2,308 matches
-
noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012. Cu privire la principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , că prerogativa legiuitorului de a stabili drepturile de asigurări sociale nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional
DECIZIE nr. 518 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258183_a_259512]
-
prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , că prerogativa legiuitorului de a stabili drepturile de asigurări sociale nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor. În consecință, Curtea constată că susținerea autoarei excepției potrivit căreia transformarea din oficiu a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă contravine
DECIZIE nr. 518 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258183_a_259512]
-
civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor. În consecință, Curtea constată că susținerea autoarei excepției potrivit căreia transformarea din oficiu a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă contravine principiului neretroactivității legii este neîntemeiată, de vreme ce noua reglementare prevede trecerea din oficiu de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea acesteia, stabilind că se acordă cuantumul cel mai avantajos, reglementare care se aplică începând
DECIZIE nr. 518 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258183_a_259512]
-
intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 . Așadar, soluția legislativă criticată se încadrează în libertatea de apreciere a legiuitorului referitoare la stabilirea criteriilor și condițiilor de pensionare, fără să conțină elemente de neconstituționalitate care să conducă la încălcarea principiului neretroactivității legii, deoarece aceasta se aplică doar după intrarea în vigoare a noii legi, și anume după data de 1 ianuarie 2011. 2. Cu privire la critica referitoare la art. 92 din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că ipoteza textului de lege
DECIZIE nr. 518 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258183_a_259512]
-
fundamental, cel al drepturilor câștigate, Curtea reține că acestea sunt aspecte care intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care asigură controlul constituționalității legilor. 3. Referitor la susținerea autoarei excepției potrivit căreia încălcarea principiului neretroactivității legii rezultă și din faptul că deciziile de recalculare a pensiei emise în luna octombrie 2011 își produc efectele de la data de 1 ianuarie 2011, Curtea reține că nici această susținere nu poate fi primită. Astfel, faptul că decizia de
DECIZIE nr. 518 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258183_a_259512]
-
2011, Curtea reține că nici această susținere nu poate fi primită. Astfel, faptul că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă la câteva luni după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 nu poate avea semnificația încălcării principiului neretroactivității legii, deoarece acest principiu constituțional se referă la lege, iar nu la acte administrative, cum este decizia de recalculare a pensiei, emisă de Casa teritorială de pensii, în temeiul Legii nr. 263/2010 , fiind firesc ca decizia de recalculare a
DECIZIE nr. 518 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258183_a_259512]
-
sau comerciant, este determinată de survenirea unui eveniment legislativ care elimină soluția legislativă ce a fundamentat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspect ce nu contravine cu nimic autorității de lucru judecat al acesteia văzute ca garanție a principiului neretroactivității legii. Prezentarea modificărilor legislative în materia sancționării contravenției, care în prezent se aplică oricărei persoane fizice, indiferent dacă are sau nu calitatea de antrepozitar sau comerciant, este un argument în plus pentru a constata că în materia incriminării aceleiași fapte
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
trimit la tribunale. (4) În cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele se trimit, pe cale administrativă, la instanțele devenite competente să le judece." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 privind neretroactivitatea legii civile. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu arată în ce fel dispozițiile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate, iar simpla enumerare în susținerea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi constituționale pretins a fi încălcate nu
DECIZIE nr. 477 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258218_a_259547]
-
prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii." ... În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta
DECIZIE nr. 479 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258248_a_259577]
-
dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare din Constituție. Referitor la dispozițiile art. 15 privind neretroactivitatea legii civile, Curtea constată că în motivarea excepției de neconstituționalitate nu s-a arătat cum anume se ajunge la încălcarea lor prin dispozițiile legale criticate, astfel încât Curtea nu se poate pronunța în privința lor. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIE nr. 479 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258248_a_259577]
-
Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 alin. (1
DECIZIE nr. 486 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (7), art. 71 alin. (1) lit. d), e) şi f) şi alin. (7), art. 72 alin. (1) şi (3), art. 73 alin. (1)-(5) şi (7) şi art. 74 alin. (3), (5), (7) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258263_a_259592]
-
dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 4 din Codul fiscal. Totodată, susține că se realizează o discriminare pe criteriul cifrei de afaceri ce duce, implicit, la o așezare injustă a sarcinilor fiscale. De asemenea, dispozițiile criticate nu respectă principiul neretroactivității legii, ajungându-se astfel la plata unui impozit nedatorat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 786/2009 și nr. 1.260/2011. CURTEA
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
De asemenea, prin introducerea impozitului minim se încalcă dispozițiile art. 135 alin. (1) din Constituție, întrucât legiuitorul a discriminat societățile comerciale pe criteriul cifrei de afaceri prin grilele stabilite pentru plata impozitului minim garantat. Aceste dispoziții nu respectă nici principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât baza de calcul a impozitului minim pentru anul 2009 este constituită din veniturile totale înregistrate în anul 2008. Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
vigoare la data de 1 mai 2009." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (2) referitor la principiul că nimeni nu este mai presus de lege, art. 135 alin. (1) referitor la economia României. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
27 din 12 ianuarie 2012, Curtea a constatat că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 , care adoptă drept bază de calcul veniturile realizate la 31 decembrie 2008, nu sunt de natură să încalce principiul neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României. Dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal iau în considerare veniturile totale anuale care se încadrează între anumite marje și doar aplicarea impozitării
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
nr. A/46/II/2008 din 26 mai 2009, întocmit de Agenția Națională de Integritate, în vederea confiscării unei sume de bani. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile art. 34 din Legea nr. 176/2010 aduc atingere principiului neretroactivității legii, instituind un regim discriminatoriu pentru cetățenii ale căror cauze se aflau în curs de judecată (privind exclusiv măsura confiscării) și care nu au avut acces la "procedura de contestare a actului de constatare emis de Agenția Națională de Integritate
DECIZIE nr. 39 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 şi art. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258964_a_260293]
-
1 și 2." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile art. 34 din Legea nr. 176/2010 contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și alin. (4) referitor la jurisdicțiile speciale administrative, precum și celor ale art. 116 alin. (2) referitoare
DECIZIE nr. 39 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 şi art. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258964_a_260293]
-
a actelor și lucrărilor efectuate în cadrul Agenției, a probelor administrate și actelor procesuale efectuate la instanțe și organe de urmărire penală, precum și a declarațiilor de avere și de interese depuse, fără a putea fi considerate contrare, sub niciun aspect, principiului neretroactivității legii. Aceasta deoarece art. 34 din Legea nr. 176/2010 se aplică începând cu data de 5 septembrie 2010, respectiv data la care a intrat în vigoare Legea nr. 176/2010 . Curtea a mai reținut că art. 34 din Legea
DECIZIE nr. 39 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 şi art. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258964_a_260293]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului, în ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, arată că, potrivit art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , "Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc
DECIZIE nr. 32 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259281_a_260610]
-
se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;". În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 21 alin. (2) referitor la accesul liber la justiție și art. 24 alin. (1) potrivit căruia dreptul la apărare este garantat. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în legătură cu problema instituirii taxelor judiciare de timbru s-a pronunțat
DECIZIE nr. 32 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259281_a_260610]
-
privind principiul separației puterilor în stat și alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 alin. (1) privind îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor internaționale asumate de statul român, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 108 alin. (3) privind adoptarea ordonanțelor Guvernului și art. 115 alin
DECIZIE nr. 531 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, ��i a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258899_a_260228]
-
au mai fost examinate, de exemplu prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 și Decizia nr. 168 din 28 februarie 2012 . De asemenea, Curtea a mai examinat dispozițiile legale criticate din perspectiva criticii privind încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii și a reținut prin Decizia nr. 742 din 20 septembrie 2012 că acestea sunt norme de procedură de imediată aplicare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia nr. 3.120 din 8 martie 2013
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, se constată că dezlegarea în această cauză depinde de soluția ce va fi dată în cazul excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește constituționalitatea textelor legale criticate, arată că excepția este neîntemeiată, textele legale nu încalcă principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, nici principiul egalității în drepturi, așa cum prevede art. 16 din Constituție, nici accesul liber la justiție, astfel cum este reglementat în art. 21 din Legea fundamentală și nici dreptul de proprietate
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
care se acordă despăgubiri, nu duce la crearea unui tratament discriminatoriu în exercitarea acestui drept, cu atât mai mult cu cât măsura contestată urmărește identificarea posibilităților de acordare a despăgubirilor. Totodată, apreciază că nu se poate reține nici încălcarea principiului neretroactivității legii, întrucât soluția legislativă criticată reprezintă o normă temporară care nu aduce atingere substanței dreptului la valorificarea titlurilor de despăgubire, obligația statului urmând a se executa după acest termen. De asemenea, invocă și jurisprudența Curții în materie, respectiv Decizia nr.
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptățite." ... În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională reține următoarele: 1. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]