2,473 matches
-
felul păsării Phoenix: "Pot să mai revin luminos din el ca/ Pasărea Phoenix?" (Strofa a IV-a). Oda eminesciană dezvoltă "o întreagă dialectică existențială" (Edgar Papu). Neîmplinit în aspirațiile sale spre absolut, poetul își caută salvarea prin moarte și simte "nepăsarea tristă" și "voluptatea morții". În final, depășind forma elegiei, unele versuri amintesc de trecerea în neființă, de regăsirea propriei identități. Într-o tonalitate de blestem, de rugă, implorare, dorință de a intra în condiția inițială, într-un plâns de proporții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
amintesc de trecerea în neființă, de regăsirea propriei identități. Într-o tonalitate de blestem, de rugă, implorare, dorință de a intra în condiția inițială, într-un plâns de proporții cosmice: "Piară-mi ochii tulburători din cale,/ Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/ Mie redă-mă! " În timpul vieții, omul are posibilitatea cunoașterii de sine și totodată învață să cunoască moartea. Sintetizând aspectele existenței umane (dragostea, moartea, cunoașterea, autocunoașterea), Odă (în metru antic) are un limbaj artistic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă." Apel de primă instanță, într-un moment când Kogălniceanu avea temei să acuze drastic inerția și "nepăsarea" compatrioților, adică lipsa unei societăți civile, în stare să determine un nou curs. Conduita lui era aceea a unui pedagog preocupat să provoace, în numele mesianismului românesc, o atitudine pozitivă, transformatoare, știind bine de altfel că minunea resurecției nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vrea să însemne "et la vie continue"? Faptul că viața continuă și după cataclism sau că oamenii, la fel ca în finalul piesei, sunt atât de orbi încât nu-și dau seama că trec cu indiferență peste evenimentele majore? Ideea nepăsării, a orbirii în fața momentelor cu adevărat importante, a fost surprinsă pe pânză de Breugel 72. Înrudirea semantica dintre operele celor doi artiști, Arrabal și Breugel, este evidentă. Se poate spune că structurii ciclice a piesei îi corespunde, în film, replică
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a descoperit-o prin efort propriu. Spune Nicolae Țurcan: Îndoindu-se de propria revoltă pe care o consideră "o credință pe care o îmbrățișez fără să cred în ea", precum altădată Stavroghin, personajul dostoievskian, Cioran nu este sigur nici de "nepăsarea față de mântuire", căci spune: "dacă aș fi sigur, aș fi de departe omul cel mai fericit din câți există"58. Cioran nu are încredere decât în ceea ce el însuși descoperă, el verifica totul, iar omenirea, o judeca în baza criteriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sociale de la nivelul clasei; comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc 9 . Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; 9 Romiță
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
spontan, el a încercat sa afle până unde putea merge (răspundea nepotrivit, vorbea neîntrebat, discuta în timpul orei cu alți colegi, deranjând activitatea didactică etc.). Dialogul elevului D.M. cu consilierul școlar și cu doamna învățătoare au arătat că acest comportament reflecta nepăsarea copilului față de părerea copiilor și a doamnei învățătoare, dar și lipsa de motivație în ceea ce privea implicarea sa în activitatea școlară. 54 D.M. nu a renunțat complet la grupul de prieteni din care făcea parte, însă numărul întâlnirilor cu prietenii
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
o formă de comunicare implicită. De aici apar uneori problemele de comunicare între bărbați și femei, fiindcă bărbații sunt mai puțin empatici și atunci lor le scapă anumite detalii pe care femeia le consideră evidente și de aceea nu înțelege nepăsarea bărbatului pe care o atribuie lipsei sentimentelor sau respectului; 4. funcția de contagiune afectivă - empatia are loc în urma identificării eului propriu cu eul interlocutorului ceea ce antrenează împrumutarea stării persoanei care face obiectul empatiei de către cea care empatizează; 5. funcția performanțială
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
glasul meu ce moare; spune-i asta/Și spune-i de-ntâmplările, mari, mici,/ Ce-nrâurit-au...restul e tăcere."208 Același arhetip al Grădinii devastate, lipsit însă de personajele biblice pe care le-am evidențiat, apare în Act venețian. Desfrâul și nepăsarea vecine cu inconștiența, corupția și intrigile la care se pretau dogele și aristocrația venețiană, recepțiile interminabile ale celor ce "...fac din noapte ziuă, și-a zilei ochi închid" întăresc convingerea lui Pietro Gralla că milenarul regat nu mai poate rezista
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de conduită culpabil, putem distinge între culpa profesională medicală prin nepricepere (incompetență, nepregătire, neștiință) și cea prin nedibăcie (prin lipsa îndemânării, a aptitudinilor necesare), între culpa profesională prin neprevedere, cea prin imprudență sau neglijență (neatenție), precum și culpa prin ușurință sau nepăsare. În funcție de modalitățile efective de realizare a faptei, culpa profesională medicală poate lua naștere prin refuzul de a acorda asistență medicală de urgență unui pacient sau prin refuzul de a continua tratamentul unui pacient, dar și prin neacordarea dreptului la o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de a cunoaște o a doua opinie asupra cazului, refuzul de a interveni și de a-și asuma riscurile tratamentului necesar, abandonul pacientului - există multiple alte situații în care se poate constata o atitudine culpabilă din partea personalului medical. Ușurința sau nepăsarea cu care este tratat pacientul pot duce deseori la vătămarea acestuia. Literatura de specialitate explică uneori culpa prin ușurință într-o manieră care nu o diferențiază prea mult de imprudență: „ori de câte ori medicul va prevedea rezultatele nefavorabile ale activității sale, dar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dacă, consecutiv, se produce un prejudiciu și acesta are legătură cauzală cu ușurința sa“1. Sau se consideră că „culpa prin ușurință este favorizată de subestimarea riscului acțiunii medicale sau de supraestimarea posibilităților de acțiune“2. Considerăm că ușurința sau nepăsarea ca forme culpabile ale atitudinii medicului față de pacient nu au legătură cu vreo acțiune riscantă sau imprudentă a acestuia, ci se înțeleg prin simpla indiferență cu care este efectuat actul medical, prin dezinteresul pe care îl arată profesionistul în ceea ce
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
că, de asemenea, pacientul pe care îl trata atunci doctorul suferea de exact aceeași infecție bacterială contactată de B.. Bineînțeles că B. a dat în judecată atât pe medic, cât și spitalul în temeiul acuzațiilor de malpraxis medical.3 Tot nepăsarea medicului poate fi cauza unor urmări grave și atunci când pacientul nu este avertizat asupra comportamentului pe care trebuie să-l aibă și asupra măsurilor pe care trebuie să le ia după o intervenție chirurgicală. Un studiu 4 privind cazurile de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
toți pașii necesari în activitatea sa de prevenire, diagnostic și tratament, întrucât, în eventualitatea unui rezultat vătămător sau prejudiciabil pentru pacient, va putea doar în acest mod să demonstreze că nu și-a tratat pacienții cu ușurință, cu indiferență și nepăsare și nu va fi găsit culpabil. Cu toate că problema abandonului - expres sau implicit - al bolnavului de către medic am menționat-o deja, trebuie să invocăm încă un caz în care ușurința și nepăsarea, indiferența cu care este tratată pacienta în urma intervenției chirurgicale
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și-a tratat pacienții cu ușurință, cu indiferență și nepăsare și nu va fi găsit culpabil. Cu toate că problema abandonului - expres sau implicit - al bolnavului de către medic am menționat-o deja, trebuie să invocăm încă un caz în care ușurința și nepăsarea, indiferența cu care este tratată pacienta în urma intervenției chirurgicale nu poate fi decât culpabilă: M. suferă o fractură a maxilarului în urma unui accident auto. În regim de urgență este trimisă unui chirurg specializat care îi imobilizează maxilarul și o informează
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nu va putea să continue supravegherea pacientei. În acest caz însă, el se face vinovat de abandonarea pacientei și răspunde pentru malpraxis medical. Dacă instanța este generoasă, îl consideră inconștient și reține că a acționat din culpă prin ușurință, prin nepăsare. Însă la fel de bine poate să considere că medicul a prevăzut faptul ca pacienta va rămâne fără supraveghere medicală și a acceptat această eventualitate, care nu i-a afectat în vreun fel comportamentul, caz în care în sarcina sa se va
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
apere cu curaj drepturile și suveranitatea națională, că avea datoria morală să ceară despăgubiri, pagubele ei fiind de 72 de miliarde lei aur și că tratatele trebuiau să consemneze unitatea de stat obținută în anul 1918, au fost privite cu nepăsare de Marile Puteri 55. Delegația română s-a alăturat în ianuarie 1919, celorlalte 31 de delegații naționale și celor peste zece mii de experți care s-au întrunit la Paris. Activitatea ei s-a desfășurat între 18 ianuarie/21 iunie 1918
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
încercări de fraudare etc.) se vor rezolva în totală liniște. asigurând celorlalți elevi condiții de creație. În timpul realizării tematicii profesorul trebuie să fie prezent peste tot, fără a deranja clasa (prin exces de zel la supraveghere, prin ticuri necontrolate, prin nepăsare, indiferență etc.). Încheierea lecției de verificare și apreciere se face astfel: cu cinci minute înainte de expirarea termenului stabilit, clasa este avertizată asupra timpului epuizat; la termen, se propune încetarea lucrului, închiderea lucrărilor; apoi se cere înaintarea lucrărilor pe rând din
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
apere cu curaj drepturile și suveranitatea națională, că avea datoria morală să ceară despăgubiri, pagubele ei fiind de 72 de miliarde lei aur și că tratatele trebuiau să consemneze unitatea de stat obținută în anul 1918, au fost privite cu nepăsare de Marile Puteri 55. Delegația română s-a alăturat în ianuarie 1919, celorlalte 31 de delegații naționale și celor peste zece mii de experți care s-au întrunit la Paris. Activitatea ei s-a desfășurat între 18 ianuarie/21 iunie 1918
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Însoțește cu tehnici profunde, corozive la nivelul comportamental, pajul atrăgînd-o pe eroină În categoriile gnostice ale ameleiei, ale delăsării și indiferenței, adiaphoria. Scopul final, reducționist al pajului este să inducă prin metode retorice subtile personajului feminin acea stare completă de nepăsare, amerimnia stare din care nici o ființă nu va mai putea fi abordabilă erotic sau social. El știa asemeni lui Origen că „stînca pe care nici o sămînță nu Încolțește este sufletul omului Împietrit de nepăsare”. Marcu Ascetu spunea „din nepăsare se
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
personajului feminin acea stare completă de nepăsare, amerimnia stare din care nici o ființă nu va mai putea fi abordabilă erotic sau social. El știa asemeni lui Origen că „stînca pe care nici o sămînță nu Încolțește este sufletul omului Împietrit de nepăsare”. Marcu Ascetu spunea „din nepăsare se naște uitarea”. Or, scopul pajului terapeut este tocmai a induce În Cătălină această stare „utilizează plictisul (accedia) durerea, inferioritatea, contratimpul, asonanța”. Să fie oare pajul și inductorul unei poetici portabile? Să fi avut el
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de nepăsare, amerimnia stare din care nici o ființă nu va mai putea fi abordabilă erotic sau social. El știa asemeni lui Origen că „stînca pe care nici o sămînță nu Încolțește este sufletul omului Împietrit de nepăsare”. Marcu Ascetu spunea „din nepăsare se naște uitarea”. Or, scopul pajului terapeut este tocmai a induce În Cătălină această stare „utilizează plictisul (accedia) durerea, inferioritatea, contratimpul, asonanța”. Să fie oare pajul și inductorul unei poetici portabile? Să fi avut el În minte și structurarea unui
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Baudelaire, constată că eroul este veritabilul subiect al modernității. Timpului modern îi place să se recunoască în figură unui erou, constată Henri Meschonnic [p.19,106]. Eroul modern este un tip nou, divizat, nesigur și inconstant, o figură mixtă de nepăsare și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ei, în perioada decadenta, îi interesează în mod deosebit pe romancierii timpului 119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a Parizienei se caracterizează prin maximalizarea posibilităților de afirmare. Pariziana este o nouă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
suntem un popor vegetal etc. devin laitmotivuri ale poeziei subversive. Neputința revoltei generează imposibilitatea evadării dintr-un univers mort. Numindu-și semenii, cu o ușoară ironie, frații mei, autoarea le critică acestora atitudinea în fața răului, printr-o permanentă stare de nepăsare și de indiferență. O altă metaforă subversivă, opacă, o constituie greierii, care "cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă și ascundeți-i, ierburi,/ De sinceritățile zilei suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]