cutreierării lumii și a căutării adevărului, singurul, de altfel, care va trăi „miracolul” contactului nemijlocit cu fantoma. În no, fantoma „apare”, într-adevăr, acolo unde neliniștea unui mort al cărui suflet zbuciumat nu-și află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
imaginea vie și luminoasă de care pare a se agăța cu disperare” a ceea ce ar fi putut să devină: un personaj cu o identitate clară. Un personaj adevărat, și nu o umbră veșnic rătăcitoare. Prin intermediul acestor ficțiuni ce-și caută neobosite întruparea și pe cel ce le-ar putea da viață, Pirandello operează, așadar, dedublarea acelei lumi intermediare, tranzitorii, care este prin definiție lumea teatrului. Dar și a fantomelor. Nefericitele creaturi cărora nimeni nu le-a găsit încă o formă vizibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pe care nu o privise niciodată cu ochi buni, integrând-o - din punct de vedere istoric - târziu și cu destulă teamă 1. Ei bine, cine ar fi putut crede în existența duhurilor, a fantomelor, a sufletelor din Purgatoriu și a neobositei lor rătăciri, cine ar fi putut crede în Îngerul O Sută Plus Unu cu mai multă convingere decât Contesa? Este părerea lui Cotrone, care îi și cere, de altfel, bătrânei Sgricia să-i istorisească totul Contesei, fiindcă „nimeni altcineva n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
lor tensionată. Kantor sau baraca de bâlci ca teatru al morțiitc "Kantor sau baraca de bâlci ca teatru al morții" Când scria fundamentalul său text-manifest „Teatrul morții”1 sau când, montând Clasa moartă, dobândea o consacrare internațională, încununare a unor neobosite căutări în domeniul artelor plastice și în acela al teatrului - căutări pe care le-am putea defini, citându-l, o veritabilă „aventură în universul materiei și al fantomelor” -, Kantor parcursese mai mult de jumătate din lungul drum al unei strălucite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
gură. Mă mir chiar că am scăpat-o din vedere până acum, cu atât mai mult, cu cât legătura noastră mă costase trei tablouri ce le-am oferit unui medic, care o cususe înainte de căsătoria ei cu un vechi și neobosit pretendent. Parcă o văd și acum, venind să-mi facă o vizită chiar a doua zi după noaptea nunții. Intrase indispusă în cămăruța mea îmbâcsită cu miros de ulei și de mizerie, azvârlindu-și pe canapea pălărioara bărbătească de fetru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
al turlelor. Fantomele serii Își acordează din nou lirele și hoinăresc cântând - o orchestră plângăreață, pe lungile coridoare formate de copaci. Focuri străvezii se fac ecourile nopții de pe un vârf de turn pe altul. O, somnule care visezi, o, vis neobosit, presează din petalele florii de lotus o amintire a acestei clipe, o esență a acestui ceas! Nu vom mai aștepta coborârea lunii de pe cer În valea asta sechestrată de stele și turle, pentru că eterna dimineață a dorinței se transformă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
beznă din lucerna spectral luminată? Doamne!... Până când tu În somn te-ai mișcat și ni s-a făcut frică... Ei bine... trecurăm... mai suntem o cronică doar În lumea ciudată, Doar straniu metal meteoric din ceruri ivit; Născut pe Pământ, neobositul, de tot ostenit, s-a-ntins lângă apă, Aici, lângă mine, neînțelesul copil regăsit. Teama-i ecoul pe care l-am urmărit până la fiica securității, Acum suntem fețe și voci... prea curând și asta o să apună, Șoptind vorbe de-alint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s-a așezat pe marginea șoselei din Jersey și a contemplat ținutul Înghețat. Pentru el natura, un fenomen destul de grosolan, alcătuit mai ales din flori care, la o inspecție mai atentă, erau roase de fluturi și din furnici ce călătoreau neobosite pe firele de iarbă, era, ca Întotdeauna, o dezamăgire. Natura reprezentată de ceruri, ape și orizonturi Îndepărtate era ceva mai plăcută. Înghețul și promisiunea iernii Îl Înfiorau, făcându-l să se gândească la marea bătălie dintre St. Regis’ și Groton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a fost cel care își asigura discipolii că îi poate învăța cum să oprească sau să declanșeze pe cale magică furtunile și ploile în beneficiul oamenilor. Așa rezultă din următorul fragment de poem, atribuit lui însuși : Astfel, tu vei opri violența neobosită A vântoaselor ce se aruncă peste ogoare Și cu suflarea lor distrug câmpii cultivate, Dacă vei voi, din contră, s-aduci bune vânturi Vei crea pentru oameni seceta binevenită Din sumbra ploaie, iar din seceta verii isca-vei Ploi ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din SUA dl. Nicu Popa, Mihai Stan, de la Cluj, Florin Săsărman și Grigore Caraza, din Tg. Neamț. Atuncia și cu dl. Vadim Pirogan am mers într-un grup mare la cimitirul refăcut de la Țiganca. Cimitirul a fost refăcut cu sacrificiul neobositului român cu suflet mare din SUA, dl. Nicolae Popa, cel care a cules de pe câmp o sacoșă cu oasele sărmanilor ostași români, morți în cel de al doilea război mondial, uciși de ciuma roșie rusească și risipite în cimitirul devastat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
a autononomiei Principatelor Dunărene. În 1853 Îl găsim pe Ion C. Brătianu ca purtător de cuvânt pe lângă Napoleon al III-lea, unde a continuat să slujească intereselor românești (mai ales) printr-un celebru Memoriu. În perioada Congresului de la Paris (1856), neobositul Ion C. Brătianu publică articole, studii, memorii prin care Încearcă să demaște mașinațiunile Turciei ce ținteau zadărnicirea alegerilor pentru divanurile ad-hoc. El se va face cunoscut ca principalul om politic, militant convins pentru dubla alegere a lui Al. I. Cuza
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
necontenit pe dânsul și învață necontenit pe alții.” N. Iorga. Așa cum temelia asigură stabilitatea și trăinicia unei case, tot așa primii ani de școală reprezintă temelia pregătirii și desăvârșirii profesionale de mai târziu. Însuși învățătorul Marcu a fost rodul muncii neobosite, a seriozității și pasiunii cu care lucrau profesorii Școlii normale de băieți din Bacău, dascăli cu prestigiu precum Gh. Gavrilescu, Haralambie Ionescu, dr. Luca Ioan, Glodaru Constantin, Ionescu D. George, Alecu Ioan, Stoian Vasile, Pintilie Radu, la Școala de aplicație
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
memorării mecanice. Punea accentul pe învățământul creator care să stimuleze aptitudinile personale ale elevilor. Un dascăl inimos pătruns de dragostea pentru profesie a știut să înfrunte greutățile și să insufle copiilor râvnă pentru învățătură, pentru idealuri înalte. Dovada muncii sale neobosite și a generozității sale pedagogice o constituie generațiile de elevi bine pregătiți care au reușit să se specializeze în diferite domenii: muncitori cu înaltă calificare, agricultori, învățători, profesori, ingineri, economiști. “Dacă știu matematică, știu datorită d-lui învățător Marcu, cu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
pleacă mai departe. Pe cei dela escadrila 112 îi vedem mai des, și în special pe George Balș, care vine cu avionul lui personal, un "Bücker Student" de 60 cai putere. Pe unde n-a umblat acest mic avion cu neobositul său proprietar? Ca și Costel Sideri un rezervist și el, concentrat în altă escadrilă de legătură, tot cu avion personal, un "Klemm 25" -, George Balș a colindat toată Transnistria. Drumul lor obișnuit este Tighina Nicolaev, care trece prin regiuni vizitate
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
căci, deschizând ușa intervențiunei străine, cine ne poate spune unde se vor opri mai târziu pretențiunile nedrepte din afară? Etc. etc. Declară că nu e loc, cât pentru acum, la revizuirea Art. 7 din Constitu țiune.“ anul Dar evreii sunt neobosiți; Alianța israelită universală lucrează energic pe lângă toate cabinetele cerând, stăruind ca să se impuie României soluționarea grabnică a problemei. Dar la București Parlamentul nu se grăbește deloc. Opoziția împotriva revizuirii Art. 7 este din ce în ce mai puternică, așa că guvernul vede că nu are
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ai frământat trupul și sufletul; ce puteri supranaturale sălășuiseră-n Tine de Te avântați pe culmile cele mai înalte ale gloriei de Erou! Vei fi, poate, un răscolitor al brazdei, ce trăiai înfrățit cu doina și cântecele ciocârliei; vei fi vreun neobosit muncitor din fabrici, dogorât de vâlvătaia focului și asurzit de huruiala fierului; vei fi vreun călător al patriei Tale obidite și al dragostei tinerești; vreun copil cu păr bălai, născut în palat și-nfășurat în scutece de mătase; vreun străin născut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
măiestrie, Elisa Conta a știut să toarcă firul trecutului românesc, legându-l de prezent și dându-i avânt spre viitor; iar nu întrerupându-l, așa cum se-ncearcă a face generația de astăzi. Ieșită la pensie după 35 de ani, de neobosită muncă, Elisa Conta nu poate să se împace cu gândul, de a părăsi sufletele nevinovate ale pruncilor, pe care le scrutase o viață întreagă; pe care le cunoștea și înțelegea și de care nu se putea despărți! Creează atunci cu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Dar cum ar fi putut s-o răscumpere? Citat: „...prin rezistență, prin poftă de luptă...”. Dirijorul german Joseph Kleiberth face o criză cardiacă în timp ce conducea, la München, actul al doilea din Tristan și Isolda. Dintr-un necrolog consacrat artistului: „Dirijor neobosit, nu e de mirare că a căzut fulgerat la pupitrul său...”. De ce nu e de mirare? Și: „...dar care dirijor german n-ar dori să moară conducând Tristan?”. Crowhurst e convins că va izbândi, fiindcă de doi ani proiectează să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
la martiriu? - Alt caz de notorietate: în Geneza 14,13, Biblia românească, urmând TM, îl numește pe Avraam „evreul”, acolo unde LXX folosește termenul perates („emigrant”), un deverbativ de la perao („a trece”, mai abstract, „a depăși o limită”). Părinții Bisericii, neobosiți scormonitori ai sensurilor mistice, plecând de la termenul grecesc, au zămislit o întreagă construcție filozofică având în centru „migrația”... sufletului spre Dumnezeu. Primul care a interpretat versetul în sens mistico-filozofic a fost Philon din Alexandria, continuat apoi de întreaga tradiție alexandrină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Palamas este expresia cea mai completă a teologiei athonite, a cărei moștenitoare de drept și de fapt se socotește ortodoxia română. În sfârșit, Palamas îi oferă lui Stăniloae argumente puternice (sau cel puțin iluzia solidității acestor argumente) în polemica sa neobosită și adesea fără obiect împotriva catolicismului. Reactualizând polemica dintre Palamas și Varlaam Calabrezul, Stăniloae poartă propria bătălie împotriva „pseudo-Bisericii” de la Roma. Grigore Palamas, scrie el, a fost una dintre cele mai hulite figuri răsăritene din partea istoricilor catolici. Cauza este că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]